{"id":40830,"date":"2018-08-31T12:49:33","date_gmt":"2018-08-31T12:49:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40830"},"modified":"2018-08-31T13:36:29","modified_gmt":"2018-08-31T13:36:29","slug":"40830","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/08\/31\/40830\/","title":{"rendered":"Nicolae GEORGESCU: \u201eCe e patria rom\u00e2n\u0103?\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Galina Martea este, \u00eentre multe altele, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor Europeni de Limb\u0103 Rom\u00e2n\u0103, o asocia\u021bie nou\u0103, pu\u021bin cunoscut\u0103, a c\u0103rei titulatur\u0103 invit\u0103 la reflec\u021bii teoretice. Desigur, ne vine \u00een minte Nichita St\u0103nescu \u0219i defini\u021bia sa de suflet: \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 e patria mea\u201d \u2013 pe care, desigur iar\u0103\u0219i, \u0219i-a \u00eensu\u0219it-o cu mult\u0103 \u00eensufle\u021bire \u0219i D-na Galina Martea (dr., prof., savant, scriitoare).<\/p>\n

Nu cunosc statutul \u0219i activitatea acestei uniuni de crea\u021bie, dar despre crezul nichitian am mai scris (vezi seria mea \u00eentitulat\u0103 \u201eCe e patria rom\u00e2n\u0103\u201d, \u00een Bucovina Literar\u0103, 2003, iulie-octombrie), \u0219i cred c\u0103 sunt dator s\u0103 reiau ideea. \u00cen v\u00e2ltoarea anului 1848 s-a iscat, la Blaj, printre numeroasele \u0219i importantele teme de discu\u021bie na\u021bional\u0103 ale momentului, \u0219i aceasta a rela\u021biei dintre patria rom\u00e2n\u0103 \u0219i limba rom\u00e2n\u0103. Pretextul a fost o poezie a lui Ioan Cavaler de Pu\u0219cariu (1826-1911), \u00eentitulat\u0103 \u201eCe e patria rom\u00e2n\u0103\u201d, \u0219i pe care o redau fragmentar: \u201eCe e Patria Rom\u00e2n\u0103? \/ Au e Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \/ Unde Nistru cu Carpa\u021bii \/ Dau m\u00e2na cu fra\u021bii? \/\/ Ba nu, nu, m\u0103i fr\u0103\u021bioare, \/ Pentru c\u0103 rom\u00e2nul are \/ Patrie mai mare.\u201d. \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Primul vers se repet\u0103, \u0219i urmeaz\u0103 \u201eAu Moldova cea b\u0103tr\u00e2n\u0103 \/ cu fiicele\u00a0 ei vecine \/ De sub m\u00e2ni str\u0103ine?\u201d <\/em>Vine iar\u0103\u0219i nega\u021bia, iar\u0103\u0219i \u00eentrebarea cu r\u0103spunsul: \u201eAu Ardealul, o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \/ Care vars\u0103 minerale \/ Din bra\u021bele sale?\u201d<\/em> Nici asta nu e de ajuns, \u0219i se continu\u0103:\u00a0 \u201eAu pe unde Tisa m\u00e2n\u0103 \/ Murmurul s\u0103u preste Mur\u0103\u0219 \/ De la Maramur\u0103\u0219?\u201d<\/em> Seria urm\u0103toare: \u201eAu e \u021bara unde-am\u00e2n\u0103 \/ Fra\u021bii ce-i avem \/ De-ncolo de Em?<\/em> Alt\u0103 serie: \u201eSpune-mi, patria n-ascunde!\/ Doar Italia, de unde \/ P\u0103r\u0103sind Capitolinul \/ Ni se trage cinul?\u201d<\/em> \u2013 \u0219i finalul: \u201eBa nu-i, alta-i fr\u0103\u021bioare \/ Patria rom\u00e2n\u0103 care \/ O numesc eu mare,\/\/ P\u00e2n\u0103 unde mai r\u0103sun\u0103 \/ Limba dulce \u0219i str\u0103bun\u0103 \/ Limba care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \/ Limba rom\u00e2neasc\u0103 \/ P\u00e2n\u0103-acolo-i fr\u0103\u021bioare \/ Patria\u00a0 rom\u00e2n\u0103 care \/ O numesc eu mare\u201d<\/em>. Poezia n-a avut ecoul scontat; probabil este un loc comun de epoc\u0103, \u0219i literaturile altor popoare f\u0103c\u00e2nd asemenea rela\u021bii (zic \u201eprobabil\u201d, de\u0219i n-am g\u0103sit \u00eenc\u0103 modelul german sau francez al lui Ioan Pu\u0219cariu \u2013 dar prietenul Ion Filipciuc m\u0103 asigur\u0103 c\u0103 acest model exist\u0103). Textul este reluat, \u00eens\u0103, \u00een Lepturariul <\/em>lui Aron Pumnul din 1864 (Tom 4, Partea a II-a, p. 272-274) \u2013 iar mai t\u00e2rziu, spre 1880, autorul \u00eensu\u0219i \u00eel trimite Academiei Rom\u00e2ne spre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i arhivare. (Prin statutele sale, Societatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u0219i-a propus \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputuri s\u0103 aib\u0103 printre membri ei intelectuali rom\u00e2ni din toate provinciile locuite de rom\u00e2ni). Oricum ar fi, \u00eemi vine greu s\u0103 \u00een\u021beleg de ce un asemenea text n-a intrat \u00een metabolismul culturii rom\u00e2ne: el enun\u021b\u0103 conceptul de Rom\u00e2nia Mare, prin care-i \u00een\u021belege \u0219i pe rom\u00e2nii din dreapta Dun\u0103rii, \u0219i nume\u0219te r\u00e2urile-limit\u0103 din \u201eDoin\u0103\u201d de M. Eminescu (poetul cuno\u0219tea bine Lepturariul<\/em> lui Pumnul, dar nu-l citeaz\u0103 nic\u0103ieri pe Ioan Pu\u0219cariu).<\/p>\n

