{"id":4019,"date":"2012-04-06T07:25:21","date_gmt":"2012-04-06T07:25:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4019"},"modified":"2012-04-06T07:46:47","modified_gmt":"2012-04-06T07:46:47","slug":"o-carte-a-aventurii-cutezantei-si-a-dorului-de-acasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/06\/o-carte-a-aventurii-cutezantei-si-a-dorului-de-acasa\/","title":{"rendered":"O carte a aventurii, cutezan\u0163ei \u015fi-a dorului de-acas\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

“EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX-\u00a0 \u00abPa\u015fopti\u015fti\u00bb rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite”<\/strong><\/em><\/p>\n

Surprinz\u00e2ndu-ne pl\u0103cut, Octavian Curpa\u015f ne ofer\u0103, \u00een miez de toamn\u0103, o carte scris\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 diferit\u0103 de cea cu care suntem obi\u015fnui\u0163i, o \u00eembinare reu\u015fit\u0103 \u00eentre relatarea de tip jurnalistic, reportericesc \u015fi analiza profund-psihologic\u0103 a unei palete largi de profile umane \u015fi istoriile lor de via\u0163\u0103. Dup\u0103 cum reiese chiar din subtitlul ales cu grij\u0103 de c\u0103tre autor, \u201eun alt fel de \u00abpa\u015fopti\u015fti\u00bb\u201d – \u00een totalitate reali -, apar\u0163in\u00e2nd primului val de refugia\u0163i politic din Rom\u00e2nia postbelic\u0103 sunt eroii lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, c\u00e2\u0163iva dintre ei tr\u0103iesc \u00eenc\u0103 \u00een Statele Unite. La prima vedere se prea poate s\u0103 avem iluzia gre\u015fit\u0103 a unei \u00een\u015firuiri de relat\u0103ri rebele apar\u0163in\u00e2nd unui personaj inedit, acest nea Mitic\u0103 plin de surprize, prototipul cutez\u0103torului neinhibat de explorarea necunoscutului \u015fi al autodidactului, avid de cunoa\u015ftere, \u00eencrez\u0103tor \u00een for\u0163a sa fizic\u0103 dar mai ales \u00een t\u0103ria psihic\u0103 de a dep\u0103\u015fi obstacolele care \u00eei bareaz\u0103 vizibil drumul spre \u00eemplinire. \u00cen realitate \u00eens\u0103, Octavian Curpa\u015f, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte \u00een regul\u0103 de azi, reu\u015fe\u015fte \u00eentr-un mod original s\u0103 realizeze o radiografie a emigra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti la mijlocul secolului XX, supun\u00e2nd aten\u0163iei cititorului o categorie interesant\u0103 de emigran\u0163i, tributari cutezan\u0163ei \u015fi spiritului de aventur\u0103, r\u0103bd\u0103rii \u015fi a\u015ftept\u0103rii, dorin\u0163ei \u015fi neputin\u0163ei, euforiei \u015fi negrei disper\u0103ri \u00een momentele de grea cump\u0103n\u0103, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103. Ei sunt cei care-au avut curajul \u015fi t\u0103ria psihic\u0103 de a descinde din t\u0103r\u00e2mul ierbii verzi de-acas\u0103 pe meridianele lumii, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi frenetic calea \u015fi lupt\u00e2nd cu bra\u0163ele, inima \u015fi mintea pentru realizarea dezideratelor lor – la prima vedere fantasmagonice. Eroii c\u0103r\u0163ii sunt prietenii lui Dumitru Sinu, alias nea Mitic\u0103, exemple reale de curaj \u015fi abnega\u0163ie \u00een str\u0103duin\u0163a lor de a ascede \u00eentr-un alt fel de spa\u0163iu, \u00een care principiul meritocratic nu \u0163ine cont nici de origini, nici de clas\u0103 social\u0103. <\/strong><\/p>\n

