{"id":40239,"date":"2018-07-25T10:20:39","date_gmt":"2018-07-25T10:20:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40239"},"modified":"2018-07-25T10:21:43","modified_gmt":"2018-07-25T10:21:43","slug":"constantin-stancu-istoria-ca-parabola-in-scrierile-lui-adrian-botez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/07\/25\/constantin-stancu-istoria-ca-parabola-in-scrierile-lui-adrian-botez\/","title":{"rendered":"Constantin STANCU: Istoria, ca parabol\u0103 – \u00cen scrierile lui Adrian Botez"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Adrian Botez continu\u0103 proiectul literar propriu \u0219i ne propune o carte de proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i un eseu important, despre romanul poli\u021bist. Editura Rafet a publicat cartea Noile n\u0103luciri ale abatelui Bernardo \u2013 volumul al II-lea – <\/em>\u0219<\/em>i Ochiul sfinxului (eseu despre romanul poli<\/em>\u021b<\/em>ist mondial)*.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 cum vedem, temele sunt complexe. Ne vom referi, \u00een textul prezent, la prima parte, Noile n\u0103luciri ale abatelui Bernardo<\/em>, o continuare a primei p\u0103r\u021bi, ap\u0103rute la aceea\u0219i editur\u0103, \u00een anul 2014.<\/p>\n

Aceast\u0103 proz\u0103 scurt\u0103 merit\u0103 toat\u0103 aten\u021bia, pentru c\u0103 este o reu\u0219it\u0103 a scriitorului, unul prolific, care a f\u0103cut, din scris, o misiune \u00a0– pentru exprimarea adev\u0103rurilor complexe ale lumii \u00een care tr\u0103im. Putem spune c\u0103 acest gen i se potrive\u0219te, c\u0103rturarul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu naratorul, sociologul cu istoricul, profesorul cu teologul. Preocup\u0103rile autorului sunt multiple, iar proza scurt\u0103 \u00eei d\u0103 posibilitatea s\u0103 prezinte valorile umane \u2013 pozitive \u0219i negative \u2013 care au f\u0103cut \/ fac lumea mai bun\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103toare, pentru to\u021bi. El nu exclude misterul, puterea cuvintelor de a modela mintea cititorului, istoria ca film bine regizat de Dumnezeu, pentru a duce la punctul final crea\u021bia sa.<\/p>\n

Abatele<\/strong> este un alter ego pentru Adrian Botez, el se transpune foarte bine \u00een pielea c\u0103lug\u0103rului Bernardo, prelu\u00e2nd valorile sfin\u021beniei reale, miturile care \u00eencheag\u0103 lumea \u00een diferite zone ale planetei, poten\u021b\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile lumii<\/strong>, care ne \u021bin, pe noi, ca participan\u021bi la istoria dinamic\u0103 de azi.<\/p>\n

Se simt nuan\u021bele vechi, ale evului mediu, foamea dup\u0103 cunoa\u0219tere, lumea precre\u0219tin\u0103, \u00een evolu\u021bie spre o form\u0103 agreabil\u0103, bazat\u0103 pe valorile cre\u0219tine, validate de istorie. Autorul a preferat institu\u021biile teologice validate de catolicism, supun\u00e2ndu-se unei rigori asumate. Cu toate c\u0103 mediul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 este majoritar ortodox, el are capacitatea de adaptare la valorile general acceptate, \u00een cre\u0219tinism \u0219i \u00een lume.<\/p>\n

Personajul principal, \u00een\u021belept \u0219i curios, fl\u0103m\u00e2nd dup\u0103 miracole \u0219i accept\u00e2nd posibilitatea mor\u021bii ca o poart\u0103 de trecere, este Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo y Alc\u00e0ntara<\/strong>, un nume complicat, asemenea caracterului s\u0103u. El las\u0103 urme \u00een timp, mesaje pertinente, av\u00e2nd opozi\u021bia Sf\u00e2ntului Scaun (opozi\u021bia puterii, un joc etern) \u2013 un manuscris solid, \u00cent\u00e2mpl\u0103ri ciudate, la r\u0103scrucea dintre lumi, <\/em>conform obiceiului vremurilor de la mijloc de istorie.<\/p>\n

\u00cent\u00e2mpl\u0103rile ciudate au ca baz\u0103 valorile divine, date omului, ca zidire \u00een timp.<\/p>\n

Impulsul crimei, cel care a venit din faptele lui Cain (personaj cunoscut al Bibliei), greu de explicat pentru cei apropia\u021bi – r\u0103d\u0103cinile lumii, care s-au manifestat, implicit, \u00een via\u021ba social\u0103 – eterna lupt\u0103 a omului de a urca Muntele – spiritul precre\u0219tin al inca\u0219ilor, manifestat \u00eentr-o alt\u0103 zon\u0103 a lumii \u2013 invizibilul, ca for\u021b\u0103 de a poten\u021ba vizibilul…<\/p>\n

