{"id":4090,"date":"2012-04-07T08:39:37","date_gmt":"2012-04-07T08:39:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4090"},"modified":"2012-04-07T12:01:32","modified_gmt":"2012-04-07T12:01:32","slug":"vasile-tara-dragostea-de-carte-te-duce-la-sorbona","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/07\/vasile-tara-dragostea-de-carte-te-duce-la-sorbona\/","title":{"rendered":"VII. VASILE \u0162\u00c2RA: Dragostea de carte te duce la Sorbona"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Cutreier\u00e2nd cu nea Mitic\u0103 printre amintiri, tr\u0103ie\u015fti al\u0103turi de Domnia Sa fiecare \u00eent\u00e2mplare cu oameni de toate categoriile \u015fi din diverse locuri; reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u0163i trezeasc\u0103 un viu interes \u015fi energia-\u0163i cre\u015fte datorit\u0103 adrenalinei. Toate amintirile sunt redate cu fidelitate \u015fi cu at\u00e2ta dragoste de oameni, \u00eenc\u00e2t te transpune \u00eentotdeauna, cu u\u015furin\u0163\u0103, \u00een miezul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor.<\/strong><\/p>\n

DESTINE PARALELE<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Oamenii pe care i-a cunoscut de-a lungul timpului au l\u0103sat nealterat\u0103 imaginea lor \u00een memoria simpaticului nea Mitic\u0103, \u015fi nu erau pu\u0163ini! Iar \u00eent\u00e2mpl\u0103rile ai c\u0103ror protagoni\u015fti au fost, a\u015fi\u015fderea. La una din \u00eent\u00e2lnirile noastre, devenite de-acum obi\u015fnuite mi-a spus cu z\u00e2mbetul pe buze, c\u0103 sunt c\u00e2teva sute cei cu care intrase \u00een contact pe parcursul interesantei lui vie\u0163i din exil. Vreo 460! \u201ePe Vasile \u0162\u00e2ra \u2013 a \u00eenceput nea Mitic\u0103 \u2013 l-am cunoscut la s\u00e2rbi, \u00een lag\u0103r. Era un tip simpatic, comunicativ, av\u00e2nd pe-acel\u00a0 vino-\u2019ncoace, care te determin\u0103 s\u0103-l \u0163ii pe-aproape. Ne-am \u00eemprietenit de cum ne-am cunoscut, fiindc\u0103 Vasile \u015ftia, cu dib\u0103cie, s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cut \u015fi reu\u015fea s\u0103 te cucereasc\u0103 f\u0103r\u0103 nici o sfor\u0163are.\u201d Nici ei nu \u015ftiau pe atunci c\u0103 le era h\u0103r\u0103zit s\u0103 parcurg\u0103 \u00eempreun\u0103 aceea\u015fi traiectorie a vie\u0163ii lor, dincolo de frontierele Rom\u00e2niei: se \u00eent\u00e2lniser\u0103 \u00een Iugoslavia, au plecat \u00een Italia \u015fi un timp, au r\u0103mas la Trieste, apoi, \u00een lag\u0103r, la Torino; \u00een anii ce-au urmat s-au re\u00eent\u00e2lnit la Paris, \u015fi-n cele din urm\u0103 la Montreal, \u00een Canada!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eDA, EU SEM\u0102M CU MAMA !\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vasile \u0162\u00e2ra era ardelean, se n\u0103scuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, \u00eentr-un sat din Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud; provenea dintr-o familie de oameni harnici \u015fi mai avea \u00eenc\u0103 patru surori. Tat\u0103l s\u0103u, ca de altfel majoritatea b\u0103rba\u0163ilor din aceast\u0103 parte a Ardealului, se \u00eendeletnicea cu lemn\u0103ritul. \u015ei ast\u0103zi, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 deosebit de frumoas\u0103, cu mun\u0163i \u00eemp\u0103duri\u0163i \u015fi codrii falnici se mai practic\u0103 aceast\u0103 meserie, mo\u015ftenit\u0103 din tat\u0103-n fiu. \u201eDar lui Vasile-i pl\u0103ceau c\u0103r\u0163ile!