{"id":40365,"date":"2018-07-31T15:03:07","date_gmt":"2018-07-31T15:03:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40365"},"modified":"2018-07-31T15:03:07","modified_gmt":"2018-07-31T15:03:07","slug":"teodor-mesina-despre-fericire-si-singuratate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/07\/31\/teodor-mesina-despre-fericire-si-singuratate\/","title":{"rendered":"Teodor ME\u0218IN\u0102: Despre fericire \u0219i singur\u0103tate"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/teodor-me\u0219in\u01031.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-40366\" title=\"teodor-mesina\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/teodor-me\u0219in\u01031.jpg\" alt=\"\" width=\"240\" height=\"240\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/teodor-me\u0219in\u01031.jpg 240w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/teodor-me\u0219in\u01031-150x150.jpg 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 240px) 100vw, 240px\" \/><\/a>Sunt multe modalit\u0103\u021bi \u00een care \u00ee\u021bi dore\u0219ti fericirea, \u00een care \u021bi-o \u00eenf\u0103ptuie\u0219ti sau o a\u0219tep\u021bi, sau o regre\u021bi\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2nd fericirea este limitat\u0103 la lumea v\u0103zut\u0103, suntem deseori \u00eempiedica\u021bi s\u0103 o realiz\u0103m. \u00cen acest caz, fericirea noastr\u0103 depinde \u0219i de dorin\u021bele celorlal\u021bi. Nu putem s\u0103 o realiz\u0103m complet singuri. De cele mai multe ori, fericirea, este diferit \u00een\u021beleas\u0103 de doi oameni care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een comun. Fiecare va dori s\u0103-l \u00eempiedice pe cel\u0103lalt s\u0103 \u0219i-o realizeze. Din p\u0103cate, e nevoie \u0219i de ceilal\u021bi pentru a se realiza fericirea. C\u00e2nd suntem ancora\u021bi doar \u00een lumea v\u0103zut\u0103, omul, devenind dependent de societatea \u00een care tr\u0103ie\u0219te, dac\u0103 este rupt de ea \u0219i nu mai are nicio leg\u0103tur\u0103 cu oamenii, \u0219i dac\u0103 vederile lui sunt numai cele ale lumii fizice, se poate r\u0103t\u0103ci \u00een singur\u0103tate pierz\u00e2ndu-se pe sine p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i pierde \u0219i ecoul. Unii oameni consider\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 fericire f\u0103r\u0103 nefericire. Ceva se c\u00e2\u0219tig\u0103 pierz\u00e2nd altceva. Omul pragmatic, egoist \u0219i avar, va regreta orice pierdere \u0219i va diminua fericirea, nu o va gusta pe deplin. Nu con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 acel ceva pe care l-a pierdut a fost doar balastul care l-a \u021binut legat de p\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 s\u0103-i permit\u0103 evadarea spre \u00eenalt. \u00cel percepe ca pe o pierdere \u0219i at\u00e2t.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Singur\u0103tatea este de dou\u0103 feluri: \u201eSingur\u0103tatea maladiv\u0103\u201d Specific\u0103 omului ateu, singur\u0103tatea trist\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor ce sunt pu\u021bin credincio\u0219i, singur\u0103tatea celor ce tr\u0103iesc \u00eentr-o lume virtual\u0103, a oamenilor boga\u021bi \u00een patimi care nu vor s\u0103 comunice cu cei din preajma lor, a incapabililor de a-\u0219i transmite sentimentele, a introverti\u021bilor. Isaac Newton a spus: \u201eOamenii sunt singuri deoarece construiesc ziduri \u00een loc de poduri\u201d. Cel de al doilea fel de singur\u0103tate este \u201eSingur\u0103tatea ziditoare\u201d Singur\u0103tatea care te ajut\u0103 s\u0103 urci scara duhovniciei. Singur\u0103tatea rug\u0103ciunii a gl\u0103suirii cu Dumnezeu. Singur\u0103tate \u00een rug\u0103ciune\u2026 \u00een realitate nu e\u0219ti singur, e\u0219ti al\u0103turi de Creator!