Abatele (ordinul franciscan), ca slujitor religios, apar\u021bin\u00e2nd unui ordin catolic, apare ca un preot al vremii, atent la via\u021ba sa simpl\u0103, ac\u021bion\u00e2nd \u00eentr-o lume s\u0103rac\u0103, ignor\u00e2nd ispitele, curios s\u0103 duc\u0103 mesajul cre\u0219tin mai departe. C\u0103l\u0103toriile sale sunt etape ale ini\u021bierii \u0219i reprezint\u0103 c\u0103l\u0103torii spirituale, \u00een care se g\u0103se\u0219te \u0219i reg\u0103se\u0219te miracolul lumilor. Discu\u021biile sale cu alte personaje tragice au dinamism, provoac\u0103 la curiozitate \u0219i reflect\u0103 discu\u021biile scriitorului cu sinele.<\/p>\n

\u00cen povestirea Abatele <\/em>\u0219<\/em>i \u201en\u0103lucirea\u201d r\u0103d\u0103cinilor lumii<\/em>, descoperim societatea daco-getic\u0103 veche, cu toate valorile ei, cu impactul asupra civiliza\u021biei. Sunt prezentate tradi\u021biile rom\u00e2nilor, frumuse\u021bea acestora \u0219i simbolistica bogat\u0103, legat\u0103 de \u00eenceputurile lumii. Peisajul Daciei apare grandios: \u201e\u2026Acolo, \u00een Nord, erau Mun<\/em>\u021b<\/em>ii falnici, at\u00e2t de \u00eenal<\/em>\u021b<\/em>i,<\/em> \u00ceNC\u00c2T BAT LA SFINTELE POR<\/em><\/strong>\u021a<\/em><\/strong>I ALE CERULUI<\/em><\/strong>\u2026 Mun<\/em>\u021b<\/em>ii seme<\/em>\u021b<\/em>i, c\u00e2t <\/em>\u0219<\/em>i locuitorii lor, de prin risipitele sate\u2026 Mun<\/em>\u021b<\/em>ii ca ni<\/em>\u0219<\/em>te patriarhi biblici, acoperi<\/em>\u021b<\/em>i de p\u0103duri nesf\u00e2r<\/em>\u0219<\/em>ite, ca de ni<\/em>\u0219<\/em>te b\u0103rbi colosale\u2026 p\u0103duri nesf\u00e2r<\/em>\u0219<\/em>ite, c\u0103rora b\u0103<\/em>\u0219<\/em>tina<\/em>\u0219<\/em>ii le zic <<CODRI>><\/strong>\u2026<\/em>\u201d (p. 44).<\/p>\n

Abatele folose\u0219te cuvinte vechi \u0219i mituri, pe care le-a descoperit \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de lume: \u201e\u2026Am ajuns \u00een poian\u0103. Tocmai \u00eencepuser\u0103, ni<\/em>\u0219<\/em>te f\u0103pturi de raze, s\u0103-<\/em>\u0219<\/em>i danseze fascinantul lor dans\u2026Erau ielele <<frumoasele, m\u00e2ndrele, d\u00e2nsele, <\/strong><\/em>\u0219<\/em><\/strong>oimanele, v\u00e2ntoasele>><\/em><\/strong>\u2026 ca ni<\/em>\u0219<\/em>te \u00ceMP\u0102R\u0102TI<\/strong><\/em>\u021a<\/em><\/strong>E<\/em><\/strong> ale Cerului!<\/em>\u201d (p. 51).<\/p>\n

\u00cen povestirea Abatele <\/em>\u0219<\/em>i sisifii <\/em>ne este prezentat\u0103 ciocnirea civiliza\u021biilor – \u00eentre inca\u0219i \u0219i spaniolii cuceritori, \u00a0discrepan\u021bele dintre cele dou\u0103 lumi, dar \u0219i panorama spiritual\u0103 a celor cuceri\u021bi, universul lor special, legat de \u00eenceputurile societ\u0103\u021bii. Uneori, cuceritorii se dovedeau mai barbari dec\u00e2t cei umili, cuceri\u021bii, victimele cruzimii s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een numele civiliza\u021biei. Lucruri care s-au mai repetat \u00een istorie, pe continentele planetei – \u0219i se vor mai repeta… C\u0103l\u0103toriile sunt multiple \u0219i cititorul va avea bucuria s\u0103 descopere panteonul universal al miracolelor.<\/p>\n

