{"id":40717,"date":"2018-08-23T17:31:18","date_gmt":"2018-08-23T17:31:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40717"},"modified":"2018-08-30T20:35:05","modified_gmt":"2018-08-30T20:35:05","slug":"victor-ravini-ce-facem-cu-miorita-si-cui-o-lasam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/08\/23\/victor-ravini-ce-facem-cu-miorita-si-cui-o-lasam\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Ce facem cu Miori\u021ba \u0219i cui o l\u0103s\u0103m?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cum este posibil ca tocmai una dintre marile crea\u021bii clasice ale literaturii universale s\u0103 devin\u0103 inacceptabil\u0103 \u00een propria sa \u021bar\u0103? Unde s-a mai pomenit a\u0219a ceva, cu o poezie? De unde at\u00e2ta ur\u0103 \u00eempotriva ei? Un poem na\u021bional une\u0219te poporul. Cum se face c\u0103 acest poem dezbin\u0103? Miori\u0163a dezbin\u0103 pentru c\u0103 a fost r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 \u0219i folosit\u0103 ca arm\u0103 \u00een tot felul de tertipuri politice, \u00een rivalit\u0103\u021bi dintre savan\u021bi \u0219i mai cu seam\u0103 \u00een scopul denigr\u0103rii poporului rom\u00e2n, care a creat-o \u0219i p\u0103strat-o. Cea mai par\u0219iv\u0103 \u0219i nociv\u0103 teorie este aceea c\u0103 ciobanul se las\u0103 omor\u00e2t, c\u0103 ar fi la\u0219, iar asta ar fi ceva tipic pentru to\u021bi rom\u00e2nii, care iubesc moartea mai mult dec\u00e2t via\u021ba. Ca la noi, la nimeni. Cine are interes s\u0103 ne \u00eendoctrineze cu a\u0219a abera\u021bie \u0219i \u00een ce scop? Pe cine deranjeaz\u0103 ciobanul din Miori\u021ba? Nu Miori\u021ba s\u0103 fie scoas\u0103 din \u0219coli, ci n\u0103lucirile v\u0103t\u0103m\u0103toare ale c\u00e2torva somit\u0103\u021bi orbite de propria lor str\u0103lucire, care \u0219i-au pus frustr\u0103rile personale \u0219i propriile lor deficien\u021bele suflete\u0219ti sau de caracter pe seama ciobanului \u0219i a \u00eentregii \u021b\u0103ri. N-au vrut s\u0103 vad\u0103 sensul figurat \u0219i luminos al cuvintelor din Miori\u021ba \u0219i ne-au b\u0103gat pe g\u00e2t propriul lor pesimism \u0219i fatalism. Orice om normal \u0219i de bun\u0103 credin\u021b\u0103 vede Miori\u021ba ca pe un imn \u00eenchinat omului \u0219i naturii, ce arat\u0103 \u00eenalta m\u0103sur\u0103 a capacit\u0103\u021bii omului de a se putea minuna de frumuse\u021bea \u0219i m\u0103re\u021bia naturii. Oricare dintre noi ne putem minuna de m\u0103re\u021bia naturii \u0219i a Miori\u021bei dup\u0103 m\u0103sura capacit\u0103\u021bii fiec\u0103ruia. Totul \u00een Miori\u021ba este altfel dec\u00e2t pare unor ochi neaten\u021bi. Totul este simbol. Toate c\u00e2te par s\u0103 fie concrete sunt abstrac\u021biuni. Str\u0103bunii ne-au vorbit c\u00e2nt\u00e2nd \u0219i formul\u00e2nd imagini poetice pline de filozofie practic\u0103 a vie\u021bii, a\u0219a c\u0103 nu putem veni noi acum s\u0103 citim asemenea poezie ca pe un fapt divers din ziar, cum ne \u00eenva\u021b\u0103 unii savan\u021bi, oric\u00e2t i-am respecta. Fiecare vers are un bogat \u00een\u021beles metaforic, tainic. La o citire atent\u0103, textul cuprinde mai multe idei dec\u00e2t cuvinte.<\/p>\n

Inten\u021bia mea este de a repune Miori\u021ba \u00een discu\u021bie pe baze teoretice \u0219i metodologice noi. Este firesc c\u0103 \u0219tiin\u021ba evolueaz\u0103 de la o genera\u021bie la alta \u0219i c\u0103 noi avem azi premise mai bune pentru a \u00een\u021belege ceea ce nu au \u00een\u021beles \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri. Noi putem s\u0103 rea\u0219ez\u0103m Miori\u021ba pe piedestalul de pe care au dobor\u00e2t-o unii din cercet\u0103torii anteriori, poate f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama ce f\u0103ceau. Unii dintr-ai no\u0219tri, dintre cei mai respectabili, n-au acceptat s\u0103 o lase acolo unde o puseser\u0103 marile puteri europene \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, c\u00e2nd au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 un popor, care a creat o asemenea capodoper\u0103 de valoare universal\u0103, are dreptul s\u0103 aib\u0103 un stat na\u021bional. Desigur c\u0103 formarea statului na\u021bional Rom\u00e2nia i-a deranjat pe unii sau pe al\u021bii, care nu \u0219tim \u00een ce m\u0103sur\u0103 se mai turbur\u0103 \u0219i acum de nostalgia trecutului lor imperialist, iar Eminescu \u0219i Miori\u021ba le stau ca ghimpi \u00een ochi. N-au dec\u00e2t s\u0103 le stea, steaua lor. Ei pot s\u0103 ne fure p\u0103durile, pot s\u0103 ne fure Carpa\u021bii cu totul, dar nu vor putea s\u0103 ne fure Miori\u021ba.<\/p>\n

Miori\u021ba este tot ce am luat eu cu mine, pribeag din \u021bar\u0103. Am datoria s\u0103 o restitui. Am vrut s\u0103 aflu de ce Miori\u0163a este considerat\u0103 de c\u0103tre unii dintre noi ca fiind d\u0103un\u0103toare. Analiza mea arat\u0103 c\u0103 nu Miori\u021ba e d\u0103un\u0103toare, ci interpret\u0103rile ei gre\u0219ite de p\u00e2n\u0103 acum. Nu Miori\u021ba este \u0219coala triste\u021bii noastre na\u021bionale, cum credea unul din cei mai mari poe\u021bi contemporani, \u00eendurerat de ceea ce spunea, ci procedura adesea defectuoas\u0103 cu care a fost cercetat\u0103 de c\u0103tre unii c\u0103rturari, \u0219i care a dus la concluzii gre\u0219ite, d\u0103un\u0103toare nou\u0103 ca indivizi \u0219i ca na\u021biune. Cum bine ziceau bunicii no\u0219tri: Unde este carte mult\u0103, e \u0219i prostie mult\u0103.<\/p>\n

