{"id":4105,"date":"2012-04-07T09:02:44","date_gmt":"2012-04-07T09:02:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4105"},"modified":"2012-04-07T09:04:37","modified_gmt":"2012-04-07T09:04:37","slug":"%e2%80%9eexilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-pasoptisti-romani-in-franta-canada-si-statele-unite%e2%80%9d-sau-realitatea-memoria-si-documentul-istoric-integrate-in-armonia-cuvantului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/07\/%e2%80%9eexilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-pasoptisti-romani-in-franta-canada-si-statele-unite%e2%80%9d-sau-realitatea-memoria-si-documentul-istoric-integrate-in-armonia-cuvantului\/","title":{"rendered":"\u201eExilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX &#8211; Pa\u0219opti\u0219ti rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada \u0219i Statele Unite\u201d &#8211; sau realitatea, memoria \u0219i documentul istoric integrate \u00een armonia cuv\u00e2ntului"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/negruanca.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"negruanca\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/negruanca.jpg\" alt=\"\" width=\"400\" height=\"320\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Aceast\u0103 carte se \u00eencadreaz\u0103 undeva la confluen\u021ba a trei mari domenii: documentul istoric, memorialistica \u0219i beletristica surprinz\u00e2nd cu non\u0219alan\u021b\u0103 \u0219i dezinvoltur\u0103 \u00eentr-un stil jurnalistic aparte elemente din toate cele trei arii de cunoa\u0219tere mai sus-men\u021bionate. Este document istoric prin faptul c\u0103 noteaz\u0103 acte istorice \u0219i vine cu date, evenimente, situa\u021bii ale exilului rom\u00e2nesc \u0219i diasporei respective, este memorialistic\u0103 pentru c\u0103 amintirile lui nea Mitic\u0103 (Dumitru Sinu) sunt liantul, motorul, pretextul \u0219i conglomerantul \u00eentregului excursus, este beletristic\u0103 pentru darul de a povesti, adic\u0103 pentru povestirile cu \u0219armul lor implicit prezentate \u00een aceast\u0103 oper\u0103. Cartea debuteaz\u0103 prin \u00eent\u00e2lnirea cu personajul-liant \u0219i a celor secundare (exilul, prietenii de exil, satul rom\u00e2nesc, tradi\u021biile, Rom\u00e2nia \u0219i rom\u00e2nii) sub\u00een\u021belese mai \u00eent\u00e2i, abia apoi redate, descrise \u00een am\u0103nun\u021bime at\u00e2t \u00een privin\u021ba vie\u021bii, c\u00e2t \u0219i a carierei lor (p. 5 \u201eNea Mitic\u0103, pe numele s\u0103u Dumitru Sinu, p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia \u00een 1948. avea s\u0103 \u00eemi povesteasc\u0103 \u00eens\u0103, mai t\u00e2rziu, despre plecarea sa din \u021bar\u0103. Dac\u0103 tot trebuia s\u0103 vorbeasc\u0103 despre trecut, ce altceva \u00eei era mai aproape de suflet dec\u00e2t satul \u00een care v\u0103zuse lumina zilei, \u00eentr-un sf\u00e2r\u0219it de toamn\u0103 t\u00e2rzie, chiar de ziua Sf\u00e2ntului Andrei, 30 noiembrie?\u201d).<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Cartea este structurat\u0103 dup\u0103 personajele ce sunt descrise (personaje-capitol) sau teme-capitol (satul, tradi\u021biile) sau pres\u0103rate pe parcursul \u00eentregii c\u0103r\u021bi memoriile personajului principal, Dumitru Sinu. Fiecare capitol este o sum\u0103 de povestiri din care se desprind lec\u021bii de via\u021b\u0103, cogitouri asupra existen\u021bei. Povestirile se \u00eenl\u0103n\u021buie unele de altele, iar autorul omniscient le \u201epreveste\u0219te\u201d, urm\u00e2nd fiecare i\u021b\u0103 de poveste, \u0219tiind-o, \u00eencadr\u00e2nd-o \u00een \u0219irul nuvelistic al c\u0103r\u021bii. Trecutul devine astfel ca un fluviu evenimen\u021bial, factic \u0219i uman, iar revenirile \u00een prezent nostalgice.<\/strong><br \/>\n<strong> Povestirile sunt punctuale, factice, spuse, culese \u0219i alese cu talent de povestitor, cititorul trec\u00e2nd dintr-una \u00eentr-alta ca \u00eentr-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar \u0219i cu umor ceea ce adaug\u0103 o anume savoare lucr\u0103rii (e.g. \u201eo \u0219tampil\u0103 nem\u021beasc\u0103 f\u0103cut\u0103 dintr-un cartof \u0219i cerneal\u0103\u201d, \u201eDa, domnule, Pierre Rosetti este francez\u201d etc). Totu\u0219i, apar unele explica\u021bii redundante sau facile (\u201ealfabetul Braille (sistem de scriere pentru orbi, inventat de Louis Braille)\u201d), repet\u0103ri de informa\u021bii uneori binevenite pentru re\u00eemprosp\u0103tarea memorie, alteori agasante, venite la prea scurt timp (e.g. Capitolul XV Titi Filip, iar \u00een capitolul XVI, p. 100 \u201eUnul dintre ei, Titi Filip, \u0219tia \u0219i greaca \u0219i cu o grecoaic\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit\u201d), expresii repetitive (\u201eora\u0219ul luminilor\u201d, \u201e\u021bara frunzei de ar\u021bar\u201d, \u201eortaci de pribegie\u201d, \u201elimba lui Voltaire\u201d).<\/strong><br \/>\n<strong> Personajul \u0219i personalitatea lui nea Mitic\u0103 prinde contur cu fiecare povestire: autodidact, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat, insistent \u00een a-\u0219i urm\u0103ri visele, loial, devotat, iubitor de carte \u0219i cultur\u0103, plin de umor, hot\u0103r\u00e2t etc, \u00eentreaga lucrare debordeaz\u0103 de spiritul lui at\u00e2t de frumos. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Cartea \u201eExilul rom\u00e2nesc&#8230;\u201dde Octavian Curpa\u0219 este o lucrare \u00een care realitatea, memoria \u0219i documentul istoric se integreaz\u0103 \u00een armonia cuv\u00e2ntului, ca pentru a\u00a0 da o mai mare frumuse\u021be povestirilor, ca pretext de a face literatur\u0103. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Anca Negru<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Decembrie, 2011<\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/www.phoenixmission.org\/\">Revista Phoenix Mission, Arizona<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aceast\u0103 carte se \u00eencadreaz\u0103 undeva la confluen\u021ba a trei mari domenii: documentul istoric, memorialistica \u0219i beletristica surprinz\u00e2nd cu non\u0219alan\u021b\u0103 \u0219i [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4105"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4105\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}