\u201d \u2013 mi-a spus nea Mitic\u0103 \u2013 \u015fi a continuat s\u0103-mi povesteasc\u0103, cu lux de am\u0103nunte, o serie de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute \u00een adolescen\u0163a prietenului s\u0103u.\u00a0 Tat\u0103l lui Vasile \u0162\u00e2ra mergea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 lemne la ora\u015f, lu\u00e2ndu-\u015fi feciorul cu el. De multe ori, Vasile refuza: munca la p\u0103dure, drumul, oboseala \u015fi n\u0103ravul prost\u00a0 al p\u0103rintelui s\u0103u, \u00eei displ\u0103ceau \u2013 c\u0103ci bea, \u015fi, ca \u015fi cum n-ar fi fost destul, \u00eel mai \u00eembia \u015fi pe el cu b\u0103utur\u0103\u2026 E\u015fti m\u0103-ta gol! \u2013 se r\u0103stea indignat tat\u0103l c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul ce nu se l\u0103sa atras de viciul s\u0103u, \u015fi-l mai plesnea cu c\u00e2te-o palm\u0103 peste cap \u2013 spune z\u00e2mbind nea Mitic\u0103 \u2013 dar fetele, surorile lui, culmea: de-abia a\u015fteptau s\u0103 mearg\u0103 la ora\u015f, ca s\u0103 mai trag\u0103 \u015fi ele, o du\u015fc\u0103!\u201d Vasile era diferit. El iubea c\u0103r\u0163ile! Le r\u0103sfoia cu mare drag, sim\u0163ind mirosul de cerneal\u0103 \u015fi desf\u0103t\u00e2ndu-\u015fi sufletul citind. \u201eDa, eu seam\u0103n cu mama! \u2013 spunea el trist \u015fi totodat\u0103 m\u00e2ndru \u2013 mamei \u00eei place s\u0103 citeasc\u0103, iar dumitale-\u0163i place s\u0103 bei!\u201d. Mama lui Vasile era mereu \u00een preajma c\u0103r\u0163ilor, citea\u00a0 ori de c\u00e2te ori avea c\u00e2te-un cr\u00e2mpei de timp, pentru c\u0103 nu era u\u015for pentru o femeie, s\u0103 se ocupe de gospod\u0103rie, s\u0103 poarte grija so\u0163ului \u015fi-a celor cinci copii ai lor. Vasile a deprins de la ea dragostea de carte, de lectur\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201eAM TREI ELEVI DE EXECEP\u0162IE, DAR SUNT ROM\u00c2NI, TO\u0162I TREI !\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Vasile \u0162\u00e2ra f\u0103cuse liceul maghiar \u015fi era silitor, situ\u00e2ndu-se tot timpul, printre cei mai buni elevi din clas\u0103. Doi prieteni buni avea, \u015fi am\u00e2ndoi erau de la el din sat: Ion Baciu \u015fi Irimie Moldovan, la fel de con\u015ftiincio\u015fi ca \u015fi el, \u015fi, ce \u0163i-e \u015fi cu soarta asta, prieteni au r\u0103mas, \u015fi-au fost \u015fi \u00een exil, tot \u00eempreun\u0103! \u201e\u00cemi povestea Vasile c\u0103 la liceu la ei venise odat\u0103 un grof maghiar, care l-a \u00eentrebat pe directorul \u015fcolii dac\u0103 \u00eei poate recomanda vreun elev eminent, care s\u0103-i mediteze copiii; r\u0103spunsul acestuia a fost scurt \u015fi rapid: am trei!\u00a0 \u015ei groful i-a luat pe to\u0163i trei!\u201d, mi-a z\u00e2mbit nea Mitic\u0103 \u015fi a continuat s\u0103-\u015fi deruleze filmul amintirilor \u2026 Dar sunt rom\u00e2ni, to\u0163i trei, i-a spus \u00een \u015foapt\u0103 directorul. Nici o problem\u0103! \u2013 a fost r\u0103punsul grofului. \u015ei i-a luat pe cei trei, la el acas\u0103. Acolo a \u00eenv\u0103\u0163at Vasile \u0162\u00e2ra foarte multe lucruri. \u015ei-a \u00eembog\u0103\u0163it cultura general\u0103, pentru c\u0103 groful avea o bibliotec\u0103 vast\u0103, cu c\u0103r\u0163i \u00een limba englez\u0103, francez\u0103, german\u0103\u2026un adev\u0103rat izvor, de unde te puteai \u00eenfrupta din tainele cunoa\u015fterii.<\/strong><\/p>\n