Nea Mitic\u0103 \u2013 vinovatul principal al dezv\u0103luirilor \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor structurate de c\u0103tre Octavian Curpa\u015f \u00een cele 30 de capitole -, este doar axa \u00een jurul c\u0103reia se rotesc pove\u015ftile adev\u0103rate ale unor rom\u00e2ni \u00eendr\u0103zne\u0163i, inteligen\u0163i, ne\u00eenfrica\u0163i, care, odat\u0103 ajun\u015fi \u00een lumea nou\u0103 se zbat s\u0103-\u015fi realizeze visele cu truda min\u0163ii \u015fi a bra\u0163elor, \u015fi chiar reu\u015fesc. Pe scheletul unor \u00eensemn\u0103ri f\u0103cute de nea Mitic\u0103 pe parcursul celor peste 63 de ani de pribegie \u015fi relat\u0103rile sale trunchiate despre oameni care i-au marcat via\u0163a, autorul, priceput \u00een extragerea informa\u0163iei de la interlocutor (s\u0103 nu uit\u0103m, Octavian Curpa\u015f de\u0163ine un portofoliu \u00eensemnat de interviuri realizate de-a lungul carierei sale jurnalistit) \u015fi ne\u00eentrecut documentarist, \u0163ese \u00eentr-un mod original, fr\u00e2nturi din via\u0163a apropia\u0163ilor lui Dumitru Sinu \u00een p\u00e2nze de carte-document, o completare original\u0103 adus\u0103 istoriei emigra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea dintre autor \u015fi viitorul s\u0103u subiect de carte are loc \u00een holul unui hotel din Phoenix, Arizona, purt\u00e2nd numele CORONADO, care citit de la cap la coad\u0103 \u015fi adaptat contextului, ne conduce spre sintagma – O, DA, NOROC! – put\u00e2nd fi considerat\u0103 leit-motivul vie\u0163ii exilatului care sper\u0103 \u00een steaua norocoas\u0103; aici \u00eencepe \u015firul relat\u0103rilor ce stau la baza scrierii acestei c\u0103r\u0163i. Oare norocul ce radiaz\u0103 prin to\u0163i porii hotelului Coronado este oare doar al lui Mitic\u0103, sau al nostru, al cititorilor, care avem ocazia s\u0103 p\u0103trundem astfel \u00een tainele vie\u0163ii emigran\u0163ilor, poate, nu de pu\u0163ine ori invidia\u0163i de c\u0103tre unii dintre noi? \u00cen opinia mea, este un c\u00e2\u015ftig pentru to\u0163i cei care vor citi pe ner\u0103suflate o carte scris\u0103 cu trud\u0103, responsabilitate \u015fi d\u0103ruire, incub\u00e2nd o munc\u0103 asidu\u0103 de documentare din surse scrise (multiplele trimiteri la istoria rom\u00e2nilor din perioada postbelic\u0103) \u015fi \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 din sursa vie, direct\u0103 \u2013 autorul folosindu-se abil de informa\u0163ii prelevate direct de la unii dintre eroii \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 (Tiberiu Cunia, Luciana St\u0103nil\u0103, Doina Nicula, copiii doctorului Traian Stoicoiu).
\nNea Mitic\u0103 deruleaz\u0103 pe ecranul sufletului foiletonul vie\u0163ii de emigrant \u00een mai multe episoade, \u00een care apar doar cele mai importante dintre cele vreo 460 de\u00a0 persoane cu care s-a intersectat de c\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia. Ace\u015fti adev\u0103ra\u0163i artizani ai riscului \u015fi-amici fideli ai aventurii (\u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului), sunt lupt\u0103tori ai revolu\u0163iei pentru mai bine, \u00eentr-o lume nou\u0103, fie c\u0103 aceasta este Fran\u0163a, Canada sau Statele Unite ale Americii. Farmecul \u015fi ineditul respir\u0103 prin filele c\u0103r\u0163ii scrise cursiv, gra\u0163ie talentului \u015fi stilului scriitoricesc specifice autorului, frumos armonizate cu \u00eendr\u0103zneala de a scrie despre personaje reale, interesante \u015fi foarte diverse. Interlocutorul s\u0103u, nea Mitic\u0103, \u00eei faciliteaz\u0103 p\u0103trunderea subtil\u0103 \u00een istoriile de via\u0163\u0103 ale unui complex de profile umane, pe care le \u015flefuie\u015fte \u00een atelierul\u00a0 literar, prezent\u00e2ndu-le sub forma unor adev\u0103rate modele, ziditoare de cet\u0103\u0163i de suflet rom\u00e2nesc pe trei continente: Europa, America, Africa.<\/strong><\/p>\n