Epilogul dezv\u0103luie esen\u021ba acestor nara\u021biuni bine scrise, acela care ticluie\u0219te cartea se confund\u0103 cu ea, o \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103<\/em><\/strong>\u201d, adic\u0103 o asimileaz\u0103. Este un simbol aici, al profetului care trebuie s\u0103-\u0219i zic\u0103 mesajul, preluat din Biblie. Cartea este un vehicul prin care Dumnezeu comunic\u0103 omului ideile care \u021bin cosmosul \u00een echilibru \u0219i armonie. \u00centoarcerea \u00een realitate, \u00een activit\u0103\u021bile cotidiene ale povestitorului, este una \u0219ocant\u0103, mirajul s-a rupt, el p\u0103r\u0103se\u0219te oglinda \u00een care s-a l\u0103sat captat de imagina\u021bie, dorin\u021b\u0103, viziune.<\/p>\n

Adrian Botez reia Mitul Artistului, cel care poart\u0103 \u00een sine Cartea, cel care se va elibera de ea prin \u201ena<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>terea<\/em><\/strong>\u201d povestirii, o imita\u021bie a Genezei.<\/p>\n

\u201eDintr-o dat\u0103, constatai c\u0103, mult deasupra mea, plutea o imens\u0103 CARTE\u2026o CARTE RO<\/strong><\/em>\u0218<\/em><\/strong>IE<\/em><\/strong>\u2026care se r\u0103sfoia singur\u0103\u2026 <\/em>\u0219<\/em>i, ajuns\u0103 la numele meu, CARTEA<\/strong> se ridic\u0103, \u00eentr-o rotire ame<\/em>\u021b<\/em>itoare, spiralat\u0103, c\u0103tre ceruri\u2026<\/em>\u0219<\/em>i, \u00een timp ce str\u0103b\u0103tea, \u00een spirale, drumul c\u0103tre cer (casa unde eram nu avea acoperi<\/em>\u0219<\/em>\u2026), CARTEA RO<\/strong><\/em>\u0218<\/em><\/strong>IE<\/em><\/strong> devenea tot mai orbitor ALB\u0102<\/strong>\u2026 p\u00e2n\u0103 ce disp\u0103ru, absorbit\u0103 de Cerurile Luminii-dintre-Bezne<\/strong>\u2026<\/em>\u201d (p.146).<\/p>\n

Autorul se \u00eentoarce \u00een morm\u00e2nt, \u00een locul abatelui – care \u0219i-a scris n\u0103lucirile, cu o pasiune demn\u0103 de un v\u0103z\u0103tor r\u0103t\u0103cit – din istorie, \u00een istoria profund\u0103\u2026 Abatele \u0219i-a permis o pauz\u0103 din eternitatea cuvintelor \u0219i a revenit \u00eentr-o realitate schimbat\u0103, cu o mare curiozitate de a pip\u0103i, mirat, via\u021ba de familie. A ie\u0219it din singur\u0103tatea c\u0103l\u0103toriei prin lume \u0219i timp.<\/p>\n

Adrian Botez are darul de a aduce la lumin\u0103 vechi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, de a le modela dup\u0103 o viziune proprie, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de simboluri \u0219i mituri, de a \u00eenvia o lume pierdut\u0103. El ini\u021biaz\u0103 cititorul \u00een amplele unde spirituale ale istoriei, aduce termeni noi \u00een aten\u021bia lui, le explic\u0103 atent, pentru ca manuscrisul s\u0103 capete valoarea pe care o merit\u0103.<\/p>\n

Pentru genera\u021bia actual\u0103, vechi termeni sunt actualiza\u021bi, sunt poten\u021ba\u021bi sub impusul creator: Sisif, de\u0219ertul Nazca, catedrala romano-catolic\u0103, eroi tragici, precum porcarul Francisco Pizzaro (devenit mare cuceritor…), apoi Atahualpa, personajul tragic al Americii. Sunt pu\u0219i sub lup\u0103 Omul Primordial (Calumet-Pip\u0103<\/strong>), personalit\u0103\u021bi uitate, precum Garcilaso de la Vega<\/strong>, \u201eincasul<\/em><\/strong>\u201d, este re\u0219apat mitul lui Nicolo Machiavelli, complex\u0103 personalitate, care a marcat \/ marcheaz\u0103 cinismul \u00een politic\u0103 \u0219i pragmatismul crud.<\/p>\n

De asemenea, el explic\u0103 termenul de adev\u0103r<\/strong> (aletheia<\/strong>), a\u0219a cum a fost fixat \u00een g\u00e2ndirea oamenilor de vechii greci, sau sufletul lumii\/ energia<\/strong> (aitheros<\/strong>).<\/p>\n

