{"id":40428,"date":"2018-08-05T18:04:19","date_gmt":"2018-08-05T18:04:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40428"},"modified":"2018-08-05T18:04:19","modified_gmt":"2018-08-05T18:04:19","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-primavara-frumoasei-elite-troienita-la-mislea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/08\/05\/gheorghe-constantin-nistoroiu-primavara-frumoasei-elite-troienita-la-mislea\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Prim\u0103vara frumoasei elite troienit\u0103 la Mislea"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eComuni\u015ftii au distrus \u015fi au \u00eenchis zeci de m\u0103n\u0103stiri \u015fi alte l\u0103ca\u015furi de rug\u0103ciune, alung\u00e2nd \u00een lume \u00eenchin\u0103torii din ele, \u015fi au umplut, \u00een schimb, \u0163ara de temni\u0163e \u00een care sute \u015fi mii de oameni, mul\u0163i dintre ei f\u0103r\u0103 voca\u0163ie de <<\u00eenchin\u0103tori>>, au fost transforma\u0163i \u00een veritabili monahi \u015fi asce\u0163i.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(DEMOSTENE ANDRONESCU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00cen temni\u0163a aceea sinistr\u0103, b\u00e2ntuit\u0103 de toate fantomele r\u0103ului sufletele prim\u0103v\u0103ratice, doldora de via\u0163\u0103, mustind din trupurile \u00eenc\u0103tu\u015fate s-au legitimat soartei \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00een Suferin\u0163\u0103 cu Iubirea lor \u00eenmugurit\u0103, \u00eembobocit\u0103, cereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015etiind c\u0103 Dumnezeu este IUBIRE \u015fi nu se poate ajunge la Iubire dec\u00e2t pe calea Adev\u0103rului, Tinerele ortodoxe au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u00een suferin\u0163\u0103 Iubirea. \u201eToate \u00eencerc\u0103rile pe care le avem noi sunt \u00eencerc\u0103ri de iubire, sunt teste de iubire, sunt teme \u015fi probleme de iubire<\/em><\/strong> pe care noi trebuie s\u0103 le rezolv\u0103m \u00een duhul adev\u0103rului.\u201d<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Interviuri, <\/em>Funda\u0163ia Iustin P\u00e2rvu, Petru Vod\u0103, Aprilie 2018, p. 49)\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dincolo de zidul suferin\u0163ei golgotice, sufletele lor imaculate au tr\u0103it mistic via\u0163a cultural\u0103, imnul liturghiei ortodoxe, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se \u00eentr-o profund\u0103 eleva\u0163ie spiritual\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin jertfa Genera\u0163iei de la<\/strong> 1948<\/strong>, \u00een care au s\u0103l\u0103\u015fluit deplin Suferin\u0163a \u015fi Iubirea s-a odr\u0103slit \u00eentru eternitate o clip\u0103 mistic\u0103 dacorom\u00e2n\u0103 astral\u0103<\/strong>. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin sacrificiul suprem al vie\u0163ii p\u0103m\u00e2ntene se dob\u00e2nde\u015fte libertatea Vie\u0163ii cere\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scara Suferin\u0163ei Aspaziei O\u0163el Petrescu a avut 14 trepte, 14 ani de \u00eenchisoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timpul vie\u0163ii mirene Aspazia era \u00een faza preg\u0103tirii Licen\u0163ei la Litere \u015fi Filosofie-Cluj, fiind una dintre studentele cele mai apreciate ale filosofului Lucian Blaga.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cempreun\u0103 cu prietena ei de suflet, poeta mistic\u0103 Zorica La\u0163cu,viitoarea Maica Teodosia, ucenica P\u0103rintelui \u00een suflet v\u0103z\u0103tor, au mers la M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta de Sus la P\u0103rintele Arsenie Boca, pentru m\u0103rturisire \u015fi c\u0103l\u0103uzire: s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mirean\u0103 ori s\u0103 se c\u0103lug\u0103reasc\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele Duhovnic le-a primit cu bucurie, le-a ascultat, le-a v\u0103zut fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile, iar seara le-a invitat la cina-agap\u0103. Aspazia a fost fascinat\u0103 de prezen\u0163a mistic\u0103 a P\u0103rintelui. \u201eP\u0103rintele Arsenie Boca era numai lumin\u0103. C\u00e2nd c\u0103deau privirile P\u0103rintelui Arsenie Boca pe tine sim\u0163eai, \u015ftiai, nu \u015ftiu de unde \u015ftiai, nu \u015ftiu cum sim\u0163eai, dar erai sigur c\u0103 te prive\u015fte Lumina.\u201d<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Interviuri<\/em>…, p.12)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 c\u00e2teva \u00eendrum\u0103ri Duhovnicul Ardealului i-a spus: \u201e\u00ce\u0163i dau un cuv\u00e2nt pentru toat\u0103 via\u0163a ta \u015fi-\u0163i dau un sfat. Cuv\u00e2ntul pe care \u0163i-l dau pentru ascultare este urm\u0103torul: Cine caut\u0103 s\u0103 scad\u0103 la crucea lui, mai mult \u00ee\u015fi adaug\u0103.<\/strong>\u201d<\/em> (ibid., p.12)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>P\u0103rintele privea apoi undeva departe \u00eenspre destinul ei \u015fi o binecuv\u00e2nta cu voce tare: Dumnezeu s\u0103 \u00ee\u0163i ajute, copil\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iar privea, vedea, \u00een\u0163elegea \u015fi iar binecuv\u00e2nta, de 14 ori. Unul dintre iubitorii marelui Duhovnic, P\u0103rintele Antonie avea s\u0103-i spun\u0103 studentei Aspazia: <<Ai s\u0103 treci prin at\u00e2tea \u00eencerc\u0103ri, c\u00e2te binecuv\u00e2nt\u0103ri \u0163i-a dat P\u0103rintele>><\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scara Suferin\u0163ei ei a \u00eempletit-o cu scara Bucuriei. \u015ei-a l\u0103sat \u00eentreaga tinere\u0163e la picioarele lui Iisus Hristos \u015fi-a luat Crucea \u015fi a plecat spre Golgota temni\u0163ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePe drumul crucii c\u0103tre Golgota p\u0103timirii, prima oprire va fi la Mislea<\/strong>, m\u0103n\u0103stirea de odinioar\u0103 care din 1924 fusese transformat\u0103 \u00een \u00eenchisoare sortit\u0103 \u00eencarcer\u0103rii at\u00e2t a de\u0163inutelor politice, c\u00e2t \u015fi a celor de drept comun. Bisericu\u0163a <\/strong>de la Mislea avea s\u0103 ne fie inim\u0103 de lumin\u0103 \u00een iadul de jale ce ne a\u015ftepta.