Mai mult sau mai pu\u0163in cunoscu\u0163i, erudi\u0163i sau oameni simpli, dar plini de spirit, prietenii lui nea Mitic\u0103 sunt caractere o\u0163elite de via\u0163a \u00een exil, dar cu sufletele \u00eenrourate mereu de dorul de acas\u0103: oameni cu dou\u0103 patrii, dar cu un singur suflet – sufletul de rom\u00e2n! Vasile \u0162\u00e2ra – un bistri\u0163ean cu studii la Sorbona, Costic\u0103 V\u00e2lceanu – scriitor de cancelarie al elitelor culturale canadiene, Dan Is\u0103cescu – simbolul aventurierului pribeag printre clo\u015fari pe malul Senei, Sandu Ionescu – prototipul businessman-ului autentic, exponentul rom\u00e2nului harnic \u015fi-al patriotului postbelic \u00een persoana lui Ion Ritivoi – liberalul de \u00eencredere al lui Br\u0103tianu sunt doar c\u00e2\u0163iva dintre cei despre care putem citi \u00een paginile c\u0103r\u0163ii. Nu inten\u0163ionez pe to\u0163i s\u0103 vi-i dezv\u0103lui, dar nu-i pot trece cu vederea pe Tiberiu Cunia – care ast\u0103zi tr\u0103ie\u015fte la Syracuse, New York \u015fi preg\u0103te\u015fte pentru tipar cel mai complet Dic\u0163ionar Explicativ al Limbii Arom\u00e2ne -, sau pe Eugen \u015etef\u0103nescu al c\u0103rui nume-l poart\u0103 un domeniu \u00eemp\u0103durit din Guineea – expert FAO, timp de 26 de ani \u00een Africa. Nu este de neglijat figura proeminent\u0103 a doctorului Traian Stoicoiu – rom\u00e2nul al c\u0103rui bisturiu a adus vindecarea multor candieni din Calgary \u015fi unul dintre cunoscu\u0163ii lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi-al adev\u0103rului despre operele sale. <\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce a parcurs cartea, Tiberiu Cunia m\u0103rturise\u015fte: De\u015fi mul\u0163i dintre noi au plecat pentru libertate \u015fi o via\u0163\u0103 mai bun\u0103, am fost \u015fi mul\u0163i care am plecat cu g\u00e2ndul de a reveni \u00een \u0163ar\u0103. Genera\u0163ia noastr\u0103 nu a putut face altceva dec\u00e2t s\u0103 \u0163in\u0103 vie, \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een con\u015ftiin\u0163a lumii, o viziune a unui popor subjugat de o dictatur\u0103 comunist\u0103. Poate c\u0103, dup\u0103 ce voi termina dic\u0163ionarul, a\u015f putea scrie o intro recenzie, comentarii asupra personajelor \u015fi a evenimentelor pomenite de Mitic\u0103. Nu c\u0103 este important s\u0103 dau \u015fi o alt\u0103 imagine a lor, dar, \u00eentr-un fel, mi-ar face mare pl\u0103cere (mie, dac\u0103 nu cititorilor!), s\u0103 tr\u0103iesc din nou, \u00een amintire, timpurile din trecut. Ori, mult mai mul dec\u00e2t at\u00e2t, s\u0103 scriu o lucrare \u00een care s\u0103 se vad\u0103 interpretarea mea, a atmosferei din mijlocul refugia\u0163ilor de atunci, a dorin\u0163elor \u015fi sim\u0163\u0103mintelor ce-i animau atunci, dorul de \u0163ar\u0103, de familie \u015fi visele ce le aveau, ce-i obsedau…<\/strong><\/p>\n

