{"id":40539,"date":"2018-08-12T09:47:13","date_gmt":"2018-08-12T09:47:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40539"},"modified":"2018-08-12T09:53:40","modified_gmt":"2018-08-12T09:53:40","slug":"ioan-miclau-gepianu-cateva-adevaruri-din-lumea-teatrului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/08\/12\/ioan-miclau-gepianu-cateva-adevaruri-din-lumea-teatrului\/","title":{"rendered":"Ioan MICL\u0102U-GEPIANU: C\u00e2teva adev\u0103ruri din lumea teatrului"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \"\"<\/a>Se apreciaz\u0103, chiar foarte unitar din partea criticii teatrale, a celor ce studiaz\u0103 \u0219i au studiat istoria precum \u0219i evolu\u021biile teatrului de-a lungul veacurilor, faptul c\u0103 acesta reflect\u0103 schimb\u0103rile ce caracterizeaz\u0103 sistemele sociale la un moment istoric dat. Teatrul este o oglind\u0103 a societ\u0103\u021bii redat\u0103 de dramaturgi \u0219i pus\u0103 \u00een scen\u0103 de actori, \u00a0oglindindu-se aici via\u021ba \u00a0\u00eens\u0103\u0219i, cu toate cele apar\u021bin\u0103toare prezentului, trecutului precum \u0219i despre orient\u0103rile spre viitor. Se \u0219tie c\u0103 dintre toate genurile de arte, arta teatral\u0103 este cea mai complex\u0103, devenit\u0103 o sintez\u0103 adun\u00e2nd in scen\u0103 genurile mai multor arte; tocmai aci se afl\u0103 valoarea acestuia precum \u0219i efectele benefice aduse asupra \u00eenaint\u0103rii culturii \u00een general!<\/p>\n

De asemenea, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este un lumin\u0103tor viu al societ\u0103\u021bii omene\u0219ti, cu direc\u021bii \u00eenspre \u00een\u0103l\u021barea educa\u021biei, moralei, credin\u021bei \u0219i civiliza\u021biei umane prezente, teatrul veste\u0219te nevoile de viitor ale societ\u0103\u021bii, de\u0219teapt\u0103 sim\u021bul fr\u0103\u021biei \u00eentre cet\u0103\u021beni, aduce servicii care favorizeaz\u0103 \u00eentotdeauna victoria adev\u0103rului, fiind o art\u0103 extrem de util\u0103, atunci c\u00e2nd este \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103, at\u00e2t de spectatorii iubitori de teatru, c\u00e2t mai ales de organele oficiale in cadrul sistemului social cultural existent!<\/p>\n

Teatrul \u00ee\u0219i \u00eempline\u0219te menirea atunci c\u00e2nd sistemul social, mai cu seam\u0103 sistemul politic, nu aplic\u0103 presiuni de interes, mai ales doctrinar cum de altfel in istoria acestei arte, exemplele negative abund\u0103, astfel c\u0103 \u0219i teatrul se ridica \u0219i dec\u0103dea dup\u0103 cum sistemele sociale, imperiile lumii se ridicau sau dec\u0103deau! Mai grave erau situa\u021biile in care noile sisteme de or\u00e2nduiri, puse pe picioare, nu arhivau de multe ori realiz\u0103rile\u00a0 teatrale ale trecutului, pierz\u00e2ndu-se astfel acea referin\u021b\u0103 ce ar \u00a0fi fost extrem de util\u0103 \u00een evolu\u021bia artei \u0219i a scopului acestea; scop desigur benefic \u00eenfrumuse\u021b\u0103rii vie\u021bii societ\u0103\u021bilor viitoare! Dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103 bine\u00een\u021beles c\u0103 nu a sc\u0103pat de asemenea situa\u021bii de-a lungul istoriei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Studiile \u0219i cercet\u0103rile \u00een lumea teatrului antic grec a atras mul\u021bimi de cercet\u0103tori, oameni pasiona\u021bi de a cunoa\u0219te istoria \u0219i originile artei teatrale, nivelul calitativ al acestei vechi arte \u0219i desigur autorii scrierilor pentru teatru, actorii din scene, modul \u0219i sistemele \u00een care se organizau desf\u0103\u0219ur\u0103rile\u00a0 acestor acte culturale, evolu\u021bia \u00een timp \u0219i spa\u021biu , s.a.m.d. Nu \u00eentotdeauna \u00eens\u0103 s-a reu\u0219it a cuprinde \u0219i reda istoria teatrului antichit\u0103\u021bii, a operelor scrise sau jucate \u00een scene, autorii reali a acestora, multe, foarte multe \u00a0s-au pierdut \u00een decursul timpului, fie datorit\u0103 r\u0103zboaielor, fie catastrofelor naturale, focuri \u0219i inunda\u021bii, fie neglijen\u021bei genera\u021biilor viitoare! Mai ales c\u0103 scrierile se realizau pe foi de papirus, sau pe piei de animale(cazul scrierilor biblice), iar succesiunea mereu repetat\u0103 a sistemelor sociale, l\u0103sau aceste valori deseori pierzaniei.<\/p>\n