\u00centr-o form\u0103 asem\u0103n\u0103toare ideea este redescoperit\u0103 de I. E. Torou\u021biu \u00een anii 40 ai secolului al XX-lea, c\u00e2nd vorbe\u0219te despre \u201eimperialismul limbii rom\u00e2ne\u201d, cer\u00e2nd un \u201eimperialism cultural\u201d pe m\u0103sur\u0103: anume, zice I. E. Torou\u021biu, regionalismele din limb\u0103 nu trebuie \u00een nici un caz izgonite \/ regularizate, ele marcheaz\u0103 \/ puncteaz\u0103 maximul de extensiune a ei \u00een spa\u021biul geografic, sunt urme de rom\u00e2nism, umbre ale patriei \u00een alt spa\u021biu.<\/em> Acest tip de imperialism, accentueaz\u0103 Torou\u021biu, nu este unul cuceritor, nu lezeaz\u0103 pe al\u021bii, constat\u0103 doar prezen\u021be, atest\u0103 realit\u0103\u021bi trecute \u0219i puncte de atrac\u021bie virtual\u0103 a vorbitorilor de limba rom\u00e2n\u0103. Este, \u00een fond, o idee pa\u0219optist\u0103 care a fost reluat\u0103 peste un secol \u2013 \u0219i apoi formalizat\u0103, peste alte c\u00e2teva decenii, \u00een versul memorabil al lui Nichita St\u0103nescu \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 e patria mea\u201d \u2013 pentru ca \u00een zilele noastre, iat\u0103, s\u0103 se institu\u021bionalizeze \u00eentr-o uniune de crea\u021bie: redescoperit\u0103 ca \u0219i din nimic, f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021ba preexisten\u021bei \u0219i cre\u0219terii ei (noi put\u00e2nd s\u0103 fim convin\u0219i c\u0103 exist\u0103 \u0219i alte momente ale acestei cre\u0219teri \u00een afara celor c\u00e2teva peste care am dat mai mult din \u00eent\u00e2mplare \u00een c\u0103ut\u0103rile bibliografice), merit\u0103 aten\u021bia lucrurilor care se repet\u0103 \u00een istorie.<\/p>\n

\"\"<\/a>Revin la cartea recent\u0103 a Galinei Martea \u201e\u00cen dialog cu crea\u021bia uman\u0103\u201d (Eseu critic, Ed. Bestelmijnboek, Haga, 2018, 192 pagini). Este, cum spune \u0219i titlul, un dialog \u00eentre culturi, centre \u0219i grup\u0103ri literare din Europa care se exprim\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, despre probleme ale limbii \u0219i literaturii rom\u00e2ne. Autoarea se plaseaz\u0103 undeva \u00een centrul Europei, \u00een Olanda, \u0219i de aici \u00eenregistreaz\u0103 activitatea scriitoriceasc\u0103 de sorginte rom\u00e2n\u0103 din Europa (\u00een mod prioritar, din Rom\u00e2nia \u0219i Basarabia), dar \u0219i din SUA ori Australia, altele: spa\u021biile s-au l\u0103rgit mult \u0219i se vor cuprinse cu toate \u00een acest \u201ecatalog\u201d. Nu este o istorie a exilului rom\u00e2nesc, de felul celor cu care ne-au obi\u0219nuit istoricii literari de la noi; demersul Galinei Martea este acela de a consemna, de a inventaria urmele \u2013 dar mi se pare foarte interesant, pentru c\u0103 \u00een felul acesta exilul poate deveni diaspor\u0103, adic\u0103 va c\u00e2\u0219tiga sentimentul unit\u0103\u021bii \u00een jurul centrului, nu va mai sta \u00een limb\u0103 doar din nostalgie, nu va mai tr\u0103i prin izolarea creatorilor ci vor c\u00e2\u0219tiga cu to\u021bii sentimentul c\u0103 prelungesc ceva care exist\u0103 sau se apropie cu existen\u021ba lor spiritual\u0103 de ceva care exist\u0103. Desigur, \u201eZiua limbii rom\u00e2ne\u201d (la Chi\u0219in\u0103u \u0219i la Bucure\u0219ti) este un liant al acestor scriitori, Eminescu, orice despre opera \u0219i via\u021ba lui, \u00eei apropie, costumul popular, obiceiurile, s\u0103rb\u0103torile: cele comune se revars\u0103 \u0219i cuceresc sufletele.<\/p>\n

