![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/pomul-vietii.jpg\" "\\"pomul")
<\/a>\n<\/a><\/p>\n
\n
\n
Una dintre problemele cu care Biserica se confrunt\u0103 \u00een prezent este problema secul\u0103rizarii, care, odat\u0103 cu epoca modern\u0103, a devenit din ce \u00een ce mai presant\u0103. Lumea are impresia c\u0103 ea nu exist\u0103. De ce? Pentru c\u0103 este un lucru nev\u0103zut, dar mai ales pentru c\u0103 planteaz\u0103 \u00een inimile oamenilor ideea c\u0103 dac\u0103 sunt ferici\u0163i aici pe p\u0103m\u00e2nt, atunci nu le mai trebuie via\u0163a viitoare, nu le mai trebuie Dumnezeu, nu le mai trebuie o comuniune adev\u0103rat\u0103 cu ceilal\u0163i, nici chiar cu Iisus Hristos, ci doar leg\u0103turi de afaceri, din care s\u0103 aib\u0103 un c\u00e2\u015ftig. Toate valorile spirituale cre\u015ftine revelate de Sf\u00e2nta Treime sunt transformate \u00een valori cu caracter uman, neg\u00e2ndu-se caracterul lor revelator. Pe vremea comunismului, sau a altor curente nefavorabile cre\u015ftinismului, credincio\u015fii \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 s\u0103 se fereasc\u0103 de el! dar secularizarea este greu de observat \u015fi a\u015fa cum spune profesorul Jean-Fran\u00e7ois Colossimo \u00een interviul de fa\u0163\u0103, ea nu face martiri. Lumea nu se simte amenin\u0163at\u0103 de ea crede chiar c\u0103 este un lucru normal, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie de fapt c\u0103 ea corupe sufletul.<\/strong><\/p>\n \n Secularizarea apare odat\u0103 cu descoperirea omului ca ra\u0163iune autonom\u0103<\/strong><\/p>\n \n A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 destul de des, realitatea a ap\u0103rut \u00eenaintea cuv\u00e2ntului. El este mai degrab\u0103 un cuv\u00e2nt filosofic. \u00cen secularizare intr\u0103 termenul secol din limba latin\u0103. Ideea care se reg\u0103se\u015fte \u00een spatele lui este c\u0103 \u00eentr-un fel, \u00een rela\u0163ia existent\u0103 \u00een mod general \u00eentre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi lume, \u00eentre Biseric\u0103 \u015fi lume, \u00eentreg registrul simbolic, \u00eentreg registrul sfin\u0163eniei, pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in se transform\u0103 de fapt \u00eentr-un spa\u0163iu laicizat, un spa\u0163iu public, se pierde dimensiunea transcenden\u0163ei divine, tot ceea ce era \u00een ordinea verticalit\u0103\u0163ii se pune \u00een ordinea orizontalit\u0103\u0163ii, tot ceea ce era \u00een ordinea imuabilului se pune \u00een ordinea transform\u0103rii. Secularizarea \u00eencepe \u00een mod real, sau o putem data, odat\u0103 cu Rena\u015fterea, atunci c\u00e2nd se trece de la un univers \u00eenchis la un univers infinit, atunci c\u00e2nd, \u00een mod evident, omul devine \u00eentr-un fel centrul lumii. Exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 foarte profund\u0103 \u00eentre secularizare \u015fi umanism, deoarece umanismul va presupune c\u0103 efectiv toate regulile \u015fi toate legile revelate conteaz\u0103 mai pu\u0163in dec\u00e2t legile pe care omul \u015fi le poate da sie\u015fi. <\/strong> \n Cre\u015ftinismul secular pierde leg\u0103tura cu Revela\u0163ia, devenind o religie f\u0103r\u0103 con\u0163inut <\/strong><\/p>\n \n Putem zice c\u0103 secularizarea este \u00eenc\u0103 \u00een evolu\u0163ie. Or, atunci c\u00e2nd ne uit\u0103m la aceast\u0103 evolu\u0163ie, trebuie s\u0103 citim, \u00eempreun\u0103 cu filosoful german Carl Schmidt, un g\u00e2nd care a fost discutat \u00een nazism, dar care este interesant asupra acestui punct de vedere, \u015fi anume c\u0103 toate marile idei politice ale lumii moderne sunt de fapt no\u0163iuni teologice laicizate, secularizate, \u015fi c\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, atunci c\u00e2nd critica modern\u0103 acuz\u0103 Biblia de a con\u0163ine st\u0103ri de antropomorfism, \u00een final exist\u0103 mult mai mult teomorfism \u00een modernitate dec\u00e2t exist\u0103 antropomorfism \u00een Biblie. <\/strong> \n Secularizarea propune idei cre\u015ftine care au devenit nebune<\/strong><\/p>\n \n Omul s-a dezvoltat, s-a subiectivizat total de orice comportament. Putem zice c\u0103 emergen\u0163a persoanei, care este un lucru dificil \u00een cre\u015ftinism, a adus chestiunea individului. Putem s\u0103 opunem persoana individului \u00een sensul \u00een care \u00een cre\u015ftinism persoana este conceput\u0103 \u00een comuniune, comuniune cu Dumnezeu \u015fi cu ceilal\u0163i, \u015fi recunoa\u015fte un caracter unic fiec\u0103rei persoane. Iar acum, acest caracter unic, fiecare persoan\u0103 \u015fi-l revendic\u0103 \u00een mod individual, nu \u00een comuniune cu ceilal\u0163i, cu Dumnezeu sau cu adev\u0103rul, ci ca un individ care este liber \u00een toate alegerile sale. Deci putem zice c\u0103 acesta este momentul seculariz\u0103rii. Este exact ceea ce zicea Chesterton, idei cre\u015ftine dar care au devenit nebune. Aceasta este o dimensiune care trebuie bine \u00een\u0163eleas\u0103. Dac\u0103 vedem secularizarea ca un du\u015fman, trebuie s\u0103 \u0163inem cont c\u0103 este un du\u015fman care a fost produs pe l\u00e2ng\u0103 cultura cre\u015ftin\u0103, este un du\u015fman interior. De aici \u015fi