\u201d<\/em> (ibid., p. 16)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bisericu\u0163a Mislei se n\u0103scuse ca o pustnic\u0103 \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00eentr-o sih\u0103strie de lemn.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petru de la Arge\u015f, respectiv Radu Paisie Domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (1535-1545) a ctitorit \u015fi \u00eenchinat Sfintei Treimi la Mislea o biseric\u0103 din piatr\u0103 \u00een anul 1537.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta ei ca \u015fi a norodului rom\u00e2n a fost deseori \u015fi pe r\u00e2nd vitregit\u0103, c\u00e2nd de turci, c\u00e2nd de tiranul Mircea Ciobanu. Cel mai luminat Voievod al nostru \u015fi al Europei, p\u00e2n\u0103 la Dimitrie Cantemir, Petru Cercel a ref\u0103cut-o \u015fi a \u00eenzestrat-o domne\u015fte. La fel continu\u0103 gestul princiar \u015fi fratele s\u0103u, Mihai Viteazul. Marele prin\u0163 al culturii Matei Basarab \u00eei poart\u0103 grij\u0103 p\u0103rinteasc\u0103, eliber\u00e2nd-o de sub omniprezenta jurisdic\u0163ie greceasc\u0103, d\u0103ruind-o monahilor rom\u00e2ni la 1639 \u015fi p\u0103store\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een timpul lui Carol I de Hohenzollern, c\u00e2nd este transformat\u0103 \u00een temni\u0163\u0103 pentru delicven\u0163ii minori la 1869. Ferdinand, regalul figurist al monarhiei rom\u00e2ne, ridic\u0103 temni\u0163a unchiului s\u0103u la treapta de \u00eenchisoare pentru femei \u00een anul 1924. Cutremurul din 1940 a zg\u00e2l\u0163\u00e2it-o destul de puternic afect\u00e2nd-o grav. Biserica a fost ref\u0103cut\u0103 \u015fi culmea destinului, la pictura ei au contribuit deopotriv\u0103 eleve na\u0163ionalist-cre\u015ftine \u015fi tinere comuniste, de\u0163inute persecutate religios \u015fi de\u0163inute politic, gra\u0163ie regimului antonescian. Trei din pictori\u0163ele comuniste amatoare, probabil cele mai bune \u00eempreun\u0103 cu lotul cel mare al studentelor \u015fi elevelor na\u0163ionaliste au beneficiat \u015fi de grija <\/em>comunist\u0103, \u00eent\u00e2lnindu-se iar\u0103\u015fi la Mislea. Una din lotul amator al pictori\u0163elor ro\u0219ii s-a desprins definitiv ajung\u00e2nd pictori\u0163\u0103 de biserici… Cutremurul din 1977, afecteaz\u0103 Biserica, dar ea r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare. \u00cen 1979 \u201ebiserica este dinamitat\u0103 \u015fi c\u0103rat\u0103 la r\u00e2p\u0103 de buldozerele ceau\u015fiste\u201d.<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Stigat-am c\u0103tre Tine, Doamne… Memorii\/ <\/em>Anatolie O\u0163el, C\u00e2ntece-Poezii.<\/em> Ed. Evdokimos-Funda\u0163ia Profesor George Manu, Bucure\u015fti-2016, p. 98; Crucea de la Miercurea Ciuc<\/em> \u015fi Paraclisul \u201eNa\u015fterea Maicii Domnului\u201d <\/em>de la Mislea. Ed. Scara, Bucure\u015fti-2001, p.69)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 La chinul care concerta permanent \u00een temni\u0163a rece, sfredelit\u0103 de ur\u0103, prin foame, frig, sud\u0103lmi, amenin\u0163\u0103ri, tortur\u0103 fizic\u0103, psihic\u0103, religioas\u0103 singurul lucru care nu se ast\u00e2mp\u0103ra era graiul lacrimii continue<\/strong>. Al Suferin\u0163ei ca binecuv\u00e2ntare!<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un grai al lacrimii de bucurie<\/strong>, sim\u0163\u0103m\u00e2ntul acela de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een care lacrima este fierbinte, fiindc\u0103 \u00een ea st\u0103 aprins tot focul sufletului izb\u0103vitorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Graiul lacrimii continue se contope\u015fte divin, vestalic valah, sublim cu graiul lacrimii de bucurie provoc\u00e2nd \u00een sufletul dac iertarea prigonitorilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu directoarea temni\u0163ei lor. Directoarea \u00eenchisorii Mislea era fiica unui sculptor \u015fi se numea Elena Tudor. Ea se remarca esen\u0163ial prin cinci lucruri: era licen\u0163iat\u0103 \u00een Filosofie, ilegalist\u0103, c\u0103pitan M.A.I., deputat \u00een M.A.N., \u015fi simula perfect teatral o permanent\u0103 r\u0103zvr\u0103tire la suprafa\u0163\u0103, dar \u015fi una real\u0103, l\u0103untric\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen prima faz\u0103 directoarea a debutat ca o fiar\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2t\u0103toare fa\u0163\u0103 de de\u0163inutele politic persecutate religios, dar pe m\u0103sur\u0103 ce cruzimea ei se poticnea de bl\u00e2nde\u0163e, pe m\u0103sur\u0103 ce bestia din ea \u00eent\u00e2lnea frumosul pe chipul fecioarelor blajine, Diri <\/em>s-a \u00eenmuiat, dar \u015fi-a simulat \u00een continuare ferocitatea sa. <\/em>Demonstra\u0163iile ei nu porneau dintr-o natur\u0103 vulgar\u0103 ori vreun impuls meschin, ci pentru a-\u015fi masca crunta \u015fi amara decep\u0163ie ce s-a rev\u0103rsat din idealul demonic ateu \u00een care crezuse \u015fi se angajase cu toat\u0103 fiin\u0163a \u015fi elanul ei. \u00cent\u00e2lnind \u00eens\u0103 tinere frumoase, de\u015ftepte, credincioase, cu caractere tari, cu valori morale profunde, cu o spiritualitate de o \u00een\u0103l\u0163ime ame\u0163itoare, cu o generozitate aristocrat\u0103 care \u00eei cople\u015fea pe persecutorii care le torturau, cu permanenta voin\u0163\u0103 spre d\u0103ruire total\u0103, spre jertf\u0103 Diri, pur \u015fi simplu a fost interzis\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een tot sistemul comunist al nomenclaturii, Diri a fost un caz unic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 I s-a sugerat posibilitatea de a munci \u00eentr-un atelier de croitorie care poate da produc\u0163ie important\u0103. Atunci Diri a propus confec\u0163ionarea de costume populare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu timpul s-a ad\u0103ugat dorin\u0163ei lor, voin\u0163a, interesul \u015fi beneficiul Ministerului de Interne, cu un atelier de art\u0103 decorativ\u0103 \u015fi unul pentru covoare pentru export.