{"id":41067,"date":"2018-09-18T07:52:06","date_gmt":"2018-09-18T07:52:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41067"},"modified":"2018-09-18T09:37:52","modified_gmt":"2018-09-18T09:37:52","slug":"teodor-mesina-despre-cunoastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/09\/18\/teodor-mesina-despre-cunoastere\/","title":{"rendered":"Teodor ME\u0218IN\u0102: Despre cunoa\u0219tere"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Nu cunoa\u0219tem nimic prin simpla contemplare a obiectelor sau a fenomenelor. Putem doar s\u0103 lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 de existen\u021ba lor. S\u0103 afl\u0103m c\u0103 exist\u0103, c\u0103 au o culoare distinct\u0103, ni\u0219te dimensiuni, eventual un anumit miros \u0219i dac\u0103 nu \u0219tim sigur c\u0103 nu sunt comestibile nu vom \u00eencerca s\u0103-i afl\u0103m \u0219i gustul. Pentru estimarea culorilor a dimensiunilor \u0219i a greut\u0103\u021bii vom avea nevoie de experien\u021b\u0103 \u0219i de ceva cuno\u0219tin\u021be… \u00cen lipsa lor ne vom rezuma s\u0103 lu\u0103m doar act de prezen\u021ba fizic\u0103 a unor obiecte necunoscute. Adev\u0103rul (relativ) din ele \u00eel putem afla numai c\u00e2nd spiritul creator, activat de curiozitate, de necesitate sau de voin\u021be exterioare, \u00eel descoper\u0103 prin studiul aprofundat. Pentru o reu\u0219it\u0103 c\u00e2t mai obiectiv\u0103 \u0219i c\u00e2t mai ampl\u0103 este necesar\u0103 o anterioritate de alte cuno\u0219tin\u021be. Exist\u0103 un carusel al metodelor de interogare. Se succed, complet\u00e2ndu-se, decurg\u00e2nd una din cealalt\u0103, la finalitatea fiec\u0103rei experien\u021be. Cunoa\u0219terea adev\u0103rului despre un obiect nu este o simpl\u0103 reflectare a lui \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n

\nDar s\u0103 nu uit\u0103m s\u0103 nu ne \u00eencredem pe deplin \u00een propriile for\u021be! Nici \u00een totalitatea experien\u021belor anterioare \u0219i nici \u00een bagajul cuno\u0219tin\u021belor teoretice. S\u0103 nu uit\u0103m s\u0103 d\u0103m slav\u0103 lui Dumnezeu! Domnul ne-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 descoperim adev\u0103ruri ale realit\u0103\u021bii \u00eenconjur\u0103toare \u0219i pentru a ne ar\u0103ta ce am pierdut prin neascultare. Dumnezeu nu a ascuns de noi adev\u0103rurile, a dat porunca de a nu m\u00e2nca din pomul cunoa\u0219terii ca s\u0103 se arate Adam vrednic de a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga, prin voia lui dar \u0219i cu ajutorul harului Creatorului, starea de \u00eendumnezeire, care-i fusese promis\u0103. Dumnezeu a vrut s\u0103 pun\u0103 la \u00eencercare puterile morale ale primului om, pentru ca s\u0103-i ofere prilejul s\u0103 \u0219i le \u00eent\u0103reasc\u0103, concret, prin practic\u0103 \u0219i s\u0103 ajung\u0103 astfel la acel grad de des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai poat\u0103 p\u0103c\u0103tui niciodat\u0103. Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 oprirea gust\u0103rii din pomul cuno\u0219tin\u021bei nu a fost o oprire de principiu, o oprire absolut\u0103 ci temporar\u0103, o am\u00e2nare pentru vremea c\u00e2nd omul, dup\u0103 puterile lui ra\u021bionale \u0219i cognoscibile, avea s\u0103 fie apt pentru aceasta. Dumnezeu nu a oprit omului cuno\u0219tin\u021ba despre lume pentru totdeauna, ci numai p\u00e2n\u0103 ar fi ajuns s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 sim\u021birile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd omul se va maturiza din punct de vedere spiritual, Adam a fost ca un copil.<\/p>\n