\u00a0 Deseori lipsa de aten\u021bie \u0219i de p\u0103strare ajungea p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t aceste manuscrise deveneau materie de lucru, folosite de meseria\u0219i \u0219i comercian\u021bi! Este de la sine \u00een\u021beleas\u0103 str\u0103dania acelor hermeneu\u021bi \u00een cercet\u0103rile lor, de cele mai multe ori reu\u0219ind s\u0103 adune chiar \u0219i pe fragmente scrierile anticilor, spre a \u00eentregii ulterior opera. Dar multe scrieri au r\u0103mas pentru totdeauna disp\u0103rute \u0219i necunoscute! Nu mai vorbim de greut\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate de traduc\u0103torii acestor scrieri. Fie proz\u0103, fie poezie, dar mai ales cele dedicate\u00a0 teatrului. Aproape intr-un \u201dChorus\u201d, traduc\u0103torii operelor tragice-comice ale anticilor Greciei precum Sofocle, Eschil, Euripide, Aristofan, Menander, s.a.m.d., enum\u0103r\u0103 dificult\u0103\u021bile acestor traduceri, la care s-au angajat ei \u00een\u0219i\u0219i, \u0219i asta din entuziasmul lor spre a reda o oglinda a trecutului, nou\u0103 celor prezen\u021bi \u0219i celor ce vor veni dup\u0103 noi, genera\u021biilor viitoare!<\/p>\n

Munca acestora trebuie \u00eentotdeauna respectat\u0103, mai ales socotind labirintul at\u00e2t de \u00eenc\u00e2lcit al zecilor de secole trecute, c\u0103ut\u00e2nd a descifra papirusurile g\u0103site \u0219i pe la\u00a0 mom\u00e2ile piramidelor antichit\u0103\u021bii!\u00a0 Nu e o munc\u0103 la care s-ar angaja oricine! Asta ne-o spune traduc\u0103tori care au transpirat \u00een aceast\u0103 munc\u0103, precum: Norma Miller, David Barett, Alan Sommerstein, E.F.Watling, si desigur mul\u021bi acei pasiona\u021bi a descoperi \u0219i cunoa\u0219te cultura \u0219i modul de via\u021b\u0103 a celor ce au tr\u0103it \u0219i locuit cu mii de ani \u00een urm\u0103 \u00een\u00a0 geografia acestui vechi \u0219i cu mult s\u00e2nge sfin\u021bit loc, P\u0103m\u00e2ntul!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Secolul III \u0219i II. BC. se va lumina prin \u00eent\u00e2lnirea\u00a0 culturii Greciei cu Roma antic\u0103, moment \u00een care Hora\u021biu(65-8B.C.) f\u0103cea analize in lucrarea sa \u201dArs Poetica\u201d, asupra Teatrului Vechi al Atenienilor, u\u0219ur\u00e2nd \u00eentr-un fel situa\u021bia lui Aristofan, care, la un moment devenise marginalizat de sistemul politic al vremii sale. Sparta atacase\u00a0 Atena, \u00eencep r\u0103zboaiele dintre aceste state-ora\u0219e, cunoscute sub numele de \u201dr\u0103zboaiele Peloponeze, acum vin \u0219i cuceririle lui Alexandru Macedon, aduc\u00e2nd Grecia sub st\u0103p\u00e2nirea imperiului s\u0103u. Hora\u021biu g\u0103sea potrivit\u0103 \u0219i util\u0103 aciditatea \u00a0satiric\u0103 din scrierile comice ale lui Aristofan, probabil pentru c\u0103 tocmai acesta(Hora\u021biu) satiriza versurile lui Lucilius astfel:<\/p>\n