Eu nu m\u0103 consider c\u0103rturar, ci simplu \u021b\u0103ran get-bi-get, adic\u0103 get \u0219i dup\u0103 mam\u0103 \u0219i dup\u0103 tat\u0103, a\u0219a c\u0103 scopul analizei mele este lipsit de orice preten\u021bie \u0219i se limiteaz\u0103 la cercetarea unui num\u0103r restr\u00e2ns de elemente \u00een variantele Miori\u0163ei. M-am limitat la rituri \u0219i credin\u021be \u00een leg\u0103tur\u0103 cu moartea ciobanului \u0219i nunta lui cosmic\u0103, \u00een 973 de variante, at\u00e2tea c\u00e2te am g\u0103sit, nici m\u0103car jum\u0103tate din cele existente. \u00cen cadrul analizei, am citat \u0219i am tradus \u00een limba suedez\u0103 circa 1500 de versuri din variante. Nu vin cu vreo exegez\u0103 hermeneutic\u0103, ca a somit\u0103\u021bilor, care, de la \u00een\u0103l\u021bimea unor catedre universitare, pe care \u0219i le-au ap\u0103rat, \u0219i-au dat unii altora note la purtare. Abordez cercetarea Miori\u021bei f\u0103r\u0103 polemici, cu tot respectul pentru deficien\u021bele fire\u0219ti din cercetarea anterioar\u0103, mai mult polemic\u0103 dec\u00e2t \u0219tiin\u021bific\u0103, \u0219i m\u0103 sprijin pe teoriile unor speciali\u0219ti de renume mondial, neimplica\u021bi \u00een disputele noastre fratricide. S-au f\u0103cut multe \u0219i jalnice erori din cercetarea Miori\u021bei, desigur nu din rea inten\u021bie, ci scuzabile sau de la caz la caz iertabile. Rezum aici c\u00e2teva erori principale, printre multe altele prezentate \u00een analiza de peste trei sute de pagini din carte, \u0219i cum am \u00eencercat s\u0103 le \u00eendrept. Las altora mai tineri \u0219i mai competen\u021bi s\u0103 duc\u0103 mai departe \u0219tafeta datoriei noastre fa\u021b\u0103 de str\u0103mo\u0219ii care ne-au l\u0103sat Miori\u021ba \u0219i fa\u021b\u0103 de cultura universal\u0103. S\u0103 nu le pese de ni\u0219te cozi de topor \u0219i ignoran\u021bi n\u0103imi\u021bi s\u0103 denigreze Miori\u021ba, care, nemai\u0219tiind cum s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea, \u00eei vor ataca la persoan\u0103. Cum bine zicea Voltaire: Cel mai r\u0103u critic este cel ce denigreaz\u0103 pentru a-\u0219i ascunde ignoran\u021ba (Le pire critique est celui qui d\u00e9nigre pour cacher son ignorance<\/em>).<\/p>\n

\u00b0 Cuv\u00e2ntul lege<\/em> apare \u00een peste dou\u0103 sute de variante ale Miori\u021bei. Cei mai mul\u021bi cercet\u0103tori anteriori sunt siguri c\u0103 este vorba de o lege juridic\u0103: Ovid Densusianu, academicianul Pavel Apostol fost P\u00e1l Erd\u00f6s, Adrian Fochi, Romulus Vulc\u0103nescu, ba chiar \u0219i Mircea Eliade, care aprob\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve concluziile marxist-lenini\u0219tilor Erd\u00f6s \u0219i Fochi. Orientarea juridic\u0103 a \u00eempins cercetarea pe un f\u0103ga\u0219 gre\u0219it, ne-a \u00eempiedicat s\u0103 \u0219tim care este cauza \u0219i scopul uciderii, despre ce este vorba \u00een text \u0219i ne-au min\u021bit c\u0103 atitudinea ciobanului ar fi a\u0219a cum au priceput-o ei: exact de-a-ndoaselea. Unii din noi ne-am l\u0103sat impresiona\u021bi de autorit\u0103\u021bile \u0219tiin\u021bifice \u0219i am luat de bune abera\u021biile lor. Al\u021bii ne-am dat seama de erorile din g\u00e2ndirea lor \u0219i ne-am indignat.<\/p>\n

Cum a fost posibil ca niciun savant s\u0103 nu fi verificat \u00een dic\u021bionar cuv\u00e2ntul lege<\/em>? \u00cen toate dic\u021bionarele rom\u00e2ne\u0219ti cuv\u00e2ntul lege<\/em> are dou\u0103 \u00een\u021belesuri, unul juridic \u0219i unul religios, dup\u0103 cum e domeniul de folosin\u021b\u0103 \u0219i contextul. Dic\u021bionarele mai ample arat\u0103 c\u0103 sensul juridic este relativ recent, pe c\u00e2nd \u00een\u021belesul religios este mai vechi, e singurul cunoscut \u00een cultura popular\u0103 oral\u0103 \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie dominant p\u00e2n\u0103 chiar \u0219i la scriitori contemporani cu noi, c\u00e2nd vor s\u0103 redea o atmosfer\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. Este necesar s\u0103 \u0219tim dac\u0103 poe\u021bii populari, autori ai variantelor Miori\u021bei, folosesc cuv\u00e2ntul lege<\/em> \u00een sens juridic sau religios, adic\u0103 dac\u0103 contextul e juridic sau religios. Trebuie s\u0103 \u0219tim dac\u0103 uciderea ciobanului porne\u0219te de la o motivare juridic\u0103 sau religioas\u0103, s\u0103 \u0219tim dac\u0103 poezia \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o ac\u021biune juridic\u0103 sau religioas\u0103. Mesajul literar este juridic sau religios? Concluzia mea este c\u0103 lege<\/em> \u00een Miori\u0163a are \u00een\u021belesul de nomos<\/em>, ordinea din cosmos, a\u0219a cum au ar\u0103tat Dumitru Caracostea \u0219i Constantin Noica, dar nu au fost lua\u021bi \u00een serios. Sensul religios al cuv\u00e2ntului lege<\/em> implic\u0103 un omor cu o cauz\u0103 religioas\u0103 \u0219i un scop religios. Ac\u021biunea ciobanilor nu are un temei juridic, ci religios. Ei practic\u0103 un ritual arhaic, de ini\u021biere, a\u0219a cum a afirmat Alexandru Amzulescu. Ciobanul nu este un condamnat, ci un ales pentru un ritual \u00een\u0103l\u021b\u0103tor, cum a ar\u0103tat cercet\u0103torul Ion Filipciuc.<\/p>\n