dificultatea de a lupta contra seculariz\u0103rii, odat\u0103 pentru c\u0103 este o mi\u015fcare istoric\u0103 \u00eenceput\u0103 de la Rena\u015ftere \u015fi care a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd pentru c\u0103 este un fenomen foarte complex. Nu trebuie confundat\u0103 secularizarea cu laicitatea. De exemplu, Statele Unite ale Americii sunt o \u0163ar\u0103 foarte pu\u0163in laic\u0103, unde bisericile joac\u0103 un rol fundamental, dar o \u0163ar\u0103 foarte secularizat\u0103. De aici ob\u0163inem un alt sens al seculariz\u0103rii, \u015fi anume c\u0103 secularizarea presupune abolirea eshatologiei. Mai \u00eenainte trebuie spus, este adev\u0103rat, o zic \u00eentr-o manier\u0103 mai simplist\u0103, c\u0103 nu mai exist\u0103 o alt\u0103 lume, alte imperii mondiale sau politice, \u00eentr-o manier\u0103 paradoxal\u0103, pentru c\u0103 chiar nu mai exist\u0103 o alt\u0103 lume. Lumea, p\u0103m\u00e2ntul este cunoscut \u00een \u00eentregime ast\u0103zi, nu mai este nimic de descoperit, \u015fi nici nu exist\u0103 o alt\u0103 lume, \u00een sensul \u00een care \u00eentr-o lume viitoare oamenii s\u0103 se vad\u0103 \u00een raport cu lumea aceasta. Timpul a luat l\u0103\u0163imea proprie: timpul vie\u0163ii terestre, al vie\u0163ii biologice. Prin asta, \u00eentr-un final, oamenii exist\u0103 \u015fi le este din ce \u00een ce mai greu s\u0103 existe \u00een raport cu cele invizibile, \u00een raport cu proiect\u0103rile eshatologice. De exemplu, cre\u015ftinismul american este foarte viu, dar este \u015fi foarte pu\u0163in eshatologic. Este aici \u015fi acum c\u00e2nd trebuie s\u0103 devii un om regenerat, c\u00e2nd trebuie experiat binele pe care Dumnezeu \u0163i-l d\u0103ruie\u015fte \u015fi nu se are \u00een vedere un timp eshatologic. Deci secularizarea este aceast\u0103 no\u0163iune de fericire individual\u0103, aici \u015fi acum, \u00een subiectivitatea alegerii, pentru c\u0103 secularizarea, de fapt, a avut st\u0103ri \u00een care fiecare persoan\u0103 iese din ansamblul ei de apartenen\u0163\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi poate afirma libertatea sa necondi\u0163ionat\u0103.<\/strong><\/p>\n \n Secularizarea antreneaz\u0103 crisp\u0103ri de identitate<\/strong><\/p>\n \n Aceast\u0103 \u00eentrebare ne pune multe probleme atunci c\u00e2nd analiz\u0103m secularizarea a\u015fa cum am f\u0103cut eu p\u00e2n\u0103 acum, ar\u0103t\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile ei cre\u015ftine. Din cauza aceasta ne este \u015fi foarte dificil s\u0103 definim cre\u015ftinismul ast\u0103zi, deoarece oamenii au impresia c\u0103 tr\u0103iesc deja \u00eentr-o atmosfer\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi postcre\u015ftin\u0103. Ei sunt pentru egalitate, sunt pentru iubire, sunt pentru libertate, sunt pentru toate aceste valori care \u00ee\u015fi au izvorul \u015fi au supravie\u0163uit \u00een timp datorit\u0103 cre\u015ftinismului, dar vor s\u0103 le tr\u0103iasc\u0103 pentru ei \u00een\u015fi\u015fi, iar atunci c\u00e2nd le zicem c\u0103 de fapt cre\u015ftinismul le cere altceva, acest altceva nu este \u00een\u0163eles. De ce? Pentru c\u0103 secularizarea nu d\u0103 un orizont ve\u015fnic, ea prelunge\u015fte timpul, dar nu d\u0103 nici o perspectiv\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, ci pe cea lumeasc\u0103. Pun\u00e2nd pe fiecare \u00een fa\u0163a lui \u00eensu\u015fi, ea promite astfel o atomizare a omului \u015fi a circumstan\u0163elor sale. A\u015fadar ea provoac\u0103 o atomizare a omului ca persoan\u0103, pentru c\u0103 omul, b\u0103rbat \u015fi femeie, nu au fost niciodat\u0103 fiin\u0163e at\u00e2t de psihologice \u015fi cerebrale ca ast\u0103zi. Ea promite de asemenea o atomizare a marelui corp \u00een care oamenii se \u00eenscriu, pentru c\u0103 azi na\u0163iunea, familia, bran\u015fa din care facem parte, locul na\u015fterii toate acestea sunt no\u0163iuni foarte mobile. Nu mai exist\u0103 no\u0163iunea de fixitate. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, este o form\u0103 de reu\u015fit\u0103 inversat\u0103 a programului Sf\u00e2ntului Apostol Pavel. Putem fi azi totul pentru to\u0163i. \u00cen mod simplu nimeni nu mai \u015ftie cine este, de unde o puternic\u0103 criz\u0103 de identitate \u015fi de unde secularizarea antreneaz\u0103 crisp\u0103ri de identitate extrem de puternice cu \u00eent\u0103riri integriste \u00een marile forturi colective. Preo\u0163ii, profesorii, solda\u0163ii sunt \u00een prezent dispera\u0163i pentru c\u0103 forma lor de angajament, o form\u0103 de angajament \u00een serviciul celorlal\u0163i, apare celorlal\u0163i ca o sum\u0103 de angajamente personale pe care le fac pentru fericirea lor proprie \u015fi pentru propria lor construc\u0163ie psihologic\u0103, pentru propria lor istorie. De fapt, \u015fi mul\u0163i dintre ei au \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 asta. Este o formul\u0103 de genul: dac\u0103 e\u015fti fericit a\u015fa, f\u0103 ce vrei. Putem fi m\u00e2ndri c\u0103 apar\u0163inem unei na\u0163iuni, dar nu suntem obliga\u0163i s\u0103 ne asum\u0103m toate erorile, putem fi m\u00e2ndri c\u0103 studiem \u00eentr-o anumit\u0103 limb\u0103 \u00een sistemul din care facem parte, dar putem descoperi c\u0103 exist\u0103 alte limbi \u015fi alte culturi.