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 H\u0103mesite de foame, dar cu acul \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi cu bucuria \u00een suflet sutele de de\u0163inute politic, frumoase au realizat adev\u0103rate colec\u0163ii de art\u0103 care au luat drumul exportului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cemi amintesc de Ani O<\/strong>., o feti\u0163\u0103 de pe la Beiu\u015f cred, de o frumuse\u0163e angelic\u0103; cum st\u0103tea cu capul plecat pe spuma alb\u0103 a lucrului p\u0103rea o Cos\u00e2nzean\u0103 cobor\u00e2t\u0103 din basm, \u00eencarcerat\u0103 \u00een casa zmeului, os\u00e2ndit\u0103 s\u0103 brodeze la c\u0103ma\u015fa rom\u00e2neasc\u0103. O alt\u0103 fat\u0103 frumoas\u0103, Felicia M<\/strong>., avea o gra\u0163ie nespus\u0103 \u00een felul cum trecea cu acul prin p\u00e2nz\u0103, p\u0103rea c\u0103 traseaz\u0103 prin aer o spiral\u0103 fermecat\u0103, menit\u0103 s\u0103 fac\u0103 s\u0103 sar\u0103 z\u0103voarele blestemate.\u201d<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Stigat-am c\u0103tre Tine, Doamne… Memorii\/ <\/em>…, p. 183)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 din m\u00e2inile lor de aur, din inimile lor calde \u015fi din sufletele lor curate c\u0103m\u0103\u015file rom\u00e2ne\u015fti, regal executate, vor duce arta na\u0163ional\u0103 peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri le-a hr\u0103nit, le-a luminat \u015fi le-a \u00een\u0103l\u0163at con\u015ftin\u0163a lor moral\u0103, bucur\u00e2ndu-le p\u00e2n\u0103 la ceruri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eBrod\u00e2nd ancestralele noastre motive noi am re\u00eent\u00e2lnit gestul creativ al bunelor \u015fi str\u0103bunelor noastre. Am fost bucuroase c\u0103 vor pleca peste hotare c\u0103m\u0103\u015file noastre rom\u00e2ne\u015fti impecabil executate de rom\u00e2nce adev\u0103rate. Nu a fost o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 au ajuns \u00een m\u00e2inile noastre.\u201d <\/em>(ibid., p. 186)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 L\u00e2ng\u0103 broderia frumoaselor c\u0103m\u0103\u015fi na\u0163ionale, fetele frumoase: Geta<\/strong>, Viorica<\/strong>, Bibi<\/strong>, Lica<\/strong>, Lenu\u0163a<\/strong>, Nina<\/strong>, Iulia<\/strong>, Dori<\/strong>, Veronica<\/strong>, Aspazia<\/strong>, Frida<\/strong>, Maria <\/strong>I, Lucica<\/strong>, Gigi<\/strong>, Coculeana<\/strong>, Cocolo\u015f<\/strong>, Madi, Aleutina<\/strong>, Beniamin<\/strong>, Sofica<\/strong>, Loli\u0163a<\/strong>, Ileana A<\/strong>, student\u0103 la Conservator, Dochi\u0163a<\/strong>, Michi<\/strong>, Mimi<\/strong>-surori, Adela<\/strong>, Viru\u015f<\/strong>, Olimpia <\/strong>medicinist\u0103 (la ea totul era ordonat \u015fi perfect), Goti<\/strong>, Constan\u0163a<\/strong>-v\u00e2lceanca (poseda un umor rafinat \u015fi modele de alti\u0163\u0103 din memorie) <\/strong>\u015f.a., mai \u0163eseu la fel de frumos povestiri din amintiri, piese de teatru, c\u00e2ntece, roman\u0163e, recit\u0103ri, umor, jocuri, poezii. (ibid., p. 147-197)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Poeziile genialului Radu Gyr puneau diadema de aur, peste acele recrea\u0163ii spirituale ale tinerelor frumoase, politic \u00eencarcerate: femei, mame, studente \u015fi eleve.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Splendoarea feminin\u0103 era \u00eentruchipat\u0103 de corola bobocilor de tradafir a elevelor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTinere\u0163ea \u015fi frumuse\u0163ea remarcabil\u0103 a elevelor impresionau \u00een mod deosebit. \u0162i se str\u00e2ngea inima c\u00e2nd le vedeai \u00een plin\u0103 formare, chinuite de foame, de frig \u015fi toat\u0103 mizeria \u00een care le aruncase o justi\u0163ie criminal\u0103.\u201d<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Strigat-am c\u0103tre Tine Doamne…<\/em> Ed. Axa Boto\u015fani-2004, p. 166)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Inspira\u0163ia haric\u0103 se pogora peste dimensiunea mistico-ascetic\u0103 a tr\u0103irii cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 v\u0103paia mistic\u0103 a cre\u015ftinului poet, transfer\u00e2nd-o, \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd-o de la Chipul sublimului artistic<\/strong>, la Icoana sublimului mistic<\/strong>, \u00eentrup\u00e2nd astfel Frumosul pururea ca tain\u0103 a frumuse\u0163ii ve\u015fnice<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Coculeana <\/strong>a \u0163esut din fiin\u0163a ei suav\u0103, enigmatic\u0103 Cavalerul Rozelor<\/em>, o feerie \u00een versuri, unde eroina era o elev\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 ce-\u0163i t\u0103ia respira\u0163ia cu frumuse\u0163ea ei<\/em>.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Gigi <\/strong>i s-a al\u0103turat arti\u015ftilor cu o remarcabil\u0103 roman\u0163\u0103 compus\u0103 de ea (este poeta Eugenia Indreica Damian<\/strong>, care tr\u0103ie\u015fte, iube\u015fte poezia \u015fi scrie): \u00a0\u201eA\u015f vrea s\u0103 c\u00e2nt pe strune ruginite\/ C\u00e2nd amintirea scutur\u0103 petale.\/ De ce ai ochi at\u00e2t de verzi, iubite,\/ Ca un ad\u00e2nc de ape tropicale?\/\/ De ce \u0163ii taina codrilor ascuns\u0103\/ \u00cen verdele at\u00e2t de crud \u015fi-amar?\/ C\u00e2nd frunze cad \u00eeng\u0103lbenite-n v\u00e2nt\/ \u00ce\u0163i murmur melodii calde, senine.\/ E dureros de dulce al meu c\u00e2nt\/ Ca \u015fi-amintirea clipelor cu tine.\u201d <\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Gigi <\/strong>avea un suflet miraculos, cu o sensibilitate mistic\u0103 ce emana o emo\u0163ie serafic\u0103 din care se rev\u0103rsau \u00een jurui sublime binecuv\u00e2nt\u0103ri astrale. \u201eNimeni ca ea n-a \u015ftiut s\u0103 arunce v\u0103lurile albe ale frumuse\u0163ii peste realit\u0103\u0163ile h\u00e2de ale \u00eenchisorii. A \u00een\u0103l\u0163at at\u00e2ta frumuse\u0163e \u015fi at\u00e2ta bucurie peste at\u00e2t de multe inimi \u00eendurerate cu glasul ei minunat, cu cuv\u00e2ntul ei m\u0103iestrit, cu m\u00e2inile ei f\u0103uritoare de nespuse ging\u0103\u015fii; Gigi a fost aurora boreal\u0103 a \u00eenchisorilor pe orizonturile \u00eenghe\u0163ate ale temni\u0163elor.