\u00b0 Sunt mai multe cuvinte \u0219i expresii ce par nefire\u0219ti. Cercetarea anterioar\u0103 nu le-a dat nicio aten\u021bie sau le-a \u00een\u021beles cum le-a \u00een\u021beles. Fochi exprim\u0103 p\u0103rerea unanim\u0103 c\u0103 expresia tras printr-un inel<\/em> este o compara\u021bie ca s\u0103 \u0219tim c\u0103 ciobanul e sub\u021birel. Nimeni nu s-a \u00eentrebat ce \u00eenseamn\u0103 expresiile din variante: str\u0103inel ca un inel, str\u0103inel ca o lun\u0103 de inel, sprintenel ca o lume de inel <\/em>\u0219i altele. Acestea \u0219i multe alte versuri sunt relicve ale unor metafore deteriorate. \u00centreg portretul ciobanului prezint\u0103 nu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area lui exterioar\u0103, ci profilul moral \u0219i spiritual. Enigmaticul cuv\u00e2nt ortoman<\/em> nu poate \u00eensemna bogat \u00een turme, voinic, viteaz sau bogat, cum s-a presupus, ceea ce ar fi o informa\u021bie redundant\u0103, pe c\u00e2nd \u00een Miori\u021ba nimic nu este redundant. Ortoman<\/em> poate exprima o \u00eensu\u0219ire l\u0103untric\u0103. \u00censu\u0219irile aparent concrete ale ciobanului sunt simboluri pentru ceva abstract, legat de procedurile de ini\u021biere. Metaforele reconstituite dezv\u0103luie c\u0103 ciobanul a trecut printr-un rit de ini\u021biere, care \u00eel calific\u0103 pentru ritualul de pasaj spre cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 ini\u021biatic\u0103, o moarte ritual\u0103 simbolic\u0103 \u0219i o nunt\u0103 cosmic\u0103, nunta sf\u00e2nt\u0103, bine-cunoscuta hierogamie. Din mai multe versuri rezult\u0103 c\u0103 el poate juca rolul unui erou mitologic, care re\u00eennoie\u0219te lumea.<\/p>\n

\u00b0 S-a tot spus c\u0103 poemul na\u021bional \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 lupta de clas\u0103, conflicte regionale dintre ciobani, criminalitate, ho\u021bii, invidie \u0219i ura \u00eempotriva str\u0103inului. Nimeni nu s-a \u00eentrebat:<\/p>\n

\u2013 Cum pot ciobanii s\u0103 fie din trei regiuni diferite \u0219i totu\u0219i sunt fra\u021bi? Eu consider c\u0103 ciobanii, proveni\u021bi din diferite regiuni, sunt \u00eenfr\u0103\u021bi\u021bi \u00eentr-o fr\u0103\u021bie profesional\u0103 cu o coeziune sacr\u0103. Cine a mai pomenit s\u0103 existe clase sociale \u00eentre fra\u021bi sau \u00eentr-o fr\u0103\u021bie profesional\u0103?<\/p>\n

\u2013 Cum pot ei s\u0103 fie fra\u021bi sau veri primari \u0219i totu\u0219i unul este str\u0103in? Consider c\u0103 personajul principal este v\u0103zut ca un \u00eenstr\u0103inat, fiindc\u0103 el este individualist \u0219i se simte mai acas\u0103 \u00een sfera muzicii, poeziei \u0219i stelelor.<\/p>\n

\u00b0 S-a afirmat c\u0103 Miori\u0163a este un bocet, un program de \u00eenmorm\u00e2ntare pentru b\u0103rba\u021bii tineri ne\u00eensura\u021bi, ca s\u0103 nu se fac\u0103 mor\u021bii strigoi \u0219i s\u0103-i sperie pe cei vii (Dumitru Caracostea, Constantin Br\u0103iloiu, Adrian Fochi, Mircea Eliade). S-a tot zis c\u0103 moartea ciobanului are cauze economice, juridice, sentimentale \u0219i c\u0103 prezint\u0103 o realitate documentat\u0103 istoric (Nicolae Iorga, Ovid Densusianu, George C\u0103linescu, Erd\u00f6s, Fochi, Gheorghe Vrabie, Liviu Rusu, Vulc\u0103nescu, Eliade). Unii v\u0103d cauze multiple ale omorului \u0219i \u00eei v\u0103d pe cei doi ciobani ca judec\u0103tori \u0219i totodat\u0103 exploata\u021bi revolta\u021bi, bandi\u021bi sau rivali amoro\u0219i, iar personajul principal al poemului na\u021bional e condamnat la moarte pentru fapte rele, pe drept sau pe nedrept (Erd\u00f6s, Fochi, Vulc\u0103nescu, Eliade). Orientarea juridic\u0103 a cercet\u0103rii consider\u0103 c\u0103 totul corespunde cu realitatea etnografic\u0103 \u0219i juridic\u0103, ciobanii fiind cunoscu\u021bi de autorit\u0103\u021bi ca ho\u021bi \u0219i criminali. Aceast\u0103 generalizare nu se bazeaz\u0103 pe vreo statistic\u0103, ci pe prejudec\u0103\u021bi de or\u0103\u0219eni. Cu at\u00e2t mai condamnabil\u0103 este afirma\u021bia c\u0103 ho\u021bii \u0219i criminalii din Miori\u021ba ar reprezenta \u00eentreg poporul rom\u00e2n. Nu pot \u0219ti de ce articolul Miori\u021ba<\/em> din Kindlers Neues Literatur Lexikon<\/em>, bazat pe o bibliografie ce cuprinde treisprezece cercet\u0103tori, nu men\u021bioneaz\u0103 orientarea juridic\u0103 \u0219i nici contribu\u021bia lui Mircea Eliade la studiul Miori\u021bei.<\/em><\/p>\n

Este necesar s\u0103 \u0219tim ce fel de ac\u021biune este \u00een Miori\u021ba, ce rol are ciobanul acolo, \u00een ce situa\u021bie este \u0219i despre ce e vorba. Altminteri, nu putem \u00een\u021belege atitudinea \u0219i r\u0103spunsul lui \u2013 \u0219i nici mesajul Miori\u021bei. Trebuie s\u0103 \u0219tim dac\u0103 Miori\u021ba prezint\u0103 un omor ritual adev\u0103rat, o reprezentare teatral\u0103 repetabil\u0103 sau ceva ce se petrece \u00een imagina\u021bia ciobanului. Prea mul\u021bi au sc\u0103pat din vedere c\u0103 poemul se \u00eencheie f\u0103r\u0103 ca ciobanul s\u0103 fie ucis.<\/p>\n

Scriitoarea Adela\u00efde Filleul, marchiz\u0103 de Souza-Botelho, fugit\u0103 la Londra c\u00e2nd Revolu\u021bia francez\u0103 era s\u0103 o decapiteze, a devenit activ\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel diplomatic \u0219i a exercitat o putere neoficial\u0103 asupra mai multor \u021b\u0103ri, de la Lisabona la Moscova. Talleyrand a \u00eentrebat-o care era optimismul absolut. Aceast\u0103 femeie, cu o asemenea capacitate intelectual\u0103, ale c\u0103rei c\u0103r\u021bi se reediteaz\u0103 mereu \u0219i se v\u00e2nd bine chiar \u0219i azi, a r\u0103spuns: \u201eA-\u0219i \u00eencepe testamentul astfel: Dac-o fi s\u0103 mor.\u201d (Commencer ainsi son testament: Si par hasard je meurs<\/em>). La fel \u00ee\u0219i \u00eencepe ciobanul testamentul. Probabil c\u0103 Jules Michelet \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi \u00eentrista\u021bi nu cuno\u0219teau aceste vorbe ale celebrei scriitoare, c\u00e2nd au spus c\u0103 ciobanul este pesimist.<\/p>\n