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u0103rintele Cleopa spunea c\u0103: \u201eeste cu neputin\u0163\u0103 ca omul s\u0103 lucreze la des\u0103v\u00e2r\u015firea lui dac\u0103 nu iube\u0219te \u00eensingurarea\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen singur\u0103tatea ziditoare \u00ee\u021bi po\u021bi g\u0103si fericirea adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Nectarie afirma c\u0103: \u201eRidicarea turnului fericirii \u00een afara inimii noastre seam\u0103n\u0103 cu zidirea unei cl\u0103diri pe un teren zguduit continuu de cutremure. Cur\u00e2nd o astfel de construc\u0163ie se va pr\u0103bu\u015fi la p\u0103m\u00e2nt\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen Grecia antic\u0103 religia era f\u0103r\u0103 texte sacre, f\u0103r\u0103 dogme, fiecare cet\u0103\u021bean, loial statului, ar fi putut s\u0103 ajung\u0103 preot, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, prin tragere la sor\u021bi sau prin alegere, deoarece nu li se cerea o preg\u0103tire special\u0103 teologic\u0103. \u00cen clasa sacerdotal\u0103 nu exista ierarhie \u0219i nu domina statul, ci invers, statul controla clerul. \u00cen Grecia antic\u0103 statul \u0219i biserica erau una. Aristotel, unul din cei mai importan\u021bi filosofi din acea perioad\u0103, a sus\u021binut c\u0103: \u201eFericirea este sensul si scopul vietii, traiectoria si finalul existentei umane\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tot \u00een antichitate, filosoful Aristip din Cirene, a \u00eentemeiat Hedonismul afirm\u00e2nd c\u0103 binele suprem, precursorul fericirii, este satisfacerea pl\u0103cerilor, pun\u00e2ndu-le mai presus pe cele senzuale. \u00ab\u201eScopul\u201d const\u0103 \u00een pl\u0103cerea particular\u0103 iar \u201eFericirea\u201d rezid\u0103 \u00een suma tuturor pl\u0103cerilor particulare\u00bb<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Hedonismul a fost dezvoltat pe baze ra\u021bionaliste, \u00een Grecia, de c\u0103tre Epicur, apoi de c\u0103tre Ilumini\u0219ti, prin secolul 18, cu accente antireligioase.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iluminismul \u201eEpoca Ra\u021biunii\u201d a \u00eenl\u0103turat dogmele religioase a dezvoltat o g\u00e2ndire atee. Iluminismul nu a \u00eemp\u0103cat ra\u021biunea cu ideea de istorie. A renegat con\u0219tiin\u021ba de sine a trecutului, a efasat sim\u021bul pentru istorie pe motivul: \u201econceptul ra\u021bional nu are istorie.\u201d Iisus, religia cre\u0219tin\u0103, fiind istorie, au fost abandonate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Voltaire, sufletul iluminismului francez \u0219i conduc\u0103torul mi\u0219c\u0103rilor spirituale ale epocii, s-a manifestat ca un du\u0219man ne\u00eenduplecat al Bisericii \u0219i al clericalismului. A \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at empirismul \u0219i scepticismul. Elemente ce nu pot genera fericirea autentic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Immanuel Kant, unul din cei mai mari g\u00e2nditori ai iluminismului, a crezut c\u0103 religia nu ar putea \u0163ine de ra\u0163iune, de dovezi sau argumente, sau chiar de cunoa\u015ftere, ci doar de sentiment, motiva\u0163ie \u015fi atitudine. Kant afirma c\u0103: \u201e Fericirea e un ideal al imagina\u021biei, iar nu al ra\u021biunii\u201d Obiectul uimirii \u0219i al admira\u021biei lui Kant a fost Universul fizic, restul clas\u00e2ndu-l \u00een subiectivitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Kant sus\u021binea c\u0103 toat\u0103 cunoa\u0219terea este subiectiv\u0103 ceea ce ne reduce la un sistem de oglinzi, la o reflectare a adev\u0103rul, d\u00e2ndu-ne o imagine subiectiv\u0103 a realit\u0103\u021bii!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Oglinzile nu ne dau adev\u0103ruri obiective, sunt o reflectare a lor, ne prezint\u0103 o imagine subiectiv\u0103.<br \/>\nIluminismul, filosofia ateist\u0103, nu pune \u00een valoare morala \u0219i virtu\u021bile Cre\u0219tine, nu apreciaz\u0103 Smerenia \u0219i iubirea de Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prin smerenie g\u0103sim odihn\u0103 pentru sufletele noastre. Fericirea nu este zbuciumul ci odihna sufletului. \u201eLua\u0163i jugul Meu asupra voastr\u0103; \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i-v\u0103 de la Mine, c\u0103 sunt bl\u00e2nd \u015fi smerit cu inima, \u015fi ve\u0163i afla odihn\u0103 sufletelor voastre!