\u201d \u00a0<\/em>(Aspazia O\u0163el Petrescu, Stigat-am c\u0103tre Tine, Doamne… Memorii\/ <\/em>Anatolie O\u0163el, C\u00e2ntece-Poezii…<\/em>, op. cit. \u00a0p. 221)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Fermec\u0103toare era \u015fi poezia lui Cocolo\u015f<\/strong>, o fiin\u0163\u0103 mirific\u0103, prelins\u0103 ca o vioar\u0103 din m\u00e2inile lui Enescu, potrivind-o miraculos ariei unei celebre roman\u0163e de demult…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA\u015f vrea s\u0103-\u0163i scriu despre iubire,\/ Despre noroc sau despre moarte,\/ Dar col\u0163ul meu de cer sub\u0163ire\/ E prea \u00eenalt, e prea departe.\/\/ A\u015f vrea ca m\u00e2na prin z\u0103brele\/ S\u0103 poat\u0103 apuca o stea,\/ Dar stelele-s la fel de grele\/ Ca sufletul, ca via\u0163a mea.\/\/ A\u015f vrea s\u0103-\u0163i scriu l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103\/ Povestea ca o-nchipuire\/ Ce seam\u0103n\u0103 cu via\u0163a noastr\u0103,\/ A\u015f vrea s\u0103-\u0163i scriu despre iubire.\/\/ A\u015f vrea ca palmele \u00eentinse\/ S\u0103-\u0163i netezeasc\u0103 fruntea trist\u0103,\/ Dar palmele sunt reci de vise\/ \u015ei str\u00e2ng doar lacrimi \u00een batist\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Frumoasa Madi <\/strong>uluia prin claritatea fermec\u0103toare a sufletului ei cald, ce pulsa liric.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u015ei noi am vrut spre culmile-azurate\/ S\u0103 tot urc\u0103m \u015fi s\u0103 ajungem sus;\/ \u015ei noi am vrut, de-acest vis fermecate,\/ S\u0103 mergem \u00eencet \u00een urma lui Iisus.\/\/ Dar un v\u00e2nt n\u0103prasnic cu urlete de fiare\/ C\u0103r\u0103ruia str\u00e2mt\u0103 ne-a \u00eentunecat.\/ Ne-a pus c\u0103tu\u015fe, lan\u0163uri la picioare,\/ Dar ne-a r\u0103mas \u00een suflet visul fermecat.\/\/ Luptat-am \u00een furtun\u0103 cu trupurile fr\u00e2nte,\/ Cu m\u00e2inile-ncle\u015ftate pe speran\u0163e prigonite,\/ Dar cu nostalgia c\u0103r\u0103ruiei str\u00e2mte\/ Am urcat mereu spre z\u0103rile \u00eensorite.\/\/ \u00cen noaptea de bezn\u0103, \u00een noaptea de pl\u00e2ns,\/ A\u0163intit\u0103-i privirea spre piscuri de soare,\/ Lumina apare, \u00eentunericul e-nvins\/ \u015ei vrerile noastre-s biruitoare.\u201d<\/em> (Ianuarie 1954)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Atmosfera devenise \u00eenvior\u0103toare. Diri primise o iie regal\u0103. Se r\u00e2dea, se c\u00e2nta, se dansa. Se primeau pachete consistente de acas\u0103…, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi c\u00e2nt co\u0163ofenele au emanat ciripitul lor \u0163ip\u0103tor a pagub\u0103… Riposta nu s-a l\u0103sat prea mult a\u015fteptat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Directoarea mai avea antecedente. F\u0103cuse la un moment dat un gest care putea s\u0103 o coste scaunul, func\u0163ia, libertatea, via\u0163a, pentru favorizarea banditelor…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e…peste 500 de de\u0163inute au primit un ghem de l\u00e2n\u0103 din care s\u0103-\u015fi fac\u0103 o c\u0103ciuli\u0163\u0103 cu care s\u0103 poat\u0103 suporta iarna.\u201d<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Interviuri<\/em>…, p. 61)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 L\u00e2na provenea din de\u015feurile de la covoarele persane, iar fetele au f\u0103cut-o gheme.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte de anchet\u0103 s-a petrecut un fapt realmente miraculos. Marieta m\u00e2na dreapt\u0103 a directoarei \u00eei cere Aspaziei, de\u015fi era noapte s-o \u00eenso\u0163easc\u0103 la birou. La lumina palid\u0103 a becului \u015fi-a deslu\u015fit directoare st\u00e2nd pe scaun pl\u00e2ng\u00e2nd. Lucru incredibil…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMi-a venit s\u0103-mi fac cruce. Nu mi-a\u015f fi imaginat c\u0103 femeia aceea, care era de o asprime \u015fi de o duritate nemaipomenite, poate s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. <<M\u0103i, Pr\u0103zulic\u0103, care crezi c\u0103 este cea mai mare suferin\u0163\u0103 pe care poate s\u0103 o \u00eendure un om sau pe care poate s\u0103 nu o \u00eendure, care poate s\u0103-l termine?>>… <\/strong>\u015etiu eu, domni\u015foar\u0103, probabil c\u0103 atunci c\u00e2nd iube\u015fti pe cineva \u015fi vezi c\u0103 te tr\u0103deaz\u0103.<\/em> \u015ei ea a zis: \u201eDa este o durere \u015fi asta \u00eentr-adev\u0103r, dar peste asta treci, din asta nu moare nimeni.\u201d<\/em> Zic: \u201eAtunci tr\u0103darea unui prieten. E mai dureroas\u0103.\u201d<\/em> \u201eDa, \u00eentr-adev\u0103r, dar nici din asta nu moare nimeni,\u201d <\/em>\u015ei am zis: \u201eAtunci nu \u015ftiu din ce durere poate s\u0103 moar\u0103 cineva, l\u0103s\u00e2nd la o parte tortura, supliciul, o moarte intempestiv\u0103 pe care cineva n-o poate suporta.\u201d <\/em>\u015ei ea zice: \u201eNu. M\u0103i, cea mai mare durere este atunci c\u00e2nd e\u015fti \u00een\u015felat \u00een propriul t\u0103u ideal\u201d.<\/strong><\/em> (ibid., p. 63-64)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alexandru Vi\u015finescu a fost tartorul principal al anchetei, iar Aspazia O\u0163el care lucra la biroul tehnic era \u00eencriminat\u0103 prima. Tortura care i-a aplicat-o a fost satanic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a ob\u0163ine declara\u0163ii compromi\u0163\u0103toare la adresa directoarei, Aspazia a fost \u0163inut\u0103 \u00eentre 1-8 Februarie \u00een cea mai aprig\u0103 iarn\u0103 a anului 1954, la izolator. A intrat \u00een com\u0103 hipotermic\u0103, dar \u015fi \u00een post \u015fi rug\u0103ciune nu pentru a se salva pe sine, ci pe Diri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt, dreptatea, nu pe Diri. \u015ei celelate fete-de\u0163inute au \u0163inut post cu ap\u0103 \u015fi p\u00e2ine (por\u0163ia promis\u0103 fiind de 300 grame,dar \u00een realitate r\u0103m\u00e2nea firimitura de 5 gr).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A venit \u015fi n\u0103d\u0103jduitul ajutor de la Dumnezeu, surp\u00e2ndu-se din conducerea comunist\u0103 toat\u0103 ramura ilegalist\u0103. \u201eAtunci a<\/em> fost acel proces mare cu<\/em> deviere de dreapta \u015fi \u00eencep\u00e2nd cu Ana Pauker, to\u0163i au fost \u00eenchi\u015fi. \u015ei am zis: Uite, s-a schimbat un sistem \u00eentreg ca s\u0103 fie salva\u0163i c\u00e2\u0163iva oameni: directoarea \u015fi noi care eram implicate pe l\u00e2ng\u0103 ea<\/strong>.\u201d<\/em> (ibid., p. 56)<\/p>\n