DE LA MELEAGURI BISTRI\u0162ENE, LA UNIVERSIT\u0102\u0162I OCCIDENTALE<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Cei trei prieteni au fost nedesp\u0103r\u0163i\u0163i tot timpul, chiar \u015fi \u00een exil: au ajuns \u00een Iugoslavia, apoi \u00een Italia, Fran\u0163a \u015fi \u00een final, la Montreal.<\/strong>
\n Ion Baciu ajunsese un recunoscut profesor de matematic\u0103 \u00een Montreal, fiind cel mai renumit cadru didactic din provincia Quebec. Irimie Moldovan s-a specializat \u00een informatic\u0103 \u015fi a fost omul care a instalat computere la principalele institu\u0163ii de stat din Montreal (prim\u0103rie, spitale, etc.). Ambi\u0163ia \u015fi rigurozitatea, munca \u015fi seriozitatea, dar nu \u00een cele din urm\u0103, \u015fansa, au fost mijloacele prin care \u015fi-au v\u0103zut visul \u00eemplinit. \u201eApriga lor dorin\u0163\u0103 de a deveni\u00a0 cineva!\u201d mi-a spus nea Mitic\u0103. Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi-a luat licen\u0163a \u00een litere, la Sorbona, \u00een timp ce se afla \u00een Fran\u0163a; vorbea franceza impecabil. Ascult\u00e2ndu-l pe Dumitru Sinu, \u00een vreme ce-mi povestea despre prietenul s\u0103u, \u00eei observam mimica fe\u0163ei, gesturile \u015fi inflexiunile vocii, sim\u0163ind \u00een ele doar admira\u0163ie \u015fi o real\u0103 m\u00e2ndrie: m\u00e2ndria \u015fi bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile \u0162\u00e2ra.<\/strong><\/p>\n

MAI MULT\u0102 LUME SCRIE DEC\u00c2T CITE\u015eTE<\/em>
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Nea Mitic\u0103 \u015fi-a amintit c\u0103 l-a vizitat pe Vasile \u0162\u00e2ra, pe c\u00e2nd revenise \u00een Fran\u0163a \u015fi locuia la Saint Gervais. Era \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i trei profesori francezi \u015fi discutau despre diverse lucruri, to\u0163i de\u0163ineau cuno\u015ftin\u0163e vaste de cultur\u0103 general\u0103. \u201eEra acest Vasile \u0162\u00e2ra, un om foarte cult, puteai vorbi cu el, ore \u00eentregi, era documentat, citise mult! \u2013 mi-a spus nea Mitic\u0103 la modul admirativ. Unul dintre colegii s\u0103i, profesori, i-a spus \u00een timp ce eram cu to\u0163ii la mas\u0103: Vasile, tu vorbe\u015fti perfect franceza! Mi-a luat trei ani ca s\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163 bine \u015fi-apoi al\u0163i doi, s\u0103 pot s\u0103 scriu la nivel academic \u2013 a r\u0103spuns calm, Vasile.\u00a0 V\u0103z\u00e2nd c\u00e2te \u015ftie \u015fi c\u00e2t este de recunoscut \u00een domeniul s\u0103u, nea Mitic\u0103 l-a \u00eentrebat mereu, de ce nu scrie o carte.\u00a0 \u015eti\u0163i care a fost r\u0103spunsul s\u0103u ? Giovanni Papini a spus c\u0103 mai mult\u0103 lume scrie dec\u00e2t cite\u015fte! Nu \u015ftia probabil, sau nu voia s\u0103 ia \u00een considera\u0163ie proverbul latin: Qui scribit, bis legit (Cine scrie, cite\u015fte de dou\u0103 ori). Oricum, am \u00een\u0163eles c\u0103 era un erudit de excep\u0163ie, un om deosebit. \u201eS-a c\u0103s\u0103torit cu o asiatic\u0103 cu s\u00e2nge albastru, fiic\u0103 de \u015fef de stat \u2013 Vietnam sau Indochina, nu mai \u0163in bine minte!