<\/strong><\/p>\n \n Secularizarea nu face martiri, nici mucenici<\/strong><\/p>\n \n Putem fi m\u00e2ndri de a fi \u00een Biseric\u0103, pentru c\u0103 iubim Biserica, dar nu putem tolera ca ea s\u0103 devin\u0103 un fel de comunitate divizat\u0103 \u00een fac\u0163iuni, vezi secte, care nu mai are nimic de zis \u00een lume \u015fi care se \u00eenchide \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. Secularizarea este o provocare, cea mai grea provocare, pentru c\u0103 ea nu face martiri. \u00cen ceea ce prive\u015fte limbajul \u015fi ceea ce cre\u015ftinii au de zis, se aseam\u0103n\u0103 mult limbajului celor care sunt seculariza\u0163i, pentru c\u0103 limbajul lor, chiar dac\u0103 nu zice acela\u015fi lucru, provine din acela\u015fi vocabular, cel al cre\u015ftinismului. De aceea este o adev\u0103rat\u0103 provocare.<\/strong> \n Despre Democra\u0163ie \u015fi secularizare<\/strong><\/p>\n \n Democra\u0163ia este un imens succes al cre\u015ftinismului. Dar cre\u015ftinismul se dizolv\u0103 de asemenea \u00een democra\u0163ie, petru c\u0103 democra\u0163ia, la un moment dat, se poate \u00eentoarce \u00eempotriva cre\u015ftinismului. Un al doilea exemplu, care ne ajut\u0103 s\u0103 vedem secularizarea \u00eentr-o manier\u0103 mai complex\u0103, este c\u0103, \u00een no\u0163iunea de mariaj, care este o no\u0163iune arhaic\u0103, cre\u015ftinismul introduce o no\u0163iune de patrimoniu, de filia\u0163ie, de asociere a binelui, introduce caracterul unic al fiec\u0103rei persoane, caracterul unic al leg\u0103turii iubirii. Iar aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 a iubirii, vedem c\u0103 ast\u0103zi este revendicat\u0103 de cei care zic, de exemplu: eu divor\u0163ez pentru c\u0103 iubesc pe altcineva, sau de homosexualii care reclam\u0103 recunoa\u015fterea unirii civile homosexuale de tip marital. Aceasta este de asemenea una dintre victoriile paradoxale ale cre\u015ftinismului, pentru c\u0103, instal\u00e2nd egalitatea, cre\u015ftinismul a adus democra\u0163ia, instal\u00e2nd \u00eent\u00e2ietatea iubirii, cre\u015ftinismul a adus societatea \u00een care ne reg\u0103sim azi, \u00een care preferin\u0163a subiectiv\u0103 trebuie s\u0103 fie totalmente respectat\u0103. C\u00e2nd zic victorie paradoxal\u0103 nu zic asta ca \u015fi c\u00e2nd cre\u015ftinismul, \u00een calitatea sa de mi\u015fcare istoric\u0103, de cultur\u0103, de civiliza\u0163ie, ar fi programat asta, ci pentru c\u0103 ast\u0103zi cre\u015ftinismul poate s\u0103-\u015fi revendice faptul c\u0103 iubirea are \u00eent\u00e2ietate asupra oric\u0103rui alt lucru. Un alt exemplu, este, evident, cel al drepturilor omului; drepturile omului sunt inconfundabile pentru c\u0103 reg\u0103sim teoria teologico-juridic\u0103 a r\u0103zboiului, a r\u0103zboiului just, a universalit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane, a respectului fundamental al fiec\u0103rei con\u015ftiin\u0163e, a libert\u0103\u0163ii de expresie, a libert\u0103\u0163ii de adeziune, de credin\u0163\u0103. Evident c\u0103 azi nu mai servesc acestor lucruri. C\u00e2teodat\u0103, chiar drepturile omului servesc la a \u00eempinge Biserica cre\u015ftin\u0103 de a nu respecta aceste drepturi.<\/strong> \n Fericirea terestr\u0103 ca scop \u00een sine – o \u0163int\u0103 a seculariz\u0103rii<\/strong><\/p>\n \n Aici sunt dou\u0103 probleme distincte. Un prim aspect apare datorit\u0103 faptului c\u0103 lumea aceasta este singurul orizont \u015fi c\u0103 fericirea este un scop \u00een sine, iar secularizarea dezvolt\u0103 o atitudine consumatoare, o societate a consumului, a consumului de tot, de orice, de bunuri materiale, de iubire sub diverse forme (pornografie, erotism), dar, de asemenea, c\u00e2teodat\u0103 \u015fi a consumului religios. Este foarte interesant c\u0103 pe internet g\u0103sim multe site-uri pornografice, dar \u015fi multe site-uri religioase integraliste. Deci \u015fi religia poate deveni un obiect al consumului, este tot o chestiune ce \u0163ine de secularizare. Putem fi \u00eempotriva seculariz\u0103rii, ca principiu, dar s\u0103 ne conducem \u00eentr-o manier\u0103 secularizat\u0103 \u00een raport cu religia. Adic\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00eentr-o manier\u0103 individual\u0103 bun\u0103starea sa particular\u0103 pentru a-\u015fi asigura o via\u0163\u0103 confortabil\u0103. Vedem chiar c\u0103, \u00een raport cu aceast\u0103 consuma\u0163ie, secularizarea na\u015fte copii paradoxali. Un exemplu: ecologia, cea care vrea sa pun\u0103 o form\u0103 \u00een acest fel de demen\u0163\u0103 consumatoare, care vrea s\u0103 redescopere p\u0103m\u00e2ntul ca o gr\u0103din\u0103, omul ca un gr\u0103dinar, ca un fel de mici dumnezei sau demiurgi, capabili s\u0103 modeleze tot, s\u0103 lucreze, s\u0103 creeze. \u015ei aici exist\u0103 r\u0103d\u0103cini cre\u015ftine foarte puternice.