Condeiul scriitorului nu las\u0103 s\u0103 treac\u0103 neobservate nici valorile na\u0163ionale r\u0103mase acas\u0103, av\u00e2nd un exponent remarcabil \u00een persoana doamnei profesor doctor Luciana St\u0103nil\u0103, unul dintre deschiz\u0103torii de drumuri ai pepinierei de medici \u015fi speciali\u015fti \u00een \u015ftiin\u0163e medicale – Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie Iuliu Ha\u0163ieganu din Cluj Napoca. Luciana St\u0103nil\u0103 este o fiic\u0103 a Sebe\u015fului de Sus, din M\u0103rginimea Sibiului, vecin\u0103 \u015fi prieten\u0103 a lui Dumitru Sinu, care \u015fi azi, c\u00e2nd vorbe\u015fste despre ea \u00eei spune Lucica. De fapt, toate povestirile adev\u0103rate ale lui nea Mitic\u0103 sunt reflectarea evident\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc r\u0103mas viu \u00een sufletul sibianului cutreier\u00e2nd continente \u00een c\u0103utarea des\u0103v\u00e2r\u015firii.<\/strong><\/p>\n

Nea Mitic\u0103! \u00censu\u015fi diminutivul folosit de prieteni pentru Dumitru Sinu avertizeaz\u0103 cititorul c\u0103 are de-a face cu un personaj\u00a0 \u00eendr\u0103git, care inspir\u0103 simplitate \u015fi apropiere, ingeniozitate \u015fi spontaneitate. El este exponentul descurc\u0103re\u0163ului, iar numele, chiar i se potrive\u015fte de minune! Nu trebuie s\u0103-nv\u0103\u0163 nicio meserie! – afirma Dumitru Sinu atunci c\u00e2nd, departe de \u0163ar\u0103, apropia\u0163ii \u00eei strecurau subtil ideea c\u0103 i-ar prinde bine s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 o meserie. Dar lui nu i-a p\u0103sat de spusa nim\u0103nui – meserie n-a \u00eenv\u0103\u0163at, dar s-a descurcat – a cutreierat lumea, a muncit \u015fi-a reu\u015fit s\u0103-\u015fi fac\u0103 un rost, s\u0103 aib\u0103 o familie minunat\u0103, s\u0103 de\u0163in\u0103 propriul hotel, s\u0103 deschid\u0103 sufletul \u015fi punga atunci c\u00e2nd este cazul \u015fi, mai ales, nu a uitat niciodat\u0103 c\u0103 este rom\u00e2n!<\/strong><\/p>\n

Copil orfan de mam\u0103 de la trei ani, crescut \u00een spiritul s\u0103n\u0103tos al omului simplu de c\u0103tre tat\u0103l \u015fi bunicii s\u0103i – oameni harnici \u015fi cu frica lui Dumnezeu din M\u0103rginimea Sibiului, ajunge ca la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii s\u0103 ia o decizie capital\u0103 pentru viitorul s\u0103u, apuc\u00e2nd drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii. Iugoslavia, Italia, Fran\u0163a, Canada, Statele Unite! Iat\u0103 drumul exilului urmat de Dumitru Sinu! Munc\u0103 \u015fi risc, dezam\u0103gire \u015fi \u00eemplinire sub umbrarul norocului, toate-\u015fi dau m\u00e2na, \u015fi-mpreun\u0103 i-aduc satisfac\u0163ia final\u0103! Prieten cu to\u0163i cei de la care a avut de \u00eenv\u0103\u0163at – chiar dac-au fost rom\u00e2ni, evrei, \u0163igani sau alte na\u0163ii, Mitic\u0103 Sinu s-a descurcat \u015fi despre to\u0163i el vorbe\u015fte frumos. <\/strong><\/p>\n