Antropologul sco\u021bian Victor Turner arat\u0103 c\u0103 aspectul modal al verbului este hot\u0103r\u00e2tor \u00een comunicare. El analizeaz\u0103 deosebirea dintre realitatea cotidian\u0103 \u0219i via\u021ba oglindit\u0103 \u00een teatru sau \u00een ritualuri. Omul \u00een realitatea cotidian\u0103 face ceva (works<\/em>), iar \u00een teatru \u0219i ritualuri joac\u0103 (plays<\/em>). Ac\u021biunea real\u0103 este dirijat\u0103 de necesitate economic\u0103 \u0219i ra\u021bionalitate, pe c\u00e2nd una teatral\u0103 e fantezie. Ac\u021biunea adev\u0103rat\u0103 este la modul indicativ. Cea neadev\u0103rat\u0103 e la modul conjunctiv sau optativ \u0219i exprim\u0103 sentimente sau dorin\u021be, spre deosebire de atitudinile cognitive, care cer o alegere ra\u021bional\u0103. Modul conjunctiv \u0219i optativ, \u00een toate limbile, exprim\u0103 o ac\u021biune virtual\u0103 \u0219i ne\u00eendeplinit\u0103, iar \u00een gramatica rom\u00e2n\u0103 se amplific\u0103 cu modul condi\u021bional. Gramatica Academiei le cuprinde \u00een modul prezumtiv. Pornind de la Victor Turner,<\/strong> eu clasific variantele Miori\u0163ei, dup\u0103 modul verbului referitor la omorul ciobanului, \u00een trei categorii:<\/p>\n

\u2013 mioara, c\u00e2nt\u0103re\u021bul, uciga\u0219ii sau ciobanul vorbesc de un omor viitor, iar verbul este la modul prezumtiv \u2013 uciderea e p\u0103relnic\u0103 \u0219i nu a avut loc<\/p>\n

\u2013 ciobanul porunce\u0219te la modul imperativ s\u0103 fie ucis \u2013 omorul nu se efectueaz\u0103 niciodat\u0103<\/p>\n

\u2013 c\u00e2nt\u0103re\u021bul vorbe\u0219te de omor la indicativ trecut \u2013 faptul e \u00eemplinit.<\/p>\n

Primele dou\u0103 categorii concord\u0103 cu ceea ce spune Dumitru Caracostea, care respinge istoricitatea ac\u021biunii din poezie, cu Victor Kernbach, care se \u00eendoie\u0219te c\u0103 Miori\u0163a ar fi o poveste despre un omor \u00eengrozitor, \u0219i cu Amzulescu, care spune c\u0103 moartea ciobanului poate fi o moarte ritual\u0103 simbolic\u0103, un rit de ini\u021biere pentru ciobani. Analiza mea duce la concluzia c\u0103 moartea \u0219i \u00eengroparea sunt scene de teatru, o dram\u0103 ritual\u0103, \u00een care ciobanul joac\u0103 rolul unui personaj mitologic. \u00cen unele variante uciderea este planificat\u0103 s\u0103 se fac\u0103 odat\u0103 la r\u0103s\u0103ritul soarelui, a doua oar\u0103 la amiaz\u0103 \u0219i a treia oar\u0103 la asfin\u021bit, \u00een al treilea loc. Evident este vorba de un simulacru de ucideri, mimesis<\/em>, ca la teatru. Cei \u00een rolul de uciga\u0219i sunt fra\u021bi buni cu ucisul sau ortaci loiali, au o etic\u0103 irepro\u0219abil\u0103 \u0219i fac a\u0219a cum le spune baciul, \u0219eful lor. C\u00e2nd omorul este la indicativ trecut, ciobanul e un erou mitologic, re\u00eenviat de mama lui. Cercet\u0103torii care au f\u0103cut compara\u021bii cu mituri asem\u0103n\u0103toare din alte culturi, au fost discredita\u021bi.<\/p>\n

\u00b0 Mai mul\u021bi spun c\u0103 episodul cu mama ciobanului nu poate fi autentic, ci e un adaos t\u00e2rziu \u0219i nesemnificativ sau chiar unul din falsurile lui Vasile Alecsandri \u0219i trebuie scos din poezie f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie analizat (Fochi, Vrabie, O. Densusianu). O cercetare care cenzureaz\u0103 materialul cercetat\u2026 Cine a mai pomenit a\u0219a ceva? Profesorii mei suedezi nu m-au crezut. Mi-a fost ru\u0219ine \u00een ochii universitarilor suedezi cu ilu\u0219trii mei compatrio\u021bi. Mama ciobanului este un personaj important \u00een multe variante \u0219i este de mirare cum unii, ca Vulc\u0103nescu sau Eliade \u0219i at\u00e2\u021bia al\u021bii, pot trece peste acest episod ca peste ceva ce nu merit\u0103 aten\u021bie. Perspectiva genului personajelor nu s-a mai discutat p\u00e2n\u0103 acum. Trebuie s\u0103 studiem rolul mamei ciobanului pentru a \u00een\u021belege deosebirea dintre concep\u021bia religioas\u0103 sau despre univers a b\u0103rba\u021bilor \u0219i a femeilor, c\u00e2t \u0219i urm\u0103rile ritualului cu omorul simbolic asupra raportului de for\u021be sociale.<\/p>\n

Eu ajung la concluzia c\u0103 mama ciobanului se oglinde\u0219te \u00een divinit\u0103\u021bile naturii cu care vorbe\u0219te \u0219i este o \u201ematriarh\u0103\u201d. Ea \u0219i divinit\u0103\u021bile ei nu au un echivalent masculin. Cu referire la Louis Bouyer, textul prezint\u0103 o societate arhaic\u0103, \u00een care nu exist\u0103 vreun patriarh, ci doar o \u201ematriarh\u0103\u201d. Miori\u021ba poate \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a o vreme c\u00e2nd b\u0103rba\u021bii preiau rolul primordial \u00een practica religioas\u0103 \u0219i astfel se face trecerea de la matriarhat la patriarhat.<\/p>\n

\u00b0 Se crede c\u0103 doar mioara e fabuloas\u0103, pe c\u00e2nd celelalte animale ar fi reale. Unde s-a mai pomenit vreun text \u00een care animale fabuloase se amestec\u0103 cu cele reale? \u00centruc\u00e2t oaia vorbe\u0219te, trebuie s\u0103 citim tot textul din perspectiv\u0103 mitologic\u0103, ceea ce Fochi \u0219i Eliade nu admit. Limbajul \u00een Miori\u021ba e figurativ, toate cuvintele (excep\u021bie unele adaosuri t\u00e2rzii) sunt poezie de cea mai \u00eenalt\u0103 calitate, sunt termeni concre\u021bi \u00een metafore \u0219i alegorii cu sensuri mitologice, ce se reg\u0103sesc at\u00e2t \u00een folclorul rom\u00e2n, c\u00e2t \u0219i \u00een literatura cult\u0103 a altor popoare.<\/p>\n