\u201d…Yes, I did say that Lucilius verse is incompetently composed\/ Who is so besotted an admirer of Lucilius as not to admit this?\/<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0(Aristofanes \u2013The Knights\/Peace\/The Birds\/The Assembly Women\/Wealth\/ translated by\u00a0 Alan H. Sommerstein and David Barett, published\u00a0 by Penguin Books, London, 1978).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai \u00eenspre vremea c\u00e2nd Noul Teatru \u00eencepuse a lua locul Vechiului Teatru al Greciei antice, devenind o nou\u0103 orientare acum \u0219i pentru teatrele europene, Plutarch (45-125A.D) revine cu o critic\u0103 accerb\u0103 asupra scrierilor \u0219i talentului de-a dreptul vulgare \u00een exprimare a lui\u00a0 Aristofan.\u00a0 Cercet\u0103toarea \u0219i translatoarea operei lui Aristofan, Norma Miller, care traduse din greaca veche, de pe papirus, din comediile lui Aristofan, dovede\u0219te \u00een scrierile sale faptul c\u0103, Aristofan era \u0219i un str\u0103lucit poet, poate unul imediat dup\u0103 Homer.<\/p>\n

Revenind la perioada acelui Teatru Vechi, se afirm\u0103 faptul c\u0103 \u00eentre perioada secolului al V-lea \u0219i al IV-lea, adic\u0103 timp de un secol, teatrul antic grecesc trece printr-o mare transformare, care de fapt nu este altceva dec\u00e2t\u00a0 un rezultat al schimb\u0103rilor social politice ce au avut loc, a\u0219a cum aminteam mai sus. R\u0103zboaiele Atenienilor cu Spartanii, dublate din plin de cuceririle lui Alexandru Macedon, aveau s\u0103 schimbe fa\u021ba lumii. Aproximativ, perioada dintre 421 \u0219i 321,\u00a0 devine acel timp \u0219i spa\u021biu \u00een care se produc transform\u0103rile din\u00a0 arta\u00a0 dramaturgiei antice grece\u0219ti. In acest timp aveau s\u0103 se eviden\u021bieze ca reprezentan\u021bi, doi mari scriitori de teatru, Aristofan ca reprezentant al Teatrului Vechi, \u0219i\u00a0 Menander \u00eenspre finele secolului, ca reprezentant al Teatrului Nou. Poet \u0219i comedian, Aristofan cre\u0219te \u00een acest mediu de continue lupte social-politice, devenind prin natura fiin\u021bei sale, cel mai abil dar \u0219i aciditiv scriitor de comedii. Dar a sus\u021bine tradi\u021bia atenienilor, acea \u00a0tradi\u021bie de libertate ce se \u00eenst\u0103p\u00e2nea la Atenieni inc\u0103 din vremea lui Pericle, nu convenea acum celor ce st\u0103teau devotati ocupa\u021biei imperiului lui Alexandru. Politicienii vremii, cum era si cazul lui Cleon, devin personaje false atenienilor, iar\u00a0 condeiul lui Aristofan nu-i iart\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Numai c\u0103 acesta(Aristofan), nu se afla in vremea c\u00e2nd Sofocle(496-406) scria tragediile sale, \u201dRegele Oedip\u201d \u201dAntigona\u201d \u0219i altele! \u00a0Sofocle tr\u0103ia la Atena lui Pericle, iar acesta cum se \u0219tie adunase in jurul s\u0103u oameni de arte! Herodot \u0219i \u00a0Sofocle erau prieteni, f\u0103ceau \u00a0parte dintre cei ce scriau \u0219i creau opere\u00a0 de multe genuri la curtea lui Pericle.<\/p>\n