<\/strong> \n \u201cOmul cel puternic\u201d devine c\u0103petenia celor nelegiui\u0163i<\/strong><\/p>\n \n \u00cen alt\u0103 ordine de idei, lumea aceasta, cosmosul \u00eentreg este crea\u0163ia binecuv\u00e2ntat\u0103 a lui Dumnezeu \u2013 Tat\u0103l, care a fost r\u0103scump\u0103rat\u0103 de Dumnezeu \u2013 Fiul \u015fi sfin\u0163it\u0103 de c\u0103tre Dumnezeu \u2013 Duhul Sf\u00e2nt \u015fi deci, este \u201ecasa Tat\u0103lui\u201d, \u201ecasa p\u0103rinteasc\u0103\u201d. A\u015fa a fost creat\u0103 ea dintru \u00eenceput, av\u00e2nd aceast\u0103 destina\u0163ie: a comuniunii \u015fi sfin\u0163irii \u00eens\u0103 noi, oamenii ulterior, am schimbat \u015fi transformat aceast\u0103 cas\u0103 a binecuv\u00e2nt\u0103rii, \u00eendemna\u0163i fiind de vr\u0103\u015fma\u015ful \u2013 diavol, \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 de t\u00e2lhari (Mat. 21, 13; Luc. 19, 46), \u00een care cel r\u0103u a devenit puternic, \u201eomul cel puternic\u201d, c\u0103petenia celor nelegiui\u0163i, a t\u00e2lharilor (Mat. 12, 29). Cu toate acestea, Dumnezeu, ca P\u0103rinte \u015fi Tat\u0103 al oamenilor, nu a p\u0103r\u0103sit lumea, ci \u00een virtutea dragostei proniatoare, \u015fi-a trimis Fiul, pe Iisus Hristos Dumnezeul \u2013 Om \u015fi M\u00e2ntuitorul care a intrat \u00een \u201epe\u015ftera t\u00e2lharilor\u201d, \u201e\u00een casa omului puternic\u201d, adic\u0103 a satanei, \u015fi a acceptat moartea pe Cruce, leg\u00e2ndu-l \u00een acest mod, pe omul cel puternic al zilei, \u015fi deposed\u00e2ndu-l de bunuri (Mat. 12, 29) \u015fi, prin moartea pe Cruce, \u201el-a \u00eenvins pe cel care de\u0163ine \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia mor\u0163ii\u201d, pe diavol (Evrei 2, 14).<\/strong> \n Drumul \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii este parcurs \u00eentre \u201eapocalips\u0103\u201d \u015fi \u201ejudecat\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n \n \u00cen profunzimea sa, istoria umanit\u0103\u0163ii \u015fi a fiec\u0103rei persoane este un fel de \u201eapocalips\u0103\u201d, de \u201ejudecat\u0103\u201d, o revela\u0163ie \u015fi o manifestare a faptului c\u0103 se duce o lupt\u0103 permanent\u0103 \u00een jurul problemei lui Hristos, \u00een jurul adev\u0103ratului Dumnezeu. \u00cen faptele \u015fi evenimentele cotidiene ale vie\u0163ii umanit\u0103\u0163ii \u015fi a fiec\u0103ruia dintre noi se \u00eendepline\u015fte \u015fi se hot\u0103re\u015fte \u201edestinul\u201d final al oamenilor, dup\u0103 principiul atitudinii lor fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u2013 Omul Iisus Hristos. \u00cencep\u00e2nd cu cei doi oameni supu\u015fi p\u0103catului \u015fi dela\u0163iunii morale, l\u00e2ng\u0103 Crucea lui Iisus Hristos se petrece \u015fi se consum\u0103 toat\u0103 istoria \u015fi \u00eentreg \u201edestinul ori soarta\u201d oamenilor fiec\u0103rei epoci \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, sunt judecate faptele noastre \u201ede acela\u015fi judec\u0103tor\u201d (Luc. 23, 40) acum, precum \u015fi la a doua Sa venire. Cu alte cuvinte, existen\u0163a fiec\u0103rei persoane, fiin\u0163a, menirea \u015fi istoria sa, \u00een orice situa\u0163ie sau atitudine, este judecat\u0103 \u00een fa\u0163a lui Hristos, a prezen\u0163ei Domnului, \u00een Iisus Hristos, adic\u0103 este judecat\u0103 pe temelia cea ve\u015fnic\u0103 a lui Hristos \u015fi a atitudinii fa\u0163\u0103 de El!…<\/strong> \n Ortodoxia are solu\u0163ii, r\u0103spunsuri concrete \u015fi eficiente la st\u0103rile seculariz\u0103rii<\/strong><\/p>\n \n \u00cen consecin\u0163\u0103, responsabilizarea ac\u0163iunilor personale, institu\u0163ionale \u015fi comunitare la nivelul persoanei, a familiei, a poporului dreptcredincios \u015fi \u2013 \u00een final \u2013 a eclesiei, este o cerin\u0163\u0103 a situa\u0163iei, a locului \u015fi a momentului, deoarece Ortodoxia are de oferit r\u0103spunsuri prompte \u015fi concrete la st\u0103rile de fapt ale seculariz\u0103rii, \u00een misiunea ei configur\u00e2ndu-se oferirea spre lume a m\u0103rturiei despre spiritul specific ce a f\u0103cut-o s\u0103 reziste vie, activ\u0103 \u015fi dinamic\u0103 timp de dou\u0103 mii de ani \u015fi s\u0103 fie al\u0103turi de poporul binecredincios \u00een toate situa\u0163iile \u015fi \u00eemprejur\u0103rile, concretiz\u00e2ndu-se \u00een: puterea \u00eennoitoare a Tradi\u0163iei, actualitatea g\u00e2ndirii patristice, dinamica bog\u0103\u0163iei spirituale a credin\u0163ei, \u00eenduhovnicirea omului \u015fi a crea\u0163iei, \u00eenaintea lui Dumnezeu.\u00a0 Atitudinea teologic\u0103, ce const\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de manifesttare concret\u0103 a m\u0103rturiei pe care Biserica lui Iisus Hristos i-o d\u0103ruie\u015fte lumii, referitor tocmai la realit\u0103\u0163ile acesteia, trebuie s\u0103 mearg\u0103 de la sesizarea pericolului p\u00e2n\u0103 la rezolv\u0103ri concrete, pe care s\u0103 le propun\u0103 ca acte indispensabile ale dimensiunii duhovnice\u015fti recunoscut\u0103 \u015fi devenit\u0103 \u0163int\u0103 \u015fi scop a persoanei \u015fi a comunit\u0103\u0163ii. Biserica, format\u0103 din mireni \u015fi clerici, are o misiune extrem de dificil\u0103, iar postulatele imaginii de ansamblu a realit\u0103\u0163ii sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 o mobilizeze \u015fi s\u0103 o capaciteze la ac\u0163iune, c\u0103ci \u201edac\u0103 Biserica Ortodox\u0103 se va mul\u0163umi cu o prezen\u0163\u0103 \u015fi cu o m\u0103rturie conven\u0163ional\u0103 \u00een lume, nu va r\u0103spunde provoc\u0103rii contemporane cu duhul universal al lui Hristos \u015fi al Apostolilor, \u00eel va l\u0103sa pe omul contemporan neajutorat \u015fi va sucomba din cauza omogeniz\u0103rii promovate prin globalizare. Dac\u0103, dimpotriv\u0103, va avea curajul s\u0103 promoveze \u00een mod autocritic \u015fi cu poc\u0103in\u0163\u0103, at\u00e2t la nivel individual c\u00e2t \u015fi la nivel comunitar, duhul tradi\u0163iei sale, va putea s\u0103 ofere adev\u0103rul universalit\u0103\u0163ii sale ca replic\u0103 la himera globaliz\u0103rii.