Eliade spune c\u0103 mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103 este un oracol ce prezice soarta. Dialogul ciobanului cu mioara nu prezint\u0103 caracteristicile discu\u021biei cu un oracol, ci este un monolog interior. Mioara poate simboliza Anima, partea feminin\u0103 din sufletul omului (C. G. Jung).<\/p>\n

Cercetarea anterioar\u0103 crede c\u0103 mioara \u00eei spune ciobanului s\u0103-\u0219i cheme un c\u00e2ine care s\u0103-l apere. Oricine \u0219tie c\u0103 un singur c\u00e2ine, oric\u00e2t de viteaz, nu poate reu\u0219i s\u0103-\u0219i apere st\u0103p\u00e2nul \u00eempotriva a doi uciga\u0219i. Unde este logica s\u0103 \u00ee\u0219i cheme \u00een ap\u0103rare un singur c\u00e2ine, c\u00e2nd are mai mul\u021bi? \u00censeamn\u0103 c\u0103 nu e vorba de ap\u0103rare \u0219i nici de uciderea lui. Nu exist\u0103 nicio oper\u0103 literar\u0103 \u00een care animale fabuloase s\u0103 vorbeasc\u0103 cu sau despre animale reale. Naratologia nu permite a\u0219a amestec. O mioar\u0103 fabuloas\u0103 nu poate vorbi despre un c\u00e2ine adev\u0103rat, ci numai de un c\u00e2ine la fel de fabulos. C\u00e2inele poate simboliza Animus, partea masculin\u0103 din sufletul omului (C. G. Jung).<\/p>\n

\u00b0 Concep\u021bia dominant\u0103 este c\u0103 nunta cosmic\u0103 cu sora soarelui, m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 sau mireasa lumii e o alegorie a mor\u021bii \u0219i c\u0103 mireasa lumii e moartea, singura mireas\u0103 care n-a \u00een\u0219elat pe nimeni. Cercetarea anterioar\u0103 decreteaz\u0103 astfel c\u0103 absolut toate femeile m\u0103ritate \u00ee\u0219i \u00een\u0219al\u0103 b\u0103rba\u021bii. Cercet\u0103torii care au avut o alt\u0103 perspectiv\u0103 asupra femeilor \u0219i au comparat m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 din cer cu zeit\u0103\u021bi din alte mitologii au fost excomunica\u021bi din via\u021ba cultural\u0103.<\/p>\n

S-a crezut c\u0103 fata frumoas\u0103 de pe munte este o femeie adev\u0103rat\u0103, iar moartea ciobanului e rezultatul rivalit\u0103\u021bii dintre ciobani pentru favorurile ei, la fel cum se \u0219tie de la tribunal c\u0103 s-a mai \u00eent\u00e2mplat prin Carpa\u021bi (O. Densusianu, Erd\u00f6s, Fochi, Vulc\u0103nescu, Eliade). Amzulescu & Fochi, Chi\u021bimia, Vrabie afirm\u0103 c\u0103 ea era la \u00eenceput o fat\u0103 de maior, pe care poporul \u00een cele din urm\u0103 a urcat-o \u00een cer \u0219i a f\u0103cut-o fiin\u021b\u0103 mitologic\u0103, sora soarelui. Analiza sinoptic\u0103 a variantelor arat\u0103 c\u0103 evolu\u021bia a fost invers, variantele cu fata de maior sunt mai noi \u0219i deteriorate, fa\u021b\u0103 de cele cu divinit\u0103\u021bi solare, mai bine p\u0103strate \u0219i mai vechi.<\/p>\n

Cercetarea anterioar\u0103 a Miori\u021bei este viciat\u0103 de erori metodologice \u0219i de defini\u021bii defectuoase sau defectuos aplicate. Lucian Blaga, \u00een Geneza metaforei \u0219i sensul culturii<\/em>, face o mirabil\u0103 eroare de ra\u021bionament atunci c\u00e2nd define\u0219te metafora pornind de la o explica\u021bie deja existent\u0103 a Miori\u021bei \u0219i folose\u0219te aceast\u0103 defini\u021bie pentru a explica Miori\u021ba. Aceast\u0103 gre\u0219eal\u0103 de logic\u0103 \u0219tim c\u0103 se nume\u0219te cerc vicios.<\/p>\n

Interpret\u0103rile anterioare, cum c\u0103 \u201ealegoria mor\u021bii \u0219i nun\u021bii\u201d ciobanului are scopul s\u0103 \u00eenfrumuse\u021beze realitatea, contravine defini\u021biei alegoriei, a\u0219a cum o precizeaz\u0103 to\u021bi, de dou\u0103 secole \u00eencoace, \u00een diferite \u021b\u0103ri, de la Pierre Fontanier p\u00e2n\u0103 la Richard H. Jones, Joseph Campbell, Victor Turner, Hans-Erik Johannesson, Birger Gerhardsson, Ingemar Algulin \u0219i orice dic\u021bionar. Explica\u021bia de p\u00e2n\u0103 acum, care sus\u021bine c\u0103 ciobanul \u00eenlocuie\u0219te moartea concret\u0103 cu o nunt\u0103 abstract\u0103, nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een defini\u021bia alegoriei, fiindc\u0103 nu \u00eenlocuie\u0219te un termen abstract cu unul concret, ci invers.<\/p>\n

Eliade explic\u0103 alegoria mor\u021bii \u0219i nun\u021bii \u00een sensul c\u0103 ciobanul transcrie moartea ca o nunt\u0103 pentru a o \u00eenfrumuse\u021ba \u0219i a \u00eenv\u0103lui tragismul situa\u021biei. Aceast\u0103 explica\u021bie nu corespunde cu defini\u021bia alegoriei, ci cu defini\u021bia eufemismului:<\/p>\n

\u201eEufemism \u2013 transcriere care \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 sau \u00eenv\u0103luie un cuv\u00e2nt resping\u0103tor sau nepl\u0103cut. (\u2026) Folosirea de eufemisme pentru ceva care o anumit\u0103 societate consider\u0103 c\u0103 e nepl\u0103cut, sc\u00e2rbos sau \u00eenfrico\u0219\u0103tor, ca de exemplu moartea, (\u2026) este universal r\u0103sp\u00e2ndit\u0103.\u201d (Nationalencyklopedin)<\/p>\n

Cercetarea anterioar\u0103 \u00een\u021belege c\u0103 ar fi vorba de o \u00eenfrumuse\u021bare, un eufemism, dar \u00eei zice alegorie. Asta e la fel ca o fals\u0103 declara\u021bie vamal\u0103. Eroarea a fost f\u0103cut\u0103 din neb\u0103gare de seam\u0103, \u00eentruc\u00e2t acest eufemism are structura unei antifraze \u0219i a fost confundat cu o alegorie. \u00cencurc\u0103tura poate fi l\u0103murit\u0103 cu ajutorul lui Pavel Rux\u0103ndoiu, care spune clar:<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd eufemismul ajunge s\u0103 exprime exact contrariul a ceea ce trebuie \u00een\u021beles, atunci i se rezerv\u0103 numele de antifraz\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eAntifraz\u0103. Mod de exprimare care const\u0103 \u00een folosirea unui cuv\u00e2nt, a unei locu\u021biuni, a unei fraze etc. \u00eentr-un sens contrar semnifica\u021biei sale adev\u0103rate.\u201d<\/p>\n