\u00a0Tragediile \u00een general nu erau tragisme f\u0103r\u0103 un fond de educa\u021bie \u0219i moral\u0103 bine inspirate! Sofocle, precum si ceilal\u021bi tragi\u0219ti, Eschil \u0219i Euripide, prin scrierile lor pe\u00a0 teme tragice si puse pe scen\u0103, de fapt deschideau \u00a0mintea \u0219i cugetele atenienilor spre a se feri a c\u0103lca pe urmele personajelor lor tragice; convenea deci politicii de libertate \u0219i bun\u0103 convie\u021buire dictat\u0103 de Pericle atenienilor.<\/p>\n

Se pare c\u0103 Sofocle \u00eenv\u0103\u021base ceva \u0219i de la \u00eenainta\u0219ul s\u0103u Pindar, mai ales\u00a0 privind rela\u021bia dintre Atenieni \u0219i Tebani, fapt pentru care Pindar avuse c\u00e2teva nepl\u0103ceri. Herodot ca p\u0103rinte al Istoriei, se pare c\u0103 ajung\u00e2nd la\u00a0 Istru, privind peste z\u0103ri, recuno\u0219tea c\u0103 sunt acolo mari \u00eentinderi de spa\u021biu in care tr\u0103iesc ni\u0219te oameni sfin\u021bi, care vorbesc cu Cerul! Astea erau p\u0103m\u00e2nturile hiperboreene ale lui Zalmoxe, pe plaiul Miori\u021bei, unde era polul spiritual al pelasgilor hiperboreeni, acolo era Armis zeul Ge\u021bilor, iar primii coloni greci respectau cultura acestora, o acceptau precum Pitagora, Sappho, Anacreon, s.a.m.d.<\/p>\n

Alta era conjuctura vietii social politice in deceniile urm\u0103toare ale secolului, altele interesele imperialilor macedoni. Scrierile comic-satirice ale lui Aristofan: The Knight, Peace, The Birds, The Frogs, The Clouds, The Wasps, The Assemby Women, Wealth,\u00a0 \u0219i desigur cele pierdute in vreme, \u00eei aduser\u0103 acestuia glorie dar \u0219i starea de a ajunge \u00een judec\u0103\u021bi \u0219i condamn\u0103ri! Desigur toate urmare a invad\u0103rii \u00a0atenienilor, a pierderii libert\u0103\u021bii lor, cu care se \u0219tiau ei a fi istorice\u0219te \u00een existen\u021b\u0103!<\/p>\n

Altele aveau s\u0103 fie acum orient\u0103rile scrierilor pentru Teatre. Apari\u021bia lui Menander (341-290 B.C.) care se dovede\u0219te a fi mult mai inteligent, mai studiat, \u00eencearc\u0103 s\u0103 renun\u021be la multe din vechile obiceiuri \u0219i practici, cum ar fi minimalizarea rolului \u201dcorului\u201d(Chorus) care prezenta spectatorilor \u00eenainte, prin c\u00e2ntec sau dans, tema comediei ce se va prezenta. Acest rol revine \u00a0acum actorilor, iar ace\u0219tia preiau o costuma\u021bie real\u0103 a atenianului, masca purtat\u0103 de actori \u00een timpul spectacolului este \u00eenl\u0103turat\u0103, dup\u0103 cum \u0219i dansurile lui Satyr.<\/p>\n