\u201d <\/strong> \n Biserica \u00een aceste (r\u0103s) timpuri trebuie s\u0103 fie ea \u00eens\u0103\u015fi<\/strong><\/p>\n \n Una dintre condi\u0163iile cele mai importante pentru ca Biserica Ortodox\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare o misiune eficace pentru timpul \u015fi contextul seculariz\u0103rii este aceea de a fi ea \u00eens\u0103\u015fi!… Tocmai \u00eencerc\u0103rile de mi\u015fcare a terenului pe care ea se fundamenteaz\u0103, de subminare a autorit\u0103\u0163ii sale, dar mai ales, neperceperea fenomenului secularizator ca fiind un pericol iminent al lui \u201eacum \u015fi aici\u201d , propriile noastre interog\u0103ri lipsite de sens, totodat\u0103 aten\u0163ia deturnat\u0103 de la adev\u0103ratele pericole c\u0103tre aspectele m\u0103runte, superficiale \u015fi insignifiante ale formei, de asemenea \u015fi altele ca acestea, sunt capabile s\u0103 creeze dispropor\u0163ia \u00eentre pericolul real \u015fi fondul bine conturat al credin\u0163ei, altminteri \u00een stare \u015fi \u00een m\u0103sur\u0103 \u2013 prin for\u0163a prezen\u0163ei \u015fi a m\u0103rturiei duhului cre\u015ftin \u00een lume (cel scripturistic, patristic \u015fi filocalic) \u2013 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei asemenea \u00eencerc\u0103ri sau provoc\u0103ri. \u201eP\u0103strarea identit\u0103\u0163ii misiunii pe care Ortodoxia o desf\u0103\u015foar\u0103 prin credincio\u015fii ei reprezint\u0103 identificarea fiec\u0103ruia dintre ace\u015ftia cu \u00eens\u0103\u015fi tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 autentic\u0103, cea care d\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi for\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 pentru \u00eemplinirea interioar\u0103, dar \u015fi pentru m\u0103rturia exterioar\u0103 a adev\u0103rului privind frumuse\u0163ea \u015fi unicitatea tr\u0103irii \u00een \u015fi cu Iisus Hristos.\u201d\u00a0 <\/strong> \n \u00cen \u00eencheiere, plec\u00e2nd de la cei doi t\u00e2lhari de pe cruce, care ne reprezint\u0103 pe noi \u2013 cei, mai mult sau mai pu\u0163in afecta\u0163i de duhul nefast al seculariz\u0103rii, vom sus\u0163ine c\u0103 demersul misionar al Bisericii trebuie s\u0103 cuprind\u0103 conceptul conform c\u0103ruia Biserica nu este \u00een fond, doar comunitatea cu num\u0103r mare sau foarte mare de membri ci chiar \u015fi cea cu num\u0103rul cel mai mic, dar \u00een care s\u0103l\u0103sluie\u015fte m\u0103rturia cea duhovniceasc\u0103 despre tr\u0103irea \u00een via\u0163a noastr\u0103 a vie\u0163ii Domnului Iisus Hristos, cea autentic\u0103. \u201eAstfel \u00een\u0163eleas\u0103, misiunea nu este reprezentat\u0103 de un proiect grandios, asemeni unei caracati\u0163e care cuprinde totul \u00een sine \u2013 acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan \u015fi ac\u0163iune sistemului \u2013 ci de interven\u0163ia \u00een micro, de \u00eendeplinirea misiunii de p\u0103stor de suflete \u015fi a aceleia de urm\u0103tor al M\u00e2ntuitorului, calitate pe care o are orice cre\u015ftin botezat, nu numai clericul \u015fi nu numai cei cu anumite r\u0103spunderi \u00een Biseric\u0103.\u201d\u00a0 A\u015fadar, iat\u0103 \u015fi de aici constat\u0103m faptul c\u0103 Ortodoxia este o form\u0103 de cre\u015ftinism (nesecularizat\u0103 \u00een con\u0163inutul \u015fi fondul ei intrisec) extrem de rafinat\u0103, de nobil\u0103, de fin\u0103, pe care pu\u0163ini o \u015ftiu ast\u0103zi, aprecia sau gusta \u00een profunzimile ei dintru \u00eenceput, lucru pentru care ne rug\u0103m Lui Dumnezeu \u2013 Cel \u00een Treime pream\u0103rit, s\u0103 ne ajute \u015fi s\u0103 ne lumineze min\u0163ile noastre, cele acoperite de umbra p\u0103catului \u015fi a mor\u0163ii!…<\/strong><\/p>\n Rezumat<\/strong><\/p>\n \u00cen studiul de fa\u0163\u0103, plec\u00e2nd de la condi\u0163ia \u015fi statutul celor doi t\u00e2lhari care au fost r\u0103stigni\u0163i pe cruce odat\u0103 cu M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos, am ajuns la observa\u0163ia c\u0103 cei doi reprezint\u0103 umanitatea \u00eentreag\u0103 de ast\u0103zi \u015fi dintotdeauna, vis-a-vis de Domnul Iisus Hristos. Aceast\u0103 reflec\u0163ie \u015fi medita\u0163ie m-a ajutat foarte mult s\u0103 dezbat problema omului de azi din Biseric\u0103, \u00eentre Iisus Hristos, existen\u0163ialism \u015fi secularizare, ajung\u00e2nd astfel, la c\u00e2teva observa\u0163ii \u015fi concluzii cu privire la aspectele secularismului, ce influen\u0163eaz\u0103 \u015fi afecteaz\u0103 \u00eentr-o mai mai mic\u0103 sau mai mare m\u0103sur\u0103 via\u0163a spiritual\u0103 a credincio\u015filor contemporani \u015fi, implicit via\u0163a sacramental\u0103 ori doctrinar\u0103 a Bisericii.<\/strong>