\nDumnezeu c\u00e2nd a creat lumea, a creat odat\u0103 cu ea \u0219i Timpul. Timpul, care azi, ne exaspereaz\u0103 coordon\u00e2ndu-ne existen\u021ba. Timpul a fost creat pentru a marca, pentru a avea un element de ajutor \u00een existen\u021ba noastr\u0103, nu un tor\u021bionar, cum e conceput de unii tineri care sunt mereu gr\u0103bi\u021bi. Revenind la cunoa\u0219tere, \u00een timpul care se scurge conteaz\u0103 \u0219i percep\u021bia lui. Apropo de Teoria relativit\u0103\u021bii. Mi-aduc aminte de o glum\u0103: \u201eDac\u0103 \u021bii m\u00e2na o secunda pe o plit\u0103 \u00eencins\u0103, \u021bi se pare c\u0103 ai \u021binut-o o or\u0103. Dac\u0103 \u021bii m\u00e2na o or\u0103 pe s\u00e2nul unei fete, \u021bi-se pare c\u0103 ai \u021binut-o o secund\u0103\u201d Unii savan\u021bi sus\u021bin c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul are un puls constant, frecven\u021ba a fost de 7, 83 Hz (Rezonan\u021ba Shumann) dar din iunie 2014 s-a m\u0103rit. \u00cen c\u00e2teva zile s-a \u00eenregistrat o accelerare de p\u00e2n\u0103 la 16, 5 Hz.
\n\u00cen timpul vie\u021bii noastre experiment\u0103m foarte mult, s-au enun\u021bat o mul\u021bime de teoreme, de Legi, referitoare la lumea fizic\u0103, s-a diversificat vocabularul \u0219i s-au \u00eenmul\u021bit metodele de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103. Majoritatea oamenilor pun mare accent pe lumea v\u0103zut\u0103. Pentru mul\u021bi, \u00een\u021belesurile spirituale ale lumii nev\u0103zute r\u0103m\u00e2n ascunse. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele nu exist\u0103.<\/p>\n

\nTimpul poate fi un factor esen\u021bial \u00een cunoa\u0219tere. Este o coordonat\u0103 important\u0103. Graba timpului este o p\u0103rere sau o realitate? Dac\u0103 repet\u0103m azi o experien\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00eenainte de 2014 respect\u00e2nd toate indiciile, inclusiv coordonata: Timp, vom avea acela\u0219i rezultat, sau nu? Mul\u021bi ani frecven\u021ba de rezonan\u021b\u0103 s-a men\u021binut, cu u\u0219oare varia\u021bii, la o constant\u0103 de 7,83 Hz -ritmul b\u0103t\u0103ilor naturale ale inimii P\u0103m\u00e2ntului- \u00cen iunie 2014 s-a modificat. Observatorul Spa\u021bial rusesc a \u00eenregistrat un v\u00e2rf brusc la 8,5 Hz. De atunci s-au \u00eenregistrat, doar \u00een c\u00e2teva zile, o accelerare a rezonan\u021bei Schumann p\u00e2n\u0103 la 16,5 Hz. Frecven\u021ba fiind \u00een acord cu nivelele undelor alfa \u0219i teta ale creierului uman, acest fenomen poate fi factorul esen\u021bial pentru care mul\u021bi oameni au \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 c\u0103 timpul a accelerat, c\u0103 evenimentele din via\u021ba noastr\u0103 se petrec mai repede…
\nCunoa\u0219terea, \u00een mod obi\u0219nuit, se bazeaz\u0103 pe sim\u021buri. Dar cunoa\u0219terea mai poate s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea \u0219i dac\u0103 pleac\u0103 de la percep\u021bia intuitiv\u0103. Oamenii au \u0219i un Eu parapsihic.<\/p>\n

\nCunoa\u0219terea mai poate fi \u0219i dincolo de sim\u021buri. Pare un nonsens \u0219i totu\u0219i…
\nCunoa\u0219terea teologic\u0103 mai poate fi interpretat\u0103 ca o \u201eexperien\u021b\u0103 personal\u0103 a transfigur\u0103rii Crea\u021biei de c\u0103tre Harul necreat\u201d. \u00cen tradi\u021bia r\u0103s\u0103ritean\u0103 nu s-a f\u0103cut distinc\u021bie \u00eentre teologie \u0219i mistic\u0103. Dionisie Areopagitul a folosit termenul de \u201eteologie mistic\u0103\u201d cu sensul nu numai de cunoa\u0219tere a religiei (a lucrurilor tainice) dar \u0219i de cunoa\u0219tere experimental\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 prin tr\u0103irea unirii cu Dumnezeu. A\u0219adar, experien\u021ba mistic\u0103, presupune o reducere a sim\u021burilor. Misticul, contrar cercet\u0103torului, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 apel la sim\u021burile care contribuie la cunoa\u0219terea lumii v\u0103zute, cu ajutorul credin\u021bei realizeaz\u0103 cunoa\u0219terea lumii nev\u0103zute. Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Nectarie, \u00eentr-una din c\u0103r\u021bile Sfin\u021biei Sale, scria c\u0103 \u00eent\u00e2i apare cunoa\u0219terea fireasc\u0103 din curiozitate, dup\u0103 care datorit\u0103 credin\u021bei apare adev\u0103rata cunoa\u0219tere. F\u0103r\u0103 s\u0103 se fac\u0103 apel la sim\u021buri.
\nRene Descartes, \u00een cartea \u201eMedita\u021bii metafizice\u201d, \u00een a treia medita\u021bie, privitoare la existen\u021ba lui Dumnezeu, afirm\u0103 c\u0103 Dumnezeu este \u201esubstan\u021ba infinit\u0103, de sine st\u0103t\u0103toare, c\u00e2t se poate de \u00een\u021beleapt\u0103, c\u00e2t se poate de puternic\u0103 \u015fi de care suntem crea\u021bi\u2026\u201d Vorbind despre ideea de infinitate, idee cuprins\u0103 \u00een Dumnezeu, afirma, c\u0103 noi oamenii, fiind fiin\u021be limitate, finite, doar atingem tangen\u021bial ideea de infinitate\u2026 o atingem cu g\u00e2ndul\u2026 Am reu\u0219i s\u0103 o cuprindem dac\u0103 am fi la fel de reali ca \u00eens\u0103\u0219i infinitatea. Dumnezeu, cel infinit, ne-a creat. Noi suntem fini\u021bi, nu reu\u0219im s\u0103-L cuprindem\u2026<\/p>\n