Scena sub cerul liber r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u00een continuare, \u00een c\u00e2mp sau pe str\u0103zile ateniene, cuprinz\u00e2nd una sau dou\u0103 case uneori, depinz\u00e2nd de tema comediei prezentate. Locul comediei \u00eenceteaz\u0103 a mai fi extins c\u00e2nd \u00een rai, c\u00e2nd \u00een iad, aceea\u0219i soart\u0103 zeit\u0103\u021bilor grece\u0219ti. Chiar Aristofan \u00ee\u0219i mai tempereaz\u0103 aciditatea satiric\u0103, desigur lecuit de politicieni, \u00een timp ce \u00een Roma antic\u0103 trebula\u021biile scriitorilor cu politicienii vremii continu\u0103. Menander aduce \u00een comedia greac\u0103 teme legate de relatii familiare mai mult, rela\u021bii dintre tat\u0103 \u0219i fii, mame \u0219i fete, iubiri cu multe hazuri \u00eentre doi tineri, s.a.m.d. Mult apreciate erau scrierile \u201dThe Girl From Samos\u201d(Fata de la Samos), \u201dThe Farmer\u201d(Fermierul), \u201dOld Cantakerous\u201d(B\u0103tr\u00e2nul Cantakerous), \u0219i multe altele! Desigur actorii fiind echipa\u021bi \u00een costume normale ateniene \u0219i f\u0103r\u0103 m\u0103\u0219ti, f\u0103r\u0103 Satyr, f\u0103r\u0103 Hermes al zeilor!<\/p>\n

\u00cen Roma antic\u0103 \u00a0exemplar\u0103 fiind expulzarea lui Ovidiu la Tomis(Constan\u021ba de azi), totu\u0219i se observ\u0103 o oarecare orientare spre finele ultimului secol \u00eenspre ode pastorale si zeit\u0103\u021bile romane, ce aveau s\u0103 \u00eenvioreze fiin\u021ba uman\u0103!<\/p>\n

Chiar scrierile lui Hora\u021biu \u0219i Virgiliu, \u00a0p\u0103trund \u00eenspre frumuse\u021bea vie\u021bii pastorale, a agriculturii, a p\u0103durilor \u00eembietoare la c\u00e2ntecele cere\u0219ti ale p\u0103s\u0103rilor. Iar ca s\u0103 zic \u0219i eu ceva de la mine, de\u0219i nu mi-o va lua nimeni \u00een seam\u0103, m\u0103car de ar fi numai at\u00e2t, chiar ace\u0219ti scriitori latini poart\u0103 in fiin\u021ba lor ceva din gena pelasgilor traco-daci, ceva din paradisul p\u0103m\u00e2ntului hiperborean, al Miori\u021bei dup\u0103 versul, \u201dpe-un picior de plai\/ pe-o gur\u0103 de rai\/\u201d.<\/em><\/p>\n

Trecerea liniei de aur, din era veche B.C. inspre era nou\u0103 A.D, ne aduce \u00een contact cu noi vremuri,\u00a0 istoric\u0103 fiind vremea lui Costantin, a luptei sale cu politicienii Romei, cu fratele s\u0103u Constans, scindarea imperiului Roman, na\u0219terea imperiului Bizantin,(324 A.D) iar de aci\u00a0 \u00eenainte toate cele ce Istoria recunoa\u0219te, avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple! Lupte intre Lumin\u0103 \u0219i intuneric! Un adev\u0103rat teatru al vie\u021bii, Cre\u0219tinismul devine recunoscut ca for\u021b\u0103 religioas\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, binevenit, dar scindat \u0219i acesta, unul de R\u0103s\u0103rit, cel\u0103lalt de Apus! Acest fapt nu va fi de mic\u0103 importan\u021b\u0103 pentru istoria secolele ce vor veni!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 – Secolul al II-lea, A.D., devenise unul al furturilor de valori literare, de opere ale unora trecute pe seama altora, o adev\u0103rat\u0103 amestecare a ins\u0103\u0219i istoriei culturii omene\u0219ti, peste care venirea popoarelor migratoare barbare, pune pecetea form\u0103rii \u00een timp \u0219i spa\u021biu, de noi civiliza\u021bii, \u00een timp ce altele r\u0103m\u00e2n \u00een umbr\u0103! Arderea bibliotecii antice din Alexandria, \u00een\u00a0 48 B.C, datorate cuceririlor lui Cezar, dup\u0103 unele izvoare de informa\u021bii, dar mai fiind\u00a0 sub fl\u0103c\u0103ri si dup\u0103 noua era(A.D.), lucrurile devin mai complicate, \u00a0oricum nimeni nu vrea s\u0103-\u0219i asume reponsabilitatea acestui oribil act! Pentru istoria omenirii a \u00eensemnat \u00eens\u0103 o mare catastrof\u0103!\u00a0 Lumea devenea o mare scen\u0103 de tragedii, dar de data aceasta adev\u0103rate \u0219i nu doar scrise, iar spectatorii\/vie\u021buitorii mureau nevinova\u021bi!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – Evenimente de cosiderabile propor\u021bii vor include luptele de ordin cultural, mai ales spiritual-religioase, mi\u0219c\u0103ri de popula\u021bii, revolte, r\u0103zboaie, foamete.<\/p>\n