\n Fenomenul se accelereaz\u0103 odat\u0103 cu Iluminismul, unde omul se descoper\u0103 ca o ra\u0163iune autonom\u0103, \u00ee\u015fi impune chiar el \u00eensu\u015fi legea sa \u00een mod definitiv. Plec\u00e2nd de aici, se creeaz\u0103 un conflict \u00eentre credin\u0163\u0103 \u015fi ra\u0163iune, \u00een mod particular \u00een Occident unde scolasticii latini au \u00eencercat s\u0103 uneasc\u0103 credin\u0163a cu ra\u0163iunea. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, credin\u0163a este trimis\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu subiectiv, acesta este fenomenul credin\u0163ei, al diversit\u0103\u0163ii credin\u0163elor \u015fi al punerii chestiunii credin\u0163ei, ceea ce duce la o form\u0103 de pozitivism \u00een secolul al XIX-lea care face ca omul s\u0103 se viseze demiurgul lui \u00eensu\u015fi: \u00ee\u015fi \u00eempropriaz\u0103 puteri prometeice \u015fi se vede \u00eentr-un anumit fel dumnezeu. De asemenea, \u00eenceputul seculariz\u0103rii poate fi identificat fie \u00een orizontul social unde se voia crearea unui om nou, fie \u00een domeniul tehnic, fie sub forma imperialismului occidental, fa\u0163\u0103 de cultura mondial\u0103, \u00een no\u0163iunea de progres. Doar c\u0103, prin marile catastrofe ale secolului al XX-lea, ca Auschwitz, Nagasaki, Hiroshima, omul descoper\u0103 toat\u0103 latura obscur\u0103 \u015fi aduc\u0103toare de moarte a ra\u0163iunii f\u0103r\u0103 Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n
\n Una dintre dificult\u0103\u0163ile seculariz\u0103rii este c\u0103, a\u015fa cum zicea Chersterton, un mare g\u00e2nditor catolic britanic, lumea este plin\u0103 de cre\u015ftini, dar de cre\u015ftini care au devenit nebuni. Adic\u0103 o prim\u0103 idee pe care o putem trage de aici este c\u0103 raportul care a existat la \u00eenceput \u00eentre cre\u015ftinism \u015fi modernitate (modernitate ra\u0163ional\u0103, anticre\u015ftin\u0103, acre\u015ftin\u0103) ascundea de fapt un proces mult mai complet \u015fi dinamic, \u015ftiind c\u0103 discursurile atee erau \u015fi ele tot discursuri religioase, \u00een sens general legat de ceea ce este religios, adic\u0103 de invizibil, de transcendent (acest lucru este tipic \u015fi comunismului, care a fost \u015fi el un fel de biseric\u0103, care avea un Pap\u0103 al s\u0103u, profe\u0163i, ierarhie, catehism, rituri ale sale, liturghii ale sale, excomunica\u0163i, eretici ai s\u0103i, credincio\u015fi ai s\u0103i). Trebuie s\u0103 \u0163inem cont c\u0103 secularizarea este un fenomen complex. Nu este vorba, de fapt, \u00een secularizare de o opozi\u0163ie radical\u0103 fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinism, ci mai degrab\u0103 de o form\u0103 paradoxal\u0103 de cre\u015ftinism \u00een devenire, \u00een care cre\u015ftinismul pierde leg\u0103tura sa cu Revela\u0163ia pentru a deveni un fel de religie occidental\u0103 mondializat\u0103, o religie f\u0103r\u0103 con\u0163inut, toate ideile cre\u015ftinismului devenind idei abstracte. C\u00e2teva exemple: primul a fost dovedit de c\u0103tre Tocqueville. Introduc\u00e2nd universalitatea fiin\u0163elor umane la ceea ce Sf\u00e2ntul Apostol Pavel zice: “nu mai exist\u0103 iudeu, nici elin, nici sclav, nici b\u0103rbat, nici femeie, ci to\u0163i suntem una \u00een Iisus Hristos” (Galateni 3, 28), el introduce un principiu de egalitate, care va duce la democra\u0163ie.<\/strong><\/p>\n
\n \u00cen privin\u0163a sfin\u0163eniei, Ortodoxia are o mare \u015fans\u0103, aceea c\u0103 \u00een secularizare exist\u0103 c\u00e2teva criterii care sunt interesante: faptul experien\u0163ei personale, faptul concordan\u0163ei \u00eentre vorbe \u015fi gesturi, fapte, distrugerea ierarhiei sociale, func\u0163ia m\u0103rturiei (vedem bine c\u0103 marile figuri cre\u015ftine contemporane sunt \u015fi martori ai lui Dumnezeu) \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, un fel de capacitate de universalitate. \u015ei acesta a fost mereu modelul sfin\u0163eniei \u00een lumea ortodox\u0103. Stare\u0163ul (\u00een limba francez\u0103 cuv\u00e2ntul stare\u0163 provine din limba rus\u0103 \u015fi \u015fi-a p\u0103strat conota\u0163ia lui principal\u0103 de sf\u00e2nt, de c\u0103lug\u0103r sau pustnic, persoan\u0103 cu puteri speciale ca prooroc, taumaturg) prin excelen\u0163\u0103 este cineva care se fondeaz\u0103 pe experien\u0163a personal\u0103, care nu este \u00een ierarhie, care este capabil s\u0103 primeasc\u0103 pe toat\u0103 lumea \u015fi care are o func\u0163ie de martor, care nu impune reguli sau legi, doctrine sau dogme, dar care este \u00een rela\u0163ie. Deci putem zice c\u0103 modelul sfin\u0163eniei ortodoxe, \u015fi aici \u00een mod paradoxal, este foarte adaptat timpului seculariz\u0103rii, \u00een orice caz \u00een mentalitate.<\/strong><\/p>\n