N-a avut posibilitatea s\u0103 urmeze \u015fcoli \u00eenalte, de\u015fi, Doamne, c\u00e2t i-a pl\u0103cut cartea! Dar a \u015ftiut \u015fi-a vrut mereu s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenconjoare de prieteni erudi\u0163i, se trezea de 30 de ori pe noapte \u015fi citea \u015fapte ore\u00a0 pe zi, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte \u00eens\u0103\u015fi Nicole, canadianca de origine francez\u0103 ce-i este soa\u0163\u0103 de-o jum\u0103tate de secol \u015fi pe care o catalogheaz\u0103 ca fiind cea mai rom\u00e2nc\u0103 dintre canadience, pentru c\u0103 a a dorit \u015fi a reu\u015fit s\u0103 st\u0103p\u00e2nesc\u0103, \u00een numai \u015fase luni, limba rom\u00e2n\u0103. \u00abAcas\u0103\u00bb a lui nea Mitic\u0103 este o oaz\u0103 de lini\u015fte r\u0103t\u0103cit\u0103 \u00een forfota ora\u015fului, o cas\u0103 spa\u0163ioas\u0103, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii exuberante, dar cu mult gust \u015fi foarte primitoare, cald\u0103, din pere\u0163ii c\u0103reia parc\u0103 r\u0103zbate mirosul cernelii \u015fi aroma dulce a amintirilor – ne spune autorul. \u00cei este biblioteca plin\u0103 de c\u0103r\u0163i valoroase, apar\u0163in\u00e2nd literaturii rom\u00e2ne \u015fi universale; cite\u015fte beletristic\u0103, istorie, filosofie, despre vie\u0163ile scriitorilor \u015fi marilor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ai lumii. Dar nu-\u015fi uita ob\u00e2r\u015fia \u015fi neamul. <\/strong><\/p>\n

Descins \u00een lumea nou\u0103 din Sebe\u015ful de Sus, din M\u0103rginime, nea Mitic\u0103 r\u0103m\u00e2ne cu amintirea satului \u00een suflet. \u00ce\u015fi aduce aminte, p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte, de locuri, de oameni, de obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii de care-i este dor. Cons\u0103tean cu Goga \u015fi Cioran, a\u015fa se consider\u0103 Mitic\u0103, pentru c\u0103 \u015fi cei doi colo\u015fi ai culturii rom\u00e2ne\u015fti au acelea\u015fi r\u0103d\u0103cini, puternic \u00eenfipte-n \u0163inuturile Sibiului. Nu degeaba, \u00een conversa\u0163iile sale \u00eendelungi cu autorul, nea Mitic\u0103 recit\u0103 cu patos versurile poeziei Casa noastr\u0103, devenite chiar form\u0103 de salut \u00eentre cei doi parteneri de dialog: De ce-\u0163i \u015ftergi ochii cu c\u0103ma\u015fa,\/ Ori pl\u00e2ngi, vecine Niculaie?… Cu siguran\u0163\u0103, Dumitru Sinu pl\u00e2nge, asemeni t\u00e2n\u0103rului s\u0103u vecin, Octavian Curpa\u015f, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi amintesc, acolo, sub soarele fierbinte al Arizonei, de glasul mamei care spune, asemeni prototipului uman elogiat \u00een minunatul poem al lui Goga –\u00a0 \u015ei parc-aud pocnet de bici \/ \u015ei glas st\u0103ruitor de slug\u0103 \/ R\u0103sare mama-n col\u0163ul \u015furii, A\u015faz\u0103-ncet merindea-n glug\u0103… \/\u00cenduio\u015fat\u0103, m\u0103 s\u0103rut\u0103 \/ Pe p\u0103rul meu b\u0103lan, pe gur\u0103 : \/ \u00abZi Tat\u0103l nostru seara, drag\u0103, \/ \u015ei s\u0103 te por\u0163i la-nv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u00bb… <\/strong><\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd referire la rostul vie\u0163ii, nea Mitic\u0103 are un veritabil model de g\u00e2ndire filosofic\u0103, \u00een \u00eensu\u015fi Luceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u015fti, Mihai Eminescu, c\u0103ci el afirm\u0103: “Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot Eminescu e cel mai mare! \u015ei, printre altele, pentru faptul c\u0103 a spus:\u00a0 \u00abPo\u0163i zidi o lume-ntreag\u0103 \/ S\u0103 d\u0103r\u00e2mi orice ai spune \/ Peste toate o lopat\u0103 \/ De \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 se depune\u00bb – \u015fi-apoi continu\u0103, aten\u0163ion\u00e2ndu-m\u0103 subtil -: Niciodat\u0103 s\u0103 nu ui\u0163i lopata lui Eminescu! Nea Mitic\u0103 mi-a vorbit de multe ori despre efemeritatea vie\u0163ii: \u00abLa mine la hotel, adesea \u00eei \u00eentreb pe americanii \u0103\u015ftia, ce p\u0103rere au despre moarte \u015fi dac\u0103 s-au g\u00e2ndit vreodat\u0103 la realitatea mor\u0163ii. R\u0103m\u00e2n surprins c\u00e2nd constat c\u0103 majoritatea dintre ei nici nu se g\u00e2ndesc c\u0103 \u00eentr-o zi vor muri; po\u0163i s\u0103 faci orice \u00een via\u0163a aceasta pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot la lopata lui Eminescu ajungi!\u201d Adev\u0103rat \u015fi foarte bine punctat! <\/strong><\/p>\n