Basarabia \u0219i Rom\u00e2nia, apoi, ocup\u0103 un loc privilegiat \u00een preocup\u0103rile autoarei, care se arat\u0103 a fi o rom\u00e2nc\u0103 aprig\u0103 \u00een valorificarea culturii \u0219i idealurilor supreme rom\u00e2ne\u0219ti, de felul unei Sofia Vicoveanca, pentru a zice a\u0219a, care-i \u00eendeamn\u0103 pe to\u021bi la joc.<\/p>\n

Ceea ce este cu adev\u0103rat interesant \u00een acest eseu de culturologie pe viu, este c\u0103 lumea aceasta aproape nesf\u00e2r\u0219it\u0103 de nume, care ar dubla \u0219i tripla volumul unei istorii literare actuale, se \u00een\u021belege pe ea \u00eens\u0103\u0219i, se comunic\u0103, simte c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un iure\u0219 creativ. Vreau s\u0103 spun c\u0103 nu sunt \u201ev\u00e2rfuri\u201d printre poe\u021bii \u0219i prozatorii prezenta\u021bi de Galina Martea, impresia pe care mi-o las\u0103 este acea a unei \u201eclase de mijloc\u201d a culturii ce se reg\u0103se\u0219te lini\u0219tit\u0103 \u0219i mul\u021bumit\u0103 \u00een climatul cultural rom\u00e2nesc de parc\u0103 de c\u00e2nd lumea ar fi tr\u0103it \u00een el: este o reg\u0103sire spontan\u0103, f\u0103r\u0103 ierarhii, f\u0103r\u0103 mari diferen\u021bieri. <\/strong>Totodat\u0103, a\u0219 men\u021biona c\u0103 ace\u0219ti poe\u021bi \u0219i prozatori ai limbii rom\u00e2ne redau pe viu, cu mult\u0103 noble\u021be sufleteasc\u0103, con\u021binuturi literare care impresioneaz\u0103 prin vigoarea \u0219i inteligen\u021ba cuv\u00e2ntului, astfel fiind puse \u00een lumin\u0103 opere ce merit\u0103 a fi apreciate cu mult\u0103 aten\u021bie. Iar printre at\u00e2\u021bia poe\u021bi \u0219i prozatori ai neamului rom\u00e2nesc, din loc \u00een loc autoarea pune portrete de mari oameni de cultur\u0103 (Nicolae Dabija, Iurie Colesnic, Rodica Elena Lupu, Galina Furdui), savan\u021bi contemporani de mare notorietate (Ruxandra Vidu, Valentin Tomule\u021b, Virgil M\u00e2nd\u00e2canu, Alexandru Mo\u0219anu, Nicolae Bucun) care vor s\u0103 ia cuv\u00e2ntul pentru a-\u0219i defini crezul, a-\u0219i descrie pe scurt teoriile ori a-\u0219i prezenta c\u0103r\u021bile. Galina Martea realizeaz\u0103 un discurs analitic-literar prin intermediul c\u0103ruia ne prezint\u0103 crea\u021biile scriitorilor rom\u00e2ni contemporani de pretutindeni, respectiv, pun\u00e2nd \u00een valoare \u0219i activitatea profesional\u0103 ale acestora. Cu toat\u0103 probitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 sunt redate titluri de lucr\u0103ri, cu anii lor de apari\u021bie \u0219i editurile respective, \u00een acest sens cartea Galinei Martea servind, \u00een mod onorabil, \u0219i ca fi\u0219ier de bibliotec\u0103.<\/p>\n

O carte scris\u0103 cu entuziasm, care te cucere\u0219te prin crezul autoarei; volumele \u0219i autorii lor, edi\u021biile, revistele, s\u0103rb\u0103torile, dezbaterile \u2013 cu to\u021bii \u0219i cu toatele sunt ca ni\u0219te personaje nelini\u0219tite \u00een c\u0103utare de joc ordonat \u2013 \u0219i las\u0103 impresia unei ordini interioare, pe care \u00ee\u021bi zici c\u0103 doar din neaten\u021bie n-ai sesizat-o p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

———————————————-<\/p>\n

Nicolae GEORGESCU<\/strong><\/p>\n

31 august, 2018<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Galina Martea este, \u00eentre multe altele, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor Europeni de Limb\u0103 Rom\u00e2n\u0103, o asocia\u021bie nou\u0103, pu\u021bin cunoscut\u0103, a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40830","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40830","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40830"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40830\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40838,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40830\/revisions\/40838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40830"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40830"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40830"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}