Deci cu nimic sau mai deosebit de vremile mai vechi. Cea ce mai t\u00e2rziu \u00eei d\u0103 lui Dante Aligheri(1265-1321 A.D), ideea scrierii operei sale \u201dInfernul\u201d, iar lui Honore de Balzac(1799-1850), \u201dComedia uman\u0103\u201d.<\/p>\n

-Dar, omul recunoscut azi a fi o sensibilitate universal\u0103, o crea\u021bie superioar\u0103, \u00eenclinat\u0103 spre o libertate a sfin\u021beniei proprii, ce i se trage dinspre origini, pare s\u0103 aib\u0103 o mai pu\u021bin\u0103 legare la vr-un sistem oarecare, iar Teatrul devenind forma de manifestare, de exprimare, care, \u00eel ridic\u0103 pe om din dec\u0103dere \u0219i suferin\u021b\u0103, la con\u0219tiin\u021ba c\u0103 el, Omul, are dreptul \u0219i puterea a\u0219i asigura continuitatea sa existen\u021bial\u0103, un perpetuum mobile \u00een acest intreg Univers, in care la creat \u0219i \u00een\u0103l\u021bat acel Duh al Crea\u021biunii Universale, c\u0103ruia ne rug\u0103m cu recuno\u0219tin\u021b\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 trecere de la Vechiul Teatru la Noul Teatru bine\u00een\u021beles c\u0103 nu s-a realizat \u00een mod instantaneu, ci treptat, pe fondul mai multor decenii viitoare, a mai multor secole. Noul Teatru define\u0219te \u0219i pozi\u021bia zeit\u0103\u021bilor, precum cea a lui Hermes, care nu mai e chemat \u00een \u201dchorus\u201d, rolul acestuia revenind actorului atenian! Se observ\u0103 o reg\u0103sire a realit\u0103\u021bii istorice a \u00eentregii culturi grece\u0219ti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dramaturgia britanic\u0103 \u00eel are pe dramaturgul Shakespeare(1564-1616), care avea s\u0103 fie considerat poet \u0219i dramaturg universal. Totu\u0219i acesta, mai ales\u00a0 prin\u00a0 acea dram\u0103 mult apreciat\u0103, \u201dRegele Lear\u201d, aminte\u0219te de vechile tradi\u021bii\u00a0 ale teatrului vechi, \u00een schimb \u201dRomeo \u0219i Julieta\u201d, tinde a se ata\u0219a noului Teatru. Ceea ce dovede\u0219te c\u0103 marele dramaturg britanic \u00ee\u0219i avea orientarea lui proprie la realit\u0103\u021bile social-politice,\u00a0 dup\u0103 talentul \u0219i arderile lui, ca atare ceva specific spiritului s\u0103u englez, f\u0103r\u0103 a fi vorba de tratate sau forumuri specifice vremilor de azi. Shakespeare avea muza sa, precum englezii britani p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi!<\/p>\n

Mai ales c\u0103 piesa de teatru Romeo \u0219i Julieta fusese scris\u0103 cu vreo 10 ani \u00eenaintea \u201dRegelui Lear!<\/p>\n