\u201d (Matei 11, 29)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i Smerenia, mama virtu\u021bilor, face parte din drumul spre Fericire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sf\u00e2ntul Augustin a spus: \u201eFericirea e s\u0103 \u0219tii s\u0103 \u00ee\u021bi dore\u0219ti ceea ce ai deja\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Marguerite Blessington afirma: \u201efericirea nu const\u0103 \u00een a avea mult, ci \u00een a fi mul\u021bumit cu pu\u021bin\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Adev\u0103rata fericire cre\u0219te \u0219i rode\u0219te din \u0219i \u00een iubire! Nu e vorba de \u03ad\u03c1\u03c9\u03c2 (eros) cum se am\u0103gea Aristip, ci de \u03b1\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 (agape) Agape are valoare de dragoste universal\u0103, se manifest\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, de semenii no\u0219trii dar \u0219i de du\u0219mani, dar totodat\u0103 se manifest\u0103 \u0219i \u00een iubirea lui Dumnezeu pentru noi, pentru a ne m\u00e2ntui. Numai cu fapta iubirii \u015fi cu adev\u0103rul ne putem apropia de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui Dumnezeu, finalitate a fericirii supreme \u0219i adev\u0103rate. \u201eFiii mei, s\u0103 nu iubim cu vorba, numai din gur\u0103, ci cu fapta \u015fi cu adev\u0103rul.\u201d (1Ioan 3, 18)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iisus a sintetizat toat\u0103 Legea \u00een cele dou\u0103 porunci: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u din toat\u0103 inima ta, din tot sufletul t\u0103u \u015fi din tot cugetul t\u0103u. Aceasta este marea \u015fi \u00eent\u00e2ia porunc\u0103. Iar a doua, asemenea acesteia: S\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u201d (Matei 22, 37 \u2013 39)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cre\u0219tinul tr\u0103ie\u0219te fizic \u00een lumea v\u0103zut\u0103 dar nu ignor\u0103 lumea nev\u0103zut\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un cre\u0219tin nu m\u0103rturise\u0219te fericirea pentru c\u0103 posed\u0103 anumite lucruri, o face doar \u00een virtutea faptului c\u0103 este iubit \u0219i iube\u0219te.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fericirea este o stare interioar\u0103 independent\u0103 de starea social\u0103 sau material\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sf\u00e2ntul Apostol \u0219i Evanghelist Ioan, \u00een prima Epistol\u0103 (4:16), a spus: \u201eDumnezeu este iubire \u015fi cel ce r\u0103m\u00e2ne \u00een iubire r\u0103m\u00e2ne \u00een Dumnezeu \u015fi Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne \u00eentru el\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Omul fiind dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Creatorului are imprimat \u00een el chipul lui Dumnezeu, dar dup\u0103 ce s-a consumat p\u0103catul ini\u021bial, a devenit prad\u0103 u\u0219oar\u0103 tuturor p\u0103catelor domolind iubirea. Ca s\u0103 eviden\u021bieze asem\u0103narea cu Tat\u0103l trebuie s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103 s\u0103 fie \u0219i el iubire asemenea lui Dumnezeu. Acesta este scopul vie\u021bii, omul s\u0103 ajung\u0103 la iubire, astfel va atinge fericirea real\u0103. Omul dac\u0103 nu va urma calea fireasc\u0103 va \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a nefericirea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cre\u0219tinul este altruist, se folose\u0219te de lucruri \u0219i iube\u0219te oamenii, pe c\u00e2nd egoistul se folose\u0219te de oameni \u0219i iube\u0219te lucrurile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Unirea cu Iisus \u00eei ofer\u0103 omului o ne\u00eencetat\u0103 stare real\u0103 de bine. Urm\u00e2ndu-l pe M\u00e2ntuitor presupune recunoa\u0219terea, \u00eensu\u0219irea \u0219i practicarea iubirii. Iubirea nu rostit\u0103 ci f\u0103ptuit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu adev\u0103rul, calea unic\u0103 spre fericirea deplin\u0103, spre via\u021ba ve\u0219nic\u0103!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Slav\u0103 \u021aie, Dumnezeul nostru, slav\u0103 \u021aie!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Teodor ME\u0218IN\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>31 iulie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sunt multe modalit\u0103\u021bi \u00een care \u00ee\u021bi dore\u0219ti fericirea, \u00een care \u021bi-o \u00eenf\u0103ptuie\u0219ti sau o a\u0219tep\u021bi, sau o regre\u021bi\u2026 C\u00e2nd fericirea [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40365","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40365"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40365\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40367,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40365\/revisions\/40367"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}