\nBlaise Pascal, cu scepticismul s\u0103u religios, oponentul ra\u021bionalismului strict al lui Descartes, s-a pronun\u021bat spun\u00e2nd c\u0103 este o preten\u021bie arogant\u0103 a filosofiei teoretice s\u0103 explice existen\u021ba lui Dumnezeu. De fapt, nu sunt necesare aceste explica\u021bii. Existen\u021ba lui Dumnezeu nu trebuie demonstrat\u0103, este unicul adev\u0103r absolut axiomatic, se impune ca evident prin el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

\nIerarhul Capadocian, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, clarific\u0103 semnifica\u021bia cunoa\u0219terii prin revela\u021bie: \u201eputem cunoa\u0219te \u00eensu\u0219irile divine care ne-au fost descoperite prin Revela\u021bie, dar nu putem cunoa\u0219te \u00eens\u0103\u0219i firea lui Dumnezeu cea mai presus de orice cunoa\u0219tere.\u201d
\nC\u00e2teodat\u0103, \u0219i omul de \u0219tiin\u021b\u0103 apeleaz\u0103 la metodele misticului; descrierea unor fenomene fizice se face renun\u021b\u00e2nd la ajutorul sim\u021burilor. Structura \u0219i comportarea lumii, la nivel cuantic, c\u00e2t \u0219i caracteristicile spa\u021biu-timp nu pot fi sesizate cu ajutorul sim\u021burilor. Unele adev\u0103ruri \u0219tiin\u021bifice sunt g\u0103site cu ajutorul ra\u021biunii. Nivelul cuantic impune o barier\u0103 de ne survolat. Fizicianul Bohr a proclamat \u201eo revolu\u021bie a conceptelor\u201c. Dup\u0103 p\u0103rerea sa: \u201ereprezent\u0103rile spa\u021bio-temporale \u015fi cauzale ale fizicii clasice sunt radical inadecvate pentru descrierea domeniului cuantic\u201c.<\/p>\n

\nOmul este alc\u0103tuit din materie \u0219i din spirit. Unii medici se rezum\u0103 la a cunoa\u0219te doar materia, \u00eencerc\u00e2nd c\u0103 g\u0103seasc\u0103, m\u0103car, paliative. Dar…, ve\u0219nicul \u201edar\u201d conjunc\u021bional, \u00eenc\u0103 din antichitate, medicii au privit omul ca pe un tot unitar. Au studiat afec\u021biunile fizicului \u021bin\u00e2ndu-se cont \u0219i de spirit. Au dat importan\u021b\u0103 cuvenit\u0103 spiritului.
\nOdat\u0103 cu conceperea f\u0103tului omul este \u00eenzestrat \u0219i cu suflet.<\/p>\n

\nSf\u00e2ntul Maxim spunea c\u0103 este concomitent\u0103 venirea la existen\u021b\u0103 a sufletului \u0219i trupului: \u201e… trupul nu poate exista \u00eenainte de suflet, sau dup\u0103 suflet, nici sufletul, mai \u00eenainte de trup sau dup\u0103 trup, c\u0103ci nici unul nu e numai o parte folosit\u0103 de cealalt\u0103 ca un ipostas preexistent\u201d<\/p>\n

<\/em><\/p>\n

M\u00e2ntuitorul a spus: \u201eNu v\u0103 teme\u021bi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s\u0103-l ucid\u0103; teme\u021bi-v\u0103 mai cur\u00e2nd de acela care poate \u015fi sufletul \u015fi trupul s\u0103 le piard\u0103 \u00een gheena\u201d<\/em> (Matei 10, 28)<\/p>\n

\nMult mai important este sufletul. Mai benefic\u0103 este, pentru om, mai \u00eent\u00e2i cunoa\u0219terea temeinic\u0103 a Lumii nev\u0103zute.<\/p>\n