Eu constat c\u0103 interpretarea cercet\u0103torilor anteriori, a ceea ce ei numesc \u201ealegoria mor\u021bii \u0219i nun\u021bii\u201d, contravine defini\u021biilor date alegoriei de Fontanier \u0219i de cei numi\u021bi mai sus. \u00cen\u021belegerea cum c\u0103 ciobanul \u00ee\u0219i \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 moartea ca o nunt\u0103, corespunde cu defini\u021bia eufemismului, dat\u0103 de enciclopedia suedez\u0103 \u0219i de Rux\u0103ndoiu, sau mai exact cu eufemismul numit antifraz\u0103. Cercetarea anterioar\u0103 a luat eufemismul \u0219i antifraza drept alegorie. Nu putem suspecta cercet\u0103torii anteriori de o gre\u0219eal\u0103 cognitiv\u0103. Este doar o regretabil\u0103 gre\u0219eal\u0103 de neaten\u021bie. De aici vine necazul \u00een\u021belegerii Miori\u021bei pe dos. Defini\u021biile date de lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 din afara Rom\u00e2niei \u0219i de Rux\u0103ndoiu nu pornesc de la o \u00een\u021belegere gr\u0103bit\u0103 a Miori\u021bei, ca a lui Lucian Blaga, Margareta Iordan, Mircea Eliade sau al\u021bii, ci sunt independente de Miori\u021ba \u0219i deci pot fi o baz\u0103 mai sigur\u0103 pentru a studia variantele \u00een mod adecvat.<\/p>\n

\u00cen concluzie, este exclus ca moartea \u0219i nunta ciobanului s\u0103 fie cei doi termeni ai unei alegorii. \u00cen\u021belegerea acestor dou\u0103 episoade distincte ca un eufemism, peste care s-a pus eticheta de alegorie, este o amarnic\u0103 gre\u0219eal\u0103 universitar\u0103. Asta nu putea duce exegeza pe un drum drept, ci a derapat pe alunecu\u0219ul nesocotin\u021bei \u0219i a dus la o dezastruoas\u0103 confuzie, de unde ni se trage r\u0103st\u0103lm\u0103cirea Miori\u021bei \u0219i n\u0103stru\u0219nica acuzare a rom\u00e2nilor de pasivism, pesimism \u0219i fatalism sau dragoste de moarte.<\/p>\n

Ca s\u0103 \u00een\u021belegem nunta cosmic\u0103, este important s\u0103 \u0219tim dac\u0103 sora soarelui, m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 sau fata de crai sunt cuvinte care \u00eenlocuiesc moartea, cum s-a crezut p\u00e2n\u0103 acum, sau sunt metafore care \u00eenseamn\u0103 altceva. Trebuie s\u0103 \u0219tim cine este fata de maior sau fata frumoas\u0103 din alte variante, dac\u0103 aceasta e o fat\u0103 \u00een carne \u0219i oase, dac\u0103 ciobanul e ucis pentru a rezolva un \u201econflict erotic\u201d, \u201erivalitate amoroas\u0103\u201d, \u201edin motive sentimentale\u201d. F\u0103r\u0103 s\u0103 clarific\u0103m identitatea acestui personaj ce apare sub mai multe \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri, nu putem \u00een\u021belege ce rol are \u00een ac\u021biune \u0219i nici ce vrea ciobanul. Eu clasific toate aceste personaje feminine pe o scal\u0103 de la cer la p\u0103m\u00e2nt. Cele din josul clasamentului r\u0103m\u00e2n p\u0103str\u0103toare ale unor simboluri solare. Fata de pe munte este apari\u021bia (hierofania) unei divinit\u0103\u021bi. \u00cen cer sau pe p\u0103m\u00e2nt, toate sunt divinit\u0103\u021bi mitologice, cere\u0219ti (uranice) sau p\u0103m\u00e2nte\u0219ti (chtonice). \u00cen toate variantele, este vorba de \u00eensur\u0103toarea cu divinitatea (hierogamie). Mireasa aceasta poate fi sufletul omului, pe care Me\u0219terul Eckhart sau Ioan al Crucii \u00eel numesc femeia, ea sau mireasa-suflet (the \u201cBride Soul\u201d<\/em>).<\/p>\n

\u00b0 \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu gre\u0219it numita alegorie a mor\u021bii \u0219i nun\u021bii ciobanului, unele interpret\u0103ri au confec\u021bionat un portret jignitor al caracterului rom\u00e2nilor, ceea ce pe bun\u0103 dreptate a provocat indignarea tuturor. Pentru a evita jignirile \u0219i indignarea, unii cercet\u0103tori au g\u0103sit solu\u021bia c\u0103 alegoria mor\u021bii \u0219i nun\u021bii sunt versuri inventate de Alecsandri \u0219i le exclud din cercetare (Caracostea, Fochi). Concep\u021bia dominant\u0103 este c\u0103 aceast\u0103 alegorie \u00eenlocuie\u0219te moartea, care e adev\u0103rat\u0103, cu nunta, pentru a ascunde realitatea tragic\u0103. Eliade a formulat cel mai clar concep\u021bia c\u0103 moartea e \u00eenfrumuse\u021bat\u0103 ca o nunt\u0103, iar \u00een felul acesta inacceptabilul devine acceptabil. Dup\u0103 el, ciobanul \u00eenlocuie\u0219te moartea sa nefericit\u0103 \u0219i absurd\u0103 cu o nunt\u0103 frumoas\u0103, pentru a o \u00eennobila \u0219i a \u00eei da un sens superior \u0219i sublim.<\/p>\n

Mircea Eliade interpreteaz\u0103 moartea \u0219i nunta cosmic\u0103 drept r\u0103spunsul ciobanului \u0219i al rom\u00e2nilor la teroarea istoriei. \u00cen acest fel ciobanul triumf\u0103 asupra terorii istoriei, iar asta ar fi tipic pentru toat\u0103 istoria Rom\u00e2niei. A\u0219adar, dup\u0103 Eliade, rom\u00e2nii ascund ce nu le place din istoria lor \u0219i prezint\u0103 realitatea \u00eenfrumuse\u021bat\u0103, cum fac \u0219i evreii \u00een Biblie, zice el. Lucian Blaga explic\u0103 atitudinea pasiv\u0103 a rom\u00e2nilor ca fiind condi\u021bionat\u0103 de geografia frumoas\u0103 a Rom\u00e2niei, iar Eliade ca fiind cauzat\u0103 de istoria tragic\u0103 a \u021b\u0103rii. Interpret\u0103rile lui Blaga \u0219i Eliade se completeaz\u0103 reciproc. Dup\u0103 ei, atitudinea resemnat\u0103, contemplativ\u0103, introvertit\u0103 \u0219i transfigurarea realit\u0103\u021bii istorice, este condi\u021bionat\u0103 geografic \u0219i istoric, e ceva tipic \u00een firea rom\u00e2nilor, deci suntem predestina\u021bi. Teoria predestin\u0103rii geografice sau istorice este considerat\u0103 fatalist\u0103, ne\u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i a fost exclus\u0103 din lumea universitar\u0103.<\/p>\n