\u00a0\u00a0P\u00e2n\u0103 a venit procurorul de la Capital\u0103, fetele cu Aspazia \u00een frunte au preg\u0103tit prin morse ap\u0103rarea, cu martori, cu detalii, cu am\u0103nunt, cu tot.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aspazia \u015fi-a pledat ap\u0103rarea \u0163esut\u0103 cu t\u00e2lc \u00een fa\u0163a procurorului \u015fi a securistului ungur. Socotind c\u0103 maghiarul este un pitic \u00een ale cunoa\u015fterii, Aspazia s-a exprimat radical, astfel c\u0103 hunul a r\u0103mas chitit, pe ciuci, rezerv\u00e2ndu-\u015fi doar un schel\u0103l\u0103it timid: \u201eSe observ\u0103 \u00een dumneata un proces de negare.\u201d<\/em> Procurorul fiind inteligent s-a amuzat, dar s-a \u015fi \u00eembufnat fiindc\u0103 a fost tradus de o filoloag\u0103 de\u015fteapt\u0103, habotnic ortodox\u0103 \u015fi pe deasupra na\u0163ionalist\u0103. \u015ei-a mu\u015fcat limba, a \u00eenjurat \u00een g\u00e2nd, dar i-a apreciat superioritatea spiritului. Nu a cedat \u00eens\u0103 complet. S-a dus la geam, apoi \u00een pas alerg\u0103tor s-a \u00eentors spre acuzat\u0103 \u015fi \u201ea izbit puternic cu piciorul \u00een scaun. Eu am avut impresia c\u0103 vine s\u0103 m\u0103 pocneasc\u0103, c\u0103 era o obr\u0103znicie din partea mea s\u0103 pufnesc \u00een r\u00e2s fa\u0163\u0103 de un organ anchetator-chiar era un tupeu-dar ma pufnit r\u00e2sul la expresia \u0103luia care voia \u015fi el s\u0103 se exprime mai elevat \u015fi a zis o prostie. Mi-am zis: \u201eAcesta m\u0103 pocne\u015fte, m\u0103 m\u0103tur\u0103 de pe scaun.\u201d <\/em>\u00a0\u015ei \u00eentr-adev\u0103r m-am dus cu scaunul a\u015fa \u015fui, o bucat\u0103 de vreme, \u00een spate, din lovitura aia \u015fi c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 a lovit \u00een piciorul scaunului \u015fi se uit\u0103 atent la mine, pu\u0163in contrariat, mi-am zis: \u201eOare ce l-o fi apucat? Mi-a dat Dumnezeu un judec\u0103tor nebun.\u201d \u015ei am a\u015fteptat s\u0103 se explice \u015fi el a spus: <<B\u0103i, din ce aluat sunte\u0163i f\u0103cu\u0163i voi? C\u0103 dac\u0103 cineva \u00eemi f\u0103cea mie treaba asta, eu s\u0103ream \u00een picioare… Tu nici n-ai clipit m\u0103car. Nu c\u0103 n-ai tres\u0103rit, nici n-ai clipit\u201d… <\/strong>El a f\u0103cut o experien\u0163\u0103 cu mine \u015fi eu i-am spus: \u201ePot s\u0103 v\u0103 dau un r\u0103spuns, dar n-o s\u0103 v\u0103 plac\u0103 \u015fi chiar s-ar putea s\u0103 m\u0103 \u00eenjura\u0163i dumneavoastr\u0103 pentru r\u0103spunsul acesta.\u201d \u015ei el a spus: \u201eEi, totu\u015fi hai s\u0103 \u00eencerc\u0103m.\u201d \u015ei am zis: \u201eNoi credem \u00een Dumnezeu!\u201d<\/strong>– \u015fi a avut o tres\u0103rie, dar a dat r\u0103spunsul pe care trebuia s\u0103-l dea, c\u0103 era de fa\u0163\u0103 \u015fi securistul \u015fi a zis: \u201eEh, pove\u015fti de adormit copiii.\u201d<\/em> (Aspazia O\u0163el Petrescu, Interviuri…, p. 90-91)\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 To\u0163i misticii rom\u00e2ni, ortodoc\u015fi din \u00eenchisori \u015fi din afar\u0103 aveau inima mistuit\u0103 de Sori: Cerul sf\u00e2nt,\u00a0 P\u0103m\u00e2ntul sacru al Vetrei str\u0103bune \u015fi Mitul na\u0163ional-Mihail Eminescu.<\/p>\n