\nFilosoful Nikolai Berdiaev afirma c\u0103: \u201eAdev\u0103rul este spiritual, este \u00een spirit \u015fi este victoria spiritului asupra obiectivit\u0103\u021bii nespirituale a lumii, a lumii lucrurilor\u201d
\nTendin\u021ba de a cunoa\u0219te rezid\u0103 \u00een dorin\u021ba de a da r\u0103spunsuri \u00eentreb\u0103rilor noastre.
\nExistenzphilosophie, filosofia existen\u021bial\u0103 \u2014 termen introdus de Fritz Heinemann \u2014 ar trebui s\u0103 p\u0103leasc\u0103 \u00een raport cu studiul Religiei Ortodoxe.
\nReligia este capabil\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 tuturor \u00eentreb\u0103rilor existen\u021biale!
\nP\u0103rintele St\u0103niloae scria c\u0103: \u201eOmul nu cre\u0219te numai prin \u00eentreb\u0103rile sale, ci \u015fi prin r\u0103spunsurile sale practice la iubirea lui Dumnezeu, descifrat\u0103 \u00een r\u0103spunsurile lui Dumnezeu, concretizat\u0103 \u00een lucrurile \u015fi \u00een persoanele lumii \u015fi \u00een noile circumstan\u021be produse de Dumnezeu pentru cre\u0219terea omului credincios \u015fi potrivit cu nivelul de fiecare dat\u0103 al acestuia\u201d<\/p>\n

\nHarul Duhului Sf\u00e2nt ne ajut\u0103 s\u0103 lumin\u0103m ne\u00een\u021belesurile lucrurilor \u00eentr-un fel propriu, prin voia lui Dumnezeu, complet diferit de celelalte metode folosite \u00een cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103, lipsit\u0103 de credin\u021b\u0103.<\/p>\n

\n\u201eGnoza autentic\u0103 nu poate fi separat\u0103 de harism\u0103, de iluminarea prin har, care transform\u0103 capacitatea noastr\u0103 de \u00een\u021belegere\u201d<\/p>\n

\nAdev\u0103rul Absolut este unul singur: Dumnezeu. Cunoa\u0219terea deplin\u0103 a adev\u0103rurilor relative, p\u0103trunderea \u00een sensurile Crea\u021biei, \u00een profunzimea lucrurilor, este posibil\u0103 c\u00e2nd se realizeaz\u0103 o comuniune cu Creatorul!<\/p>\n

Slav\u0103 \u021aie, Dumnezeul nostru, slav\u0103 \u021aie!<\/p>\n

———————<\/strong><\/p>\n

Teodor ME\u0218IN\u0102<\/strong><\/p>\n

Bucuresti, 15 septembrie 2018<\/strong><\/p>\n

———————-<\/strong><\/p>\n

\n

ME\u0218IN\u0102 Teodor<\/strong>, scriitor, poet, eseist, n\u0103scut \u00een Bucure\u015fti, la 1 mai 1949. A studiat, ca autodidact, filosofia, psihologia \u0219i logica. Dup\u0103 cum ne declar\u0103 domnia sa, filosofia l-a apropiat de arte: de\u00a0 pictur\u0103, sculptur\u0103, poezie \u015fi proz\u0103. Prima poezie a publicat-o \u00een revista liceului: \u201eMuguri\u201d. A avut contribu\u021bii \u00een diverse reviste precum ar fi: \u201eDor de Dor\u201d, \u201eCervantes\u201d, \u201eGlas comun\u201d, \u201eAdev\u0103r \u0219i\u00a0Caritate\u201d, \u201eLogos & Agape\u201d, \u201eArmonii Culturale\u201d, \u201eConvorbiri literar-artistice\u201d \u0219.a. A avut o contribu\u021bie de seam\u0103 la antologia de proz\u0103 scurt\u0103 \u201eToamna se culeg prozele\u201d \u00een anul 2015. C\u0103r\u021bi publicate (romane): \u201eSurorile Ilarion\u201d (Editura \u201eSf\u00e2ntul Ierarh Nicolae\u201d, 2014), \u201eDragoste \u0219i Vanitate\u201d (Editura \u201eInspirescu\u201d, 2016), \u201eLaura\u201d (Editura \u201eSf\u00e2ntul Ierarh Nicolae\u201d, 2016. A mai scris o carte de versuri, una de proze scurte, una de eseuri \u0219i \u00eenc\u0103 dou\u0103 romane. (George ROCA, Rexlibris Media Group, Sydney, Australia)<\/strong><\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu cunoa\u0219tem nimic prin simpla contemplare a obiectelor sau a fenomenelor. Putem doar s\u0103 lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 de existen\u021ba lor. S\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41067"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41067\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41070,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41067\/revisions\/41070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}