\u201d \u2013 a \u00eencheiat prietenul meu istorisirea despre Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi \u00een ochii s\u0103i am putut citi cu u\u015furin\u0163\u0103 mul\u0163umirea, dar totodat\u0103 \u015fi nostalgia acelor vremuri\u2026 Istorisirea vie\u0163ii lui nea Mitic\u0103, ce \u00eencepea s\u0103 prind\u0103 contur, \u00een discu\u0163iile purtate cu el, incitant\u0103 \u015fi plin\u0103 de personaje \u015fi personalit\u0103\u0163i captivante, \u00eemi st\u00e2rnea curiozitatea la fiecare \u00eent\u00e2lnire pe care o aveam cu neobositul povestitor al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor adev\u0103rate \u015fi pline de inedit. Astfel, m-a determinat ca zile \u015fi nop\u0163i \u00een \u015fir s\u0103-i r\u0103sfoiesc \u00eensemn\u0103rile ce mi le \u00eencredin\u0163ase. \u015ei din ele se putea observa c\u00e2t de mult iubea c\u0103r\u0163ile, prietenul meu octogenar! Am citit \u00eentr-una din noti\u0163ele sale, despre felul cum \u00eel caracterizase so\u0163ia sa, doamna Nicole, \u00eentr-o discu\u0163ie hazlie cu un prieten de-al lor, italian, ce-i sugerase acesteia s\u0103 scrie despre nea Mitic\u0103. Glumind \u015fi r\u00e2z\u00e2nd din toat\u0103 inima, doamna Nicole, amintindu-\u015fi de \u00eenceputurile vie\u0163ii lor de cuplu, i-a r\u0103spuns: Ce vrei s\u0103 scriu? C\u0103 am cunoscut un om f\u0103r\u0103 somn, un om care putea s\u0103 fac\u0103 singur 25-30 de camere de hotel pe zi, care cite\u015fte 7-10 ore \u015fi nu-l doare capul? Un om care poate m\u00e2nca lapte acru cu castrave\u0163i \u015fi\u00a0 care c\u00e2nd \u00ee\u015fi pune ceva \u00een cap nu se las\u0103 p\u00e2n\u0103 n-o scoate la cap\u0103t sau \u2013 cum spune\u00a0 domnul Petra -, c\u00e2teodat\u0103 le \u00een\u0163elege pe toate pe dos? S\u0103 scriu c\u0103 am dormit separat, ca prin\u0163ii, fiecare \u00een camera lui, c\u0103ci cine putea s\u0103 doarm\u0103 l\u00e2ng\u0103 un om care aprindea lumina de 30 de ori pe noapte \u015fi avea \u00een jurul lui c\u0103r\u0163i ce mai c\u0103deau \u015fi pe jos? Atunci, pentru mine s-a f\u0103cut lumin\u0103 \u015fi-am reu\u015fit s\u0103 deslu\u015fesc mai bine taina prieteniei ce s-a n\u0103scut \u00eentre nea Mitic\u0103 \u015fi Vasile \u0162\u00e2ra. Aveau un lucru remarcabil \u00een comun: erau p\u0103rta\u015fi la aceea\u015fi dragoste \u2013 am\u00e2ndoi iubeau nespus de mult C\u0102R\u0162ILE!<\/strong><\/p>\n

Octavian D. CURPA\u015e<\/strong><\/em><\/p>\n

Phoenix<\/em><\/strong>, Arizona<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0(Din vol.\u201dEXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX\u201d \u2013 de Octavian D. CURPA\u015e, cap.VII. )<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cutreier\u00e2nd cu nea Mitic\u0103 printre amintiri, tr\u0103ie\u015fti al\u0103turi de Domnia Sa fiecare \u00eent\u00e2mplare cu oameni de toate categoriile \u015fi din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4090","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4090","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4090"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4090\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4090"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4090"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4090"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}