Pornind de la Nelson Pike, care explic\u0103 metafora universal\u0103 the \u201cBride Soul\u201d<\/em>, eu consider c\u0103 toate miresele din variantele Miori\u021bei pot fi termeni imagine \u00eentr-o alegorie al c\u0103rei termen abstract e sufletul ciobanului, adic\u0103 al omului \u00een general. Divinitatea din cer sau fata de pe munte, cu care el se \u00eensoar\u0103, pot fi o proiec\u021bie a propriului s\u0103u suflet. El transpune unirea cu Mireasa-Suflet (the \u201cBride Soul\u201d<\/em>) pe \u00eentreg universul, adic\u0103 se eternizeaz\u0103 \u00een univers. Omul con\u0219tientizeaz\u0103 sufletul s\u0103u \u0219i esen\u021ba divin\u0103 a universului, \u00ee\u0219i externalizeaz\u0103 sufletul desc\u0103tu\u0219at de corp \u0219i \u00eel proiecteaz\u0103 pe cer. Cerul \u00een Miori\u021ba, ca \u00een toate mitologiile, este un termen imagine, care metaforic simbolizeaz\u0103 sfera metafizic\u0103 invizibil\u0103, unde unii au c\u0103utat divinitatea cu telescoape \u0219i rachete, pe c\u00e2nd al\u021bii o g\u0103sesc \u00een suflet.<\/p>\n

\u00cen toate variantele Miori\u0163ei, este vorba de nunta ciobanului cu o divinitate \u00een cer sau pe munte. Mireasa de pe munte poart\u0103 c\u00e2te un obiect ca simbol solar, care o asociaz\u0103 cu mireasa din cer. \u00cen cele mai deteriorate variante, unde fata e descris\u0103 ca o fiin\u021b\u0103 \u00een carne \u0219i oase, se p\u0103streaz\u0103 o imagine din ce \u00een ce mai p\u0103m\u00e2ntean\u0103 a unei fiin\u021be mitologice din cer.<\/p>\n

Pornind de la James Hillman \u0219i Joseph Campbell, eu cred c\u0103 nu poate fi vorba de o aventur\u0103 \u00eentr-un peisaj geografic sau astronomic. Totul se petrece \u00eentr-un peisaj fabulos din sufletul ciobanului. Sub toate chipurile miresei, este aceea\u0219i divinitate, uneori uranic\u0103 alteori chtonic\u0103, iar nunta e \u00eentotdeauna o hierogamie, oric\u00e2t s-au \u0219tirbit versurile \u0219i imaginea ei.<\/p>\n

Pasajul cu gre\u0219it numita alegorie a mor\u021bii \u0219i nun\u021bii, totodat\u0103 gre\u0219it \u00een\u021beles ca un eufemism, este compus din dou\u0103 alegorii distincte, diferite. Una simbolizeaz\u0103 renun\u021barea la grijile materiale, iar cealalt\u0103, \u00eensur\u0103toarea cu o divinitate, o tr\u0103ire psihologic\u0103 numit\u0103 mistic\u0103, foarte cunoscut\u0103 \u00een istoria religiilor \u0219i bine studiat\u0103 de psihologia religiei. Moartea ciobanului este aceea\u0219i metafor\u0103 pe care o folosesc filozoful Plotin, apostolul Pavel din Biblie \u0219i mul\u021bi al\u021bi mistici, pentru a spune c\u0103 ei se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de lumea material\u0103, ca s\u0103 se apropie de lumea spiritual\u0103. Nunta cosmic\u0103 a ciobanului este unirea sufletului cu divinitatea, bine-cunoscuta hierogamie.<\/p>\n

Pornind de la mai mul\u021bi teoreticieni, eu sus\u021bin c\u0103 mireasa din cer sau de pe munte este o divinitate, ce oglinde\u0219te sufletul omului. Miori\u021ba prezint\u0103 dorul omului dup\u0103 extrema cunoa\u0219tere a valorii sale absolute, pe care o caut\u0103 printre stele \u0219i divinit\u0103\u021bi. P\u00e2n\u0103 \u0219i Karl Marx a recunoscut \u00een Critica la filozofia lui Hegel<\/em>, c\u0103 \u201eOmul, \u00een fantastica realitate a cerului\u2026 \u00ee\u0219i caut\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i caute realitatea sa adev\u0103rat\u0103.\u201d<\/p>\n

Concluzia mea este c\u0103 viziunea ciobanului despre nunta sa cosmic\u0103 exprim\u0103 str\u0103dania spiritual\u0103 a omului de a se eterniza \u00een cer. Ciobanul din Miori\u021ba nu este un individ concret, real, ci este un personaj literar ce reprezint\u0103 omul \u00een general. El este un erou literar, care, c\u0103ut\u00e2nd divinitatea \u00een cer, \u00ee\u0219i caut\u0103 propria sa esen\u021b\u0103 divin\u0103. Unirea lui cu divinitatea este unirea sufletului omului cu eternitatea. Ve\u0219nicia pe care omul o acord\u0103 zeit\u0103\u021bilor, este nemurirea pe care \u0219i-o acord\u0103 sie \u00eensu\u0219i. Analiza mea arat\u0103 c\u0103 \u00een poemul nostru na\u021bional natura este divinizat\u0103, dumnezeirea umanizat\u0103, iar omul \u00eendumnezeit. Da, asta \u00eei poate deranja pe unii sau pe al\u021bii \u0219i mai ales pe cei cu suflet de c\u00e2ine r\u00e2ios.<\/p>\n

\u00b0 S-a spus c\u0103 variantele Miori\u021bei prezint\u0103 diferite grade de deteriorare, cum ar fi c\u0103 oaia a devenit spion (Eliade), sau adaosuri de cel mai r\u0103u gust (O. Densusianu). Dar nu prea s-a cercetat mai departe de at\u00e2t.<\/p>\n