Multe s-ar mai putea spune pe marginea acestei c\u0103r\u0163i-document, \u00eens\u0103\u00a0 doresc s\u0103 v\u0103 las s\u0103-i dezlega\u0163i misterele prin pl\u0103cerea lecturii… Octavian Curpa\u015f a adunat mereu \u00een jurul s\u0103u, benevol, truditori pe t\u0103r\u00e2mul cuv\u00e2ntului c\u0103rora le-a promovat necondi\u0163ionat scrierile \u015fi le-a \u00eencurajat latura creativ\u0103, sus\u0163in\u00e2nd propagarea permanent\u0103 a suflului cultural rom\u00e2nesc pe toate meridianele lumii. De\u015fi ne-a obi\u015fnuit cu interven\u0163iile sale jurnalistice prin presta\u0163ia-i neobosit\u0103 \u00een\u00a0 ziarele \u015fi revistele din diaspora pe parcursul mai multor ani – \u015fi a f\u0103cut-o bine -, iat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 carte \u00eei \u00eentrege\u015fte imaginea cu aceea de c\u0103rturar priceput, d\u00e2ndu-ne posibilitatea de a cunoa\u015fte tainele unei lumi \u00een care el \u00eensu\u015fi vie\u0163uie\u015fte: o lume a necunoscutului \u00een care dac\u0103 p\u0103trunzi e\u015fti nevoit s\u0103 te adaptezi, s\u0103-\u0163i modelezi via\u0163a \u015fi s\u0103-i \u00eembr\u0103\u0163i\u015fezi principiile, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 po\u0163i vreodat\u0103 s\u0103-\u0163i ui\u0163i r\u0103d\u0103cinile. <\/strong><\/p>\n

Georgeta Resteman
\nCluj Napoca, octombrie 2011<\/strong><\/p>\n

Sursa : Revista Phoenix Mission, Arizona<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX-\u00a0 \u00abPa\u015fopti\u015fti\u00bb rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite” Surprinz\u00e2ndu-ne pl\u0103cut, Octavian Curpa\u015f ne [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4019","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4019","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4019"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4019\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}