\u00a0 \u00cen drumul sinelui c\u0103tre Dumnezeu, Omul cre\u015ftin: b\u0103rbat \u015fi femeie prin rug\u0103, c\u00e2nt, poezie, r\u0103bdare, n\u0103dejde, m\u0103rturisire, umor, har, fapte bune, adev\u0103r, suferin\u0163\u0103, iertare, libertate, cruce, na\u0163ionalism, ei \u00eei vorbesc de fapt lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd \u00eens\u0103 ajung deasupra tuturor, la aura Iubiri, atunci le vorbe\u015fte Dumnezeu lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu dreapta credin\u0163\u0103, lumina harului Adev\u0103rului \u015fi dragostea lui Dumnezeu \u00een suflet te puteai \u00eentoarce apoi c\u0103tre sine \u00eensu\u0163i, \u00eendumnezeindu-te.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe aceast\u0103 treapt\u0103 mistic\u0103, popasul este bucuria de a fi permanent cu Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Postul \u015fi rug\u0103ciunea sunt bra\u0163ele care leag\u0103n\u0103 la s\u00e2n Odorul-Credin\u0163\u0103 prin care cre\u015fte ne\u00eencetat pe calea ilumin\u0103rii Iubirea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u201eNoi ne-am salvat \u00een \u00eenchisoare \u00eentr-adev\u0103r prin rug\u0103ciune \u015fi prin aceast\u0103 iluminare pe care ne-a dat-o Iisus direct, c\u0103 spune: <<Eu sunt printre voi fiindc\u0103 sunte\u0163i \u00een numele Meu, \u015fi unde sunt Eu nu poate fi dec\u00e2t iubire>><\/strong>. <\/strong>Dar suferin\u0163a nu mi-a luat-o. Noi am sim\u0163it suferin\u0163a \u00een continuare. Ne era foame, ne era frig, eram insultate, eram\u00a0 c\u0103lcate \u00een picioare, eram \u0163inute \u00een mizerie, eram \u00eenchise de fiecare dat\u0103 la cel mai mic gest de r\u0103zvr\u0103tire, de orice form\u0103 ar fi fost. Eram pedepsite crunt, dar noi ne-am \u00eensu\u015fit aceast\u0103 suferin\u0163\u0103. Ne-am dat seama c\u0103 asta a fost chemarea noastr\u0103-genera\u0163ia\u201948, \u00een special studen\u0163ii \u015fi elevii.\u201d<\/em> (ibid., p. 32)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u015ftiente c\u0103 Suferin\u0163a vine de Sus, Frumoasele Femei Ortodoxe i-au deschis bra\u0163ele \u015fi inimile pentru a preface amarul lor \u00een dulce binecuv\u00e2ntare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele \u015ftiau c\u0103 Suferin\u0163a este deci o chemare \u015fi au ales-o. Ele \u00eensele aleg\u00e2ndu-se.<\/p>\n