Eu analizez versuri deteriorate fonetic, lexical \u0219i semantic, le sortez pe o scal\u0103 relativ\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t apare limpede c\u0103 toate modific\u0103rile au fost f\u0103cute \u00een aceea\u0219i direc\u021bie, chiar \u0219i cele reu\u0219ite poetic, s-a alunecat de la o \u00een\u021belegere mitologic\u0103 la una lumeasc\u0103, de la mythos<\/em> la logos<\/em>, de la sacru la profan. Din ce \u00een ce mai pu\u021binele aspecte mitologice \u0219i poetice au fost eclipsate de aspecte materialiste, ceea ce a creat confuzii printre \u021b\u0103rani \u0219i cercet\u0103tori. Pornind de la filozoful danez Knud Ejle L\u00f8gstrup, care arat\u0103 cum catastrofele politice, sociale \u0219i economice degradeaz\u0103 mentalit\u0103\u021bile, eu cred c\u0103 exploatarea cr\u00e2ncen\u0103 a \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni, sistemul de impozite \u0219i r\u0103pirea p\u0103m\u00e2nturilor de c\u0103tre ni\u0219te ho\u021bi (voleurs<\/em> ), explicate de Marx \u00een Capitalul<\/em>, au fost catastrofe ce au putut face ca \u00eentregul fel de a g\u00e2ndi al \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni s\u0103 fie \u00eentors pe dos. Dup\u0103 ce li s-a luat \u021b\u0103ranilor p\u0103m\u00e2ntul, tot ce aveau \u0219i nu le-a mai r\u0103mas nici m\u0103car speran\u021ba, cine se mai g\u00e2ndea la stele \u0219i la nemurirea sufletului? Aceasta i-a putut face pe unii din ei s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 Miori\u021ba pe dos \u0219i s\u0103 adauge \u00eentr-o variant\u0103 sau alta improviza\u021bii personale, nesemnificative pentru totalitatea materialului cercetat. Este de ne\u00een\u021beles cum au putut unii cercet\u0103tori, ca Vulc\u0103nescu, s\u0103 le ia drept semnificative \u0219i s\u0103 fac\u0103 generaliz\u0103ri ne\u00eentemeiate.<\/p>\n

\u00b0 Cercet\u0103torii dateaz\u0103 crearea Miori\u0163ei \u00eentre secolul al XVIII-lea (Nicolae Iorga) \u0219i vremea dacilor (Ion Diaconu, Erd\u00f6s \u0219i al\u021bii). Argumentarea lor este insuficient\u0103. Adrian Fochi afirm\u0103 la pag. 420 c\u0103 \u201eMiori\u0163a oglinde\u0219te un stadiu destul de vechi\u2026\u201d iar la pag. 544 c\u0103 \u201eLa baza Miori\u0163ei st\u0103 un fapt real. Faptul s-a petrecut \u00eentr-o epoc\u0103 istoric\u0103 relativ nou\u0103\u201d. Ori e alb\u0103, ori e neagr\u0103? Dup\u0103 Eliade, Miori\u021ba oglinde\u0219te \u00eentreaga istorie a Rom\u00e2niei, cu \u201enenum\u0103rate invazii barbare de la sf\u00e2r\u0219itul antichit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 \u00een evul mediu\u201d \u0219i \u201evecin\u0103tatea marilor puteri militare dinamizate de fanatisme imperialiste\u201d (Eliade). Eu m\u0103 \u00eentreb: cum puteau dacii s\u0103 \u0219tie \u00eenainte de r\u0103zboaiele cu romanii c\u0103 va veni \u201eteroarea istoriei\u201d cu invaziile din evul mediu \u0219i ce a mai urmat?<\/p>\n

Toate datele concrete din metafore \u0219i alegorii au de bun\u0103 seam\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu societatea care le-a creat, deci fac posibil\u0103 o datare relativ\u0103 a compunerii Miori\u021bei. Eu \u00eencerc o datare pe trei criterii: 1. elemente care se pot relata la indoeuropeni, 2. la pre-indoeuropeni,
\n3. perspectiva genului. Concluziile din aceste trei unghiuri converg spre o datare a cre\u0103rii Miori\u021bei \u00eencep\u00e2nd cu epoca dinaintea venirii indoeuropenilor, la care s-au f\u0103cut modific\u0103ri ulterioare. Miori\u021ba poate fi mai veche dec\u00e2t G\u00e2nditorul de la Hamangia \u0219i femeia lui.<\/p>\n

A\u0219a-zisa Urballade poate fi veche de 7000 sau 8000 de ani, poate corespunde cu trecerea de la matriarhat la patriarhat \u0219i con\u021bine unele elemente ce pot proveni din cea mai veche societate de v\u00e2n\u0103tori arhaici. Miori\u021ba poate fi creat\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103, cam \u00een acelea\u0219i vremuri \u00een care s-au f\u0103cut marile descoperiri fundamentale, de care vorbe\u0219te Claude L\u00e9vy-Strauss: domesticirea animalelor, agricultura, ceramica \u0219i \u021besutul.<\/p>\n

\u00cen concluzie: Nu este posibil s\u0103 credem \u00een criminalitatea din Miori\u021ba, iar eu nu cred nici c\u0103 asemenea interpret\u0103ri ar fi inten\u021bionat r\u0103uvoitoare. Sunt doar insuficient g\u00e2ndite, sunt o eroare de ra\u021bionament. Nu putem crede nici \u00een interpret\u0103rile pesimiste \u0219i fataliste ale unor savan\u021bi ce \u0219i-au proiectat propriile frustr\u0103ri \u0219i suferin\u021be suflete\u0219ti pe ciobanul din Miori\u021ba \u0219i pe \u00eentreaga \u021bar\u0103. Cei ce denigreaz\u0103 Miori\u021ba poate c\u0103 nu sunt con\u0219tien\u021bi c\u0103 denigreaz\u0103 \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc \u0219i c\u0103 stima noastr\u0103 pentru ei se clatin\u0103. Pesimismul, fatalismul \u0219i resemnarea nu pot fi \u00een s\u00e2ngele unui popor ai c\u0103rui str\u0103mo\u0219i tr\u0103geau cu s\u0103ge\u021bile \u00een norii de pe cer, \u00eenfrunt\u00e2nd astfel zeul care tuna \u0219i fulgera, dup\u0103 cum \u0219tim de la p\u0103rintele istoriei Herodot\u2026 cetire.<\/p>\n

Tot ce au f\u0103cut rom\u00e2nii dintotdeauna dezminte dogma triste\u021bii na\u021bionale, comb\u0103tut\u0103 de George C\u0103linescu \u0219i de mul\u021bi al\u021bii. \u00cens\u0103 ra\u021bele m\u0103c\u0103ne mai tare dec\u00e2t c\u00e2nt\u0103 cioc\u00e2rlia. E timpul s\u0103 elimin\u0103m aceast\u0103 dogm\u0103 du\u0219m\u0103noas\u0103 fa\u021b\u0103 de na\u021biunea noastr\u0103, s\u0103 reevalu\u0103m Miori\u021ba, s\u0103 o eliber\u0103m din monopolul \u201etotalitarismului \u0219tiin\u021bific\u201d \u0219i s\u0103 o red\u0103m \u0219colilor noastre, c\u00e2t \u0219i culturii universale.<\/p>\n

Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat preciz\u0103rile bibliografice \u0219i notele de subsol. Acestea se pot g\u0103si \u00een\u00a0Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor EDIMPEX SRL, Bucure\u0219ti 2016, 2017.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Victor RAVINI
\n<\/strong><\/p>\n

France\/Suedia<\/strong><\/p>\n

23 august, 2018<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cum este posibil ca tocmai una dintre marile crea\u021bii clasice ale literaturii universale s\u0103 devin\u0103 inacceptabil\u0103 \u00een propria sa \u021bar\u0103? [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40717","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40717","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40717"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40717\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40817,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40717\/revisions\/40817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40717"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40717"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}