\u00cens\u0103\u0219i dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103 nu face excep\u021bie, dac\u0103 il aducem \u00een fa\u021b\u0103 pe dramaturgul Ion Luca Caragiale(1852-1912), cu acea comedie devenit\u0103 capodoper\u0103 a dramaturgiei, \u201dO scrisoare pierdut\u0103\u201d. Privind tabloul vremurilor de azi c\u00e2nd \u00a0frumoasa omenire intr\u0103 in al treilea mileniu calendaristic, aceast\u0103 comedie c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eent\u00e2ietate, \u0219i \u00eenc\u0103 una universal\u0103, c\u00e2nd prive\u0219ti tabloul social-politic in care se cuprind azi alegerile electorale din lume; exact dup\u0103 comedia rom\u00e2neasc\u0103! Dramaturgia vremurilor noastre se mi\u0219c\u0103 momentan precum realit\u0103\u021bile, adic\u0103, se caut\u0103 o \u00eendreptare, o realizare salvatoare cu o orientare \u00eenspre dezvoltare general\u0103 \u0219i pace \u00een lume! De ce are Teatru de azi nevoie? De dramaturgi care s\u0103 aduc\u0103 opere st\u00e2lpuitoare la acest efort, nu despre iepura\u0219i \u0219i pesc\u0103ru\u0219i, ci s\u0103 ciopleasc\u0103 \u00een rocile ho\u021biilor \u0219i corup\u021biilor ce se ivesc \u00een calea noilor genera\u021bii, spre a lumina calea vie\u021bii a\u0219a cum ne \u00eenv\u0103\u021ba M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u0219i\u00a0 Aminul nostru Mihai Eminescu\u201d.<\/p>\n

Adev\u0103rate fresce istorice sunt \u201dComediile\u201d lui Vasile Aecsandri(1821-1890), deoarece acestea aduc atingere tendin\u021belor de groz\u0103venie \u00een care se complac personajele vremii sale, o satirizare subtil\u0103, cum reiese din acea scriere \u201d\u0218oldan Viteazul\u201d, sau \u201dClevetici,ultra-demagogul\u201d. Comediile lui V.Alecsandri sunt jucate, c\u00e2ntate, pe\u00a0 TEATRUL din Ia\u0219i, pe la anii 1862, fiind mult apreciate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cu respect pentru\u00a0 \u00a0zilele noastre, pe TEATRUL Mileniului\u00a0 acesta, c\u00e2te folositoare, morale \u0219i transformatoare opinii, scrieri teatrale s-ar preta!?<\/p>\n

S\u0103 \u00eencuraj\u0103m dramaturgii tinerei genera\u021bii prin libertatea exprim\u0103rii lor, a g\u00e2ndirii lor creatoare, pentru un viitor fericit! S\u0103 nu ne fie greu a ne ridica \u00eenspre lumin\u0103, a\u0219a cum spunea \u0219i Iosif Vulcan la vremea sa!\u00a0 Iar teatrul rom\u00e2nesc s\u0103 nu fie nici vechi, nici nou, ci curg\u0103tor precum apa Istrului dacic!<\/p>\n

—————–<\/p>\n

Ioan MICL\u0102U-GEPIANU<\/strong><\/p>\n

Australia<\/strong><\/p>\n

Martie, 2015<\/strong><\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/span><\/p>\n

ARISTOFANES \u2013The Knights, Peace, Wealth-translated by Alan H. Sommerstein, Published by Penguin Books, London, -1978<\/p>\n

ARISTOFANES \u2013 The Birds, The Assembly Women- translated by David Barett, Published by Penguin Books, London, 1978<\/p>\n

MENANDER \u2013 Plays and Fragments \u2013 Translated with an introduction by Norma Miller. Published by Penguin Books, London, 1978<\/p>\n

SOPHOCLES \u2013 The Theban Plays \u2013 translated by E.F. Watling \u2013 Published by Penguin Books, London, 1974<\/p>\n

SHAKESPEARE \u2013 Measure for Measure \u2013 Edited by S.Nagarajan \u2013 Published by Penguin Group-1998<\/p>\n

TEATRU \u2013 Ion Luca Caragiale-Edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Virgil Vintilescu, Editura Facla- Timi\u0219oara, 1984<\/p>\n

COMEDII- Vasile Alecsandri \u2013 Comedii- Seria \u201dPatrimoniu\u201d-R.S.R. ,1984-\u00a0 Bucure\u0219ti.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 Se apreciaz\u0103, chiar foarte unitar din partea criticii teatrale, a celor ce studiaz\u0103 \u0219i au studiat istoria precum \u0219i [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40539"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40542,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40539\/revisions\/40542"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}