\u00cen unele locuri, autorul merge p\u00e2n\u0103 la pesimism, vede lumea \u00een descompunere, universul abia mai poate men\u021bine vechea structur\u0103, se pr\u0103bu\u0219esc tavanele cerului peste un om cople\u0219it de erorile sale. Se pare c\u0103 specia uman\u0103 se preg\u0103te\u0219te s\u0103 ias\u0103 din univers, acesta este mesajul tulbur\u0103tor al c\u0103rturarului.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria spiritual\u0103 este descris\u0103 atent, ea face, din fiecare povestire, o realitate care bate realitatea de l\u00e2ng\u0103 noi: \u201e\u2026M\u0103 trezii de-a binelea\u2026<\/em>\u0219<\/em>i c\u0103l\u0103toriile mele, \u00een sus <\/em>\u0219<\/em>i pe coclaurii platoului p\u0103m\u00e2ntesc, sc\u0103zur\u0103\u2026se f\u0103cur\u0103 mai dulci <\/em>\u0219<\/em>i bl\u00e2nde, nu mai aveau iz de prad\u0103, pe care o \u00eenh\u0103<\/em>\u021b<\/em>am egoist <\/em>\u0219<\/em>i orb, <\/em>\u0219<\/em>i o sf\u00e2rtecam\u2026medita<\/em>\u021b<\/em>ia, imaginarea c\u0103l\u0103toriilor, discern\u0103m\u00e2ntul c\u0103l\u0103toriilor\u2026crescur\u0103, crescur\u0103 tot mai mult. Mergeam acolo unde slabii ochii ai spiritului meu nu aflaser\u0103 prea multe, despre ran\u0103 <\/em>\u0219<\/em>i despre strig\u0103tul de ajutor, ascultat, cu spaima cutez\u0103toare, \u00een toate nop<\/em>\u021b<\/em>ile <\/em>\u0219<\/em>i zilele\u2026<\/em>\u201d (Abatele <\/em>\u0219<\/em>i visul<\/em>, p. 107).<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria reprezenta, pentru abatele Bernardo, mai mult dec\u00e2t reprezentau banii \u0219i faima\u2026 Este luxul pe care \u0219i-l permite scriitorul \u0219i cel care iube\u0219te cunoa\u0219terea, deschis spre marile taine, care \u00eenfloresc generos, pentru cel care mereu caut\u0103\u2026 Cunoa<\/em>\u0219<\/em>terea este cea mai frumoas\u0103 <\/em>\u0219<\/em>i periculoas\u0103 aventur\u0103<\/em>\u2026<\/p>\n

Acest gen de literatur\u0103 i se potrive\u0219te lui Adrian Botez, el poate povesti deschis \u201en\u0103lucirile<\/em><\/strong>\u201d sale, are cultura necesar\u0103 s\u0103 le sus\u021bin\u0103. El are viziunea de a da un sens \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, poate face din imaginar o realitate coerent\u0103 \u0219i dureros de acut\u0103 \u0219i actual\u0103, \u00een care cititorul poate recunoa\u0219te tiparele moderne.<\/p>\n

C\u0103rturarul se simte acas\u0103 printre vechi eroi anonimi, re\u00eennod\u00e2nd povestea istoriei, acolo unde pierderea memorie a declan\u0219at fractalii.<\/p>\n

\u00a0————————<\/p>\n

Constantin STANCU<\/strong><\/p>\n

Iulie 2018<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

*Adrian Botez<\/strong>, Noile n\u0103luciri ale Abatelui Bernardo \u2013 vol. al II-lea\/ Ochiul Sfinxului (eseu despre romanul poli<\/em>\u021b<\/em>ist mondial<\/em>), R\u00e2mnicu S\u0103rat: Editura Rafet, 2018 (Coperta I: Viziunea Sf\u00e2ntului Augustin din Hipona<\/em> \/detaliu\/, pictur\u0103 de Vitore Carpaccio, Scola di San Giorgio degli Schiavoni, Vene\u021bia \u0219i A<\/em>\u0219<\/em>a am visat cu Ochiul lui Dumnezeu<\/em> \u2013 pictur\u0103 de Corina Chiril\u0103). Cartea este dedicat\u0103 so\u021biei, Elena, Adrian Botez scrie \u201ecu toat\u0103 dragostea \u0219i recuno\u0219tin\u021ba (cvasi-martiric\u0103!) ar\u0103tat\u0103, de-a lungul unei vie\u021bi \u00eentregi (petrecute al\u0103turi de mult-prea-incomoda mea persoan\u0103\u2026), muncii mele cultural-literare!\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Botez continu\u0103 proiectul literar propriu \u0219i ne propune o carte de proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i un eseu important, despre romanul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40239"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40242,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40239\/revisions\/40242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}