Demnitatea lor s-a consacrat c\u00e2nd au considerat Suferin\u0163a ca pe o divin\u0103 Onoare. Onoare Hristic\u0103, fiindc\u0103 M\u00e2ntuitorul le-a oferit ceva din Suferin\u0163a Lui, dar \u015fi marea Sa Iubire. Iubirea \u00eentru Hristos se brodeaz\u0103 pe \u0163es\u0103tura sufletelor nobile \u00eenl\u0103crimate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a lui Iisus fiind permanent\u0103, El d\u0103ruie\u015fte pu\u0163in din Suferin\u0163a Sa, celor chema\u0163i pentru a-i alege, lu\u00e2nd astfel de la ei Suferin\u0163a lor cea mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa cum M\u0103icu\u0163a Domnului poart\u0103 lacrimile tuturor \u015fi Hristos poart\u0103 continuu Crucea cea mare a tuturor,\u00a0 celor care consimt Suferin\u0163a Jertfei Sale m\u00e2ntuitoare a Crucii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin filocalia tr\u0103irii, prin harul liric, prin sofianismul sufletului ei mistic Maica Teodosia- Zorica La\u0163cu a surprins crucile mul\u0163ilor p\u0103timitori ai s\u0103i \u00eempreunate \u00een Crucea lui Iisus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00censpre t\u0103r\u00e2mul cel\u0103lalt,\/ E loc \u00eenchis cu gard \u00eenalt;\/ Dar am v\u0103zut, printre uluci,\/ At\u00e2tea cruci, at\u00e2tea cruci…\/\/ P\u0103rea tot locul \u0163intirim,\/ P\u0103zit cu zbor de Heruvim,\/ Cu cruci de piatr\u0103, albe, mari,\/ Cu cruci de brad \u015fi de stejar.\/\/ \u015ei cruci de-argint \u015fi de o\u0163el\/ Cerneau lumin\u0103 peste el,\/ Iar cruci de aur \u015fi de fier\/ Sclipeau ca semnele pe cer.\/\/ At\u00e2tea cruci mi s-au p\u0103rut\/ C\u0103 toate una s-au f\u0103cut.\/ O cruce mare str\u0103lucea.\/ Sub greul ei un Om z\u0103cea.\/\/ <\/em><\/p>\n

-Tu cum de po\u0163i s\u0103 le mai duci,\/ At\u00e2tea cruci, at\u00e2tea cruci?…\u201d <\/em>(Zorica La\u0163cu-Teodosia, Poezii, <\/em>Ed. Sofia, Bucure\u015fti-2000)<\/p>\n

\n

\u201ePrim\u0103var\u0103 dulce\u201d<\/em>-imnul care prohode\u015fte S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor Domnului a r\u0103scolit de dou\u0103 ori serafic sufletul sensibil al Aspaziei O\u0163el Petrescu: odat\u0103 la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, sub binecuv\u00e2ntarea P\u0103rintelui Arsenie Boca, iar a doua oar\u0103 la Mislea \u00een Prim\u0103vara anului 1954, prim\u0103var\u0103 \u00een care m-am n\u0103scut eu \u015fi tot o prim\u0103var\u0103 de suflet a fost c\u00e2nd am cunoscut-o pe distinsa M\u0103rturisitoare mistic\u0103 Aspazia O\u0163el-Cr\u0103iasa eseului cre\u015ftin.<\/p>\n

\n

Numele eroinei noastre semnific\u0103 dou\u0103 \u00een\u0163elesuri divine: Aspazia<\/strong>-\u00cenfiere \u00eentru Hristos \u015fi Ispazia<\/strong>-\u00cen\u0103l\u0163are \u00eentru Hristos. Indiferent cum ne pronun\u0163\u0103m ea este arhibinecuv\u00e2ntat\u0103.<\/p>\n

\n

Iat\u0103 ce broda atunci miracolul martiriului cre\u015ftin ortodox, asceta-mistic\u0103 Aspazia:<\/p>\n

\u201eAcea prim\u0103var\u0103 p\u0103rea c\u0103 vine din toate direc\u0163iile. <\/em><\/p>\n

Venea dinspre cer \u00een reverbera\u0163ii de lumin\u0103 pur\u0103 ca o inim\u0103 plecat\u0103 ad\u00e2nc \u00een rug\u0103ciune, pe altarul iubirii f\u0103r\u0103 de \u201esine\u201d.<\/em><\/p>\n

Venea dinspre p\u0103m\u00e2nt, clocotind \u00een ape multe; clocotind ca o inim\u0103 eliberat\u0103 de fr\u00e2nele eului, gonind nest\u0103vilit spre limanul unei iubiri f\u0103r\u0103 de \u201esine\u201d.<\/em><\/p>\n

Venea dinspre trecut, din catacombele amintirii, \u00een imnuri arz\u0103toare; arz\u0103toare ca o inim\u0103 cuprins\u0103 de fl\u0103c\u0103rile de adorare ale iubirii f\u0103r\u0103 de \u201esine\u201d.<\/em><\/p>\n

Venea dinspre viitor \u00een valuri de arome, \u00eenmiresmat\u0103 ca o inim\u0103 ce cade \u015fi se mistuie total \u00een abisul infinit al iubirii f\u0103r\u0103 de \u201esine\u201d.<\/em><\/p>\n

Da, prim\u0103vara noastr\u0103 venea din toate direc\u0163iile \u015fi de foarte de sus.<\/em><\/p>\n

Venea de pe Cruce, unde \u00cens\u0103\u015fi Iubirea se jertfea pe Sine.\u201d<\/em> (Aprilie 1954, Mislea)<\/p>\n

\n

\n

Prim\u0103vara \u00a0Elitei Frumoase Ortodoxe, a \u00eenmugurit verde, dar n-a mai odr\u0103slit firesc \u00een ghiocelul vie\u0163ii lor, apuc\u00e2nd doar s\u0103 \u00eemboboceasc\u0103, \u00eens\u0103 n-a mai \u00eenflorit \u00een petale de trandafir \u00eenmiresmat, nu s-a mai prins \u00een corola mirific\u0103 a m\u0103rg\u0103ritarului, t\u0103m\u00e2ioarele viselor lor s-au ofilit odat\u0103 cu parfumul lor celest, candelabrul p\u0103p\u0103diilor s-a sf\u0103r\u00e2mat \u00een mii de stelu\u0163e spulberate spre abis, leandrul n-a mai \u00eenflorit, cucul n-a mai c\u00e2ntat, mierlele \u015fi-au prohodit viersul, cioc\u00e2rliile \u015fi-au curmat trilul divin, r\u00e2ndunelele au bocit continuu, dar \u00een tulpina suferin\u0163ei a odr\u0103slit cu dragoste prin ramurile ei, Vara falnicului Stejar ce s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u00een Autumnala pictur\u0103 cereasc\u0103, prin cromatica diversit\u0103\u0163ii Martiriului binecuv\u00e2ntat.<\/p>\n

\n

To\u021bi cei care am avut privilegiul s\u0103 fim primi\u021bi \u00een sanctuarul sufletului eseistei mistice ASPAZIA O\u021aEL PETRESCU am tr\u0103it revela\u021bia Iubirii necondi\u021bionate a aproapelui cum nu o po\u021bi \u00een\u021belege poate tr\u0103ind cre\u0219tine\u0219te o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103. Sunt privilegiat cert deoarece am p\u0103strat lungile noastre discu\u021bii \u2013amintiri, zeci de ore,\u00a0 \u00eenregistrate video dar, un dor profund de vibra\u021bia unic\u0103 ce o sim\u021beam \u00een preajma \u00a0RUGULUI APRINS \u2013 ASPAZIA m\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u0219te adesea !<\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

Admira\u0163ie \u015fi venera\u0163ie tuturor Fecioarelor, Femeilor, Mamelor p\u0103timitoare \u015fi urma\u015felor lor!<\/p>\n

\n

Fond de carte, bibliofil Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

5 august, 2018<\/strong><\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eComuni\u015ftii au distrus \u015fi au \u00eenchis zeci de m\u0103n\u0103stiri \u015fi alte l\u0103ca\u015furi de rug\u0103ciune, alung\u00e2nd \u00een lume \u00eenchin\u0103torii din ele, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40428","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40428"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40428\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40430,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40428\/revisions\/40430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}