\n Secularizarea este o schimbare, o inversare a ideilor teologice \u00een idei politice. Na\u0163ionalismul este figura ortodox\u0103 a secularismului. C\u00e2teva caracteristici: \u00een primul r\u00e2nd inversarea ideilor teologice \u00een idei politice, \u00een al doilea r\u00e2nd lumea ca singur orizont, \u00een al treilea r\u00e2nd suprema\u0163ia individului asupra \u00eentregului colectiv, a \u00eentregii legi, \u015fi contractualizarea. Apoi un alt sens al seculariz\u0103rii este de asemenea o lume liberal\u0103 a bel\u015fugului \u015fi bun\u0103st\u0103rii. Acest lucru este foarte vizibil, de exemplu, \u00een \u015ftergerea no\u0163iunii de suferin\u0163\u0103. \u00cenainte, no\u0163iunea de suferin\u0163\u0103 avea un caracter m\u00e2ntuitor, iar ast\u0103zi c\u0103ut\u0103m pe at\u00e2t c\u00e2t ne este posibil ca na\u015fterea \u015fi moartea s\u0103 fie evenimente f\u0103r\u0103 suferin\u0163\u0103, ca via\u0163a s\u0103 fie f\u0103r\u0103 suferin\u0163\u0103, de unde \u015fi importan\u0163a psihoterapiei, care ne arat\u0103 c\u0103 individul a devenit rege.<\/strong><\/p>\n
\n O alt\u0103 chestiune este cea a puterii politice. Aici se disting dou\u0103 puncte: primul este c\u0103 Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i s-au opus \u00eentr-adev\u0103r puterii politice, Sf\u00e2ntul Vasile al Cezareei asupra problemei arianismului, Sf\u00e2ntul Ioan Gura de Aur la curtea imperial\u0103 din Constantinopol, Sf\u00e2ntul Maxim Marturisitorul care a fost \u015fi pedepsit pentru asta \u015fi este modelul cel mai conving\u0103tor, ca s\u0103 nu mai vorbim de epoca iconoclast\u0103. Dar nu trebuie zis c\u0103 modelul unui Sf\u00e2nt P\u0103rinte este s\u0103 se opun\u0103 puterii politice, ci doar atunci c\u00e2nd este nevoie. Patriarhul Atanasie la Bizan\u0163 a f\u0103cut o mare reform\u0103 chiar \u00eenainte de problema palamit\u0103 a energiilor divine necreate, \u00een secolul al XIV-lea; sau Mitropolitul Filip care a murit asasinat \u00een timpul domniei lui Ivan cel Groaznic \u00een Rusia. Al doilea punct: problema Ortodoxiei este c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVI-lea ea a cunoscut o form\u0103 de captivitate politic\u0103. Deja problema este c\u0103 botezul (\u00eencre\u015ftinarea) popoarelor ortodoxe nu a putut s\u0103 urmeze pe cel al popoarelor latine. Bizan\u0163ul d\u0103 un rezumat concis al cre\u015ftin\u0103rii de etnie, de limb\u0103, care nu este o experien\u0163\u0103 asem\u0103n\u0103toarea cu cea a Vestului. Exist\u0103 o distinc\u0163ie \u00eentre ele. Mai t\u00e2rziu, asupra celor din Est au ajuns otomanii cu sistemul lor, care f\u0103cea din apartenen\u0163a religioas\u0103 \u015fi o apartenent\u0103 etnic\u0103, lingvistic\u0103. Apoi au ajuns, pentru c\u0103 trebuia s\u0103 se elibereze de imperiul Otoman, modelele Occidentale, revolu\u0163ia na\u0163ional\u0103. Apoi a venit comunismul care a folosit, pentru a supravie\u0163ui, argumentul na\u0163ional. \u015ei deci \u00een aceste experien\u0163e ale popoarelor ortodoxe, experien\u0163e extrem de dificile (\u00een mod contrar ideii r\u0103sp\u00e2ndite, este o lume a martirilor), a fost \u015fi o experien\u0163\u0103 foarte complicat\u0103 cu puterile politice. Aici intervine un principiu al laicit\u0103\u0163ii care nu este urmat de cel al seculariz\u0103rii, de a \u015fti c\u0103 Biserica este c\u00e2\u015ftig\u0103toare dac\u0103 \u0163ine distan\u0163a fa\u0163\u0103 de stat, c\u0103 Biserica asum\u0103 via\u0163a popoarelor \u015fi le ap\u0103r\u0103 \u00een fa\u0163a statului. Iar aici este o lec\u0163ie nou\u0103 n\u0103scut\u0103 din Kremlin, de la Zidul Berlinului, din anul 1989. V\u0103zut\u0103 de Europa de Est, secularizarea \u00eenseamn\u0103 dispari\u0163ia cre\u015ftinismului, at\u00e2t ca factor politic c\u00e2t \u015fi social. Iar \u00een Europa de Est nu se poate tr\u0103i a\u015fa, deoarece cultul \u015fi cultura sunt amestecate \u00een mod intim, iar poporul recunoa\u015fte valorile sale religioase. \u00cen acela\u015fi timp, Biserica nu a a\u015fteptat mare lucru din partea statului. Deci putem zice c\u0103 \u00een Est Biserica Ortodox\u0103 a diverselor na\u0163iuni are o dubl\u0103 provocare: de a se rupe de trecutul lor, care este des un trecut oribil \u015fi care este \u00eentr-un raport de tortur\u0103 cu statul, \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 viitorul, pentru c\u0103 integrarea \u00een Uniunea European\u0103, influen\u0163a occidental\u0103, puterea pie\u0163ei fac ca \u015fi popula\u0163iile tradi\u0163ionale ortodoxe s\u0103 fie \u015fi vor fi de asemenea supuse unei seculariz\u0103ri intense. \u015ei dac\u0103 Bisericile \u0163\u0103rilor de Est nu vor s\u0103 aib\u0103 aceea\u015fi soart\u0103 ca cele occidentale, trebuie s\u0103 “inventeze” ceva.<\/strong><\/p>\n
\n \u00cen momentul \u00een care Domnul nostru Iisus Hristos l-a biruit pe diavol \u015fi era r\u0103stignit pe Cruce \u2013 dovada acestei victorii era deja cuv\u00e2ntul S\u0103u adresat t\u00e2lharului ajuns la starea \u015fi la m\u0103sura poc\u0103in\u0163ei: \u201eAdev\u0103rat \u00ee\u0163i gr\u0103iesc \u0163ie, c\u0103ci ast\u0103zi vei fi cu Mine \u00een Rai\u201d (Luc. 23, 43) \u2013 moment \u00een care, de-a dreapta \u015fi de-a st\u00e2nga erau r\u0103stigni\u0163i doi t\u00e2lhari. Am\u00e2ndoi erau r\u0103uf\u0103c\u0103tori \u015fi ambii erau r\u0103stigni\u0163i pe cruce ca t\u00e2lhari primejdio\u015fi. Concret vorbind, nu era nici o deosebire \u00eentre ei. Totu\u015fi, unul dintre ei \u00eel acuz\u0103 \u015fi \u00eel \u00eenvinov\u0103\u0163e\u015fte pe Dumnezeul r\u0103stignit \u00eempreun\u0103 cu ei, dar cel\u0103lalt \u00eel recunoa\u015fte \u015fi \u00eel m\u0103rturise\u015fte: \u201eUnul dintre t\u00e2lharii supu\u015fi chinului Crucii Te acuz\u0103, \u00een timp ce al doilea Te recunoa\u015fte ca Dumnezeu\u201d, spune Sf\u00e2ntul Andrei Criteanul \u00een Marele Canon. Crucea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos a fost \u00een acel moment judecata lumii \u00eentregi, \u00een persoana celor doi t\u00e2lhari: \u201eAcum este judecata lumii\u201d (Ioan 12, 31). \u00cen acel loc \u015fi \u00een acea vreme, l\u00e2ng\u0103 Crucea lui Hristos a fost judecat\u0103 \u00eentreaga umanitate, to\u0163i oamenii, \u00een persoana celor doi t\u00e2lhari. Nu este, deloc, o exagerare sau o inova\u0163ie ci o constatare c\u0103ci noi suntem cu adev\u0103rat cei doi t\u00e2lhari, noi to\u0163i, \u015fi aceasta este realitatea noastr\u0103. Fiecare dintre noi se afl\u0103 de-a dreapta sau de-a st\u00e2nga lui Hristos. Fiecare dintre noi se afl\u0103 fie \u00een postura t\u00e2lharului care se m\u0103rturise\u015fte \u015fi se poc\u0103ie\u015fte fie \u00een cea a t\u00e2lharului necredincios \u015fi blasfemiator. Noi suntem cu to\u0163ii p\u0103c\u0103to\u015fi \u201ec\u0103ci cel zice c\u0103 p\u0103cat nu are, acela mincinos este\u201d, \u015fi avem fiecare crucea noastr\u0103, st\u0103p\u00e2ni\u0163i fiind de p\u0103cat \u015fi de moarte. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 ne asem\u0103n\u0103m \u00eentre noi fiind aceea\u015fi, cu to\u0163ii. Diferen\u0163a dintre cei doi t\u00e2lhari este una fundamental\u0103 dar nu const\u0103 \u00een faptul c\u0103 unul dintre ei era mai pu\u0163in r\u0103uf\u0103c\u0103tor dec\u00e2t cel\u0103lalt, ci pentru faptul c\u0103, iat\u0103, cu toate c\u0103 a fost r\u0103uf\u0103c\u0103tor, chiar acolo pe cruce era om, creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu; a r\u0103mas om, \u00een pofida nelegiuirilor \u015fi a p\u0103catelor sale \u015fi, din acest motiv, L-a m\u0103rturisit pe Dumnezeu \u015fi L-a rugat: \u201ePomene\u015fte-m\u0103, Doamne, c\u00e2nd vei veni \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor\u201d (Luc. 23, 42) \u2013 lucru pe care trebuie s\u0103-l facem \u015fi noi \u00een momentul recunoa\u015fterii p\u0103catului c\u00e2nd, \u00een duhul poc\u0103in\u0163ei afl\u00e2ndu-ne, suntem chema\u0163i s\u0103-I cerm lui Dumnezeu s\u0103 fie milostiv nou\u0103, p\u0103c\u0103to\u015filor!… Cel\u0103lalt t\u00e2lhar, care L-a acuzat pe Hristos \u2013 tocmai \u00een momentul \u00een care Acesta, ca Dumnezeu \u2013 Om era r\u0103stignit \u201epentru noi \u015fi pentru a noastr\u0103 m\u00e2ntuire\u201d \u2013 acesta nu era doar un acuzator al lui Dumnezeu, dar \u015fi un \u00eenvinuitor al omului luat drept crea\u0163ia divin\u0103, pentru c\u0103 el \u00eenvinuie\u015fte \u015fi blasfemiaz\u0103 \u00een acesta omul ca \u015fi chip al lui Dumnezeu. Altfel spus, el f\u0103cea lucrarea diavolului \u2013 blasfemiatorul \u015fi profanatorul: \u00eel blasfemia pe Dumnezeu \u00een preajma oamenilor \u015fi invers, adic\u0103 pe oameni \u00een preajma lui Dumnezeu. \u00cen acea clip\u0103, Crucea lui Hristos a fost totodat\u0103 judecata \u015fi m\u00e2ntuirea pentru cei doi t\u00e2lhari \u015fi, \u00een persoana lor, pentru \u00eentreaga umanitate. \u201e\u00cen mijlocul celor doi t\u00e2lhari se g\u0103sea Crucea Ta, o Hristoase, drept criteriu al drept\u0103\u0163ii; unul dintre cei doi t\u00e2lhari coboar\u0103 \u00een iad prin greutatea blasfemiei sale, cel\u0103lalt fiind iertat de p\u0103catele sale \u015fi \u00een\u0103l\u0163at spre cunoa\u015fterea teologiei\u201d <\/strong>
\n \u00cen aceste clipe, dintre ace\u015fti doi oameni ce se aflau \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie cu acela\u015fi verdict, avem unul care \u00eel m\u0103rturise\u015fte pe Dumnezeu \u015fi \u00ee\u015fi dob\u00e2nde\u015fte m\u00e2ntuirea ca om (este ceea ce \u00eenseamn\u0103 teologia \u00een sensul deplin \u015fi autentic al cuv\u00e2ntului), \u015fi un altul care \u00eel acuz\u0103 \u015fi \u00eel blasfemiaz\u0103 pe Dumnezeu (iat\u0103 o latur\u0103 \u015fi o consecin\u0163\u0103 a seculariz\u0103rii) \u015fi, prin aceasta, \u00ee\u015fi t\u0103g\u0103duie\u015fte m\u00e2ntuirea ca om (pentru c\u0103, f\u0103r\u0103 Iisus Hristos, nu exist\u0103 nici om \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, nici m\u00e2ntuire \u2013 ie\u015find aici \u00een eviden\u0163\u0103, aspectul soteriologic \u015fi eshatologic al vie\u0163ii persoanei). Potrivit acestui principiu putem zice c\u0103 istoria \u00eentreag\u0103 a umanit\u0103\u0163ii, \u015fi a fiec\u0103ruia dintre noi, este deja anticipat\u0103, judecat\u0103 \u015fi manifestat\u0103, mai pu\u0163in prin faptele noastre personale, c\u00e2t mai degrab\u0103 prin Crucea \u015fi atitudinea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de Hristos cel r\u0103stignit \u015fi \u00eenviat . Din acest motiv, Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul ne spune c\u0103 \u00een taina Crucii \u015fi a \u00cenvierii este ascuns \u201edestinul\u201d (voca\u0163ia) lumii \u015fi a oamenilor .<\/strong><\/p>\n
\n \u00cen momentul \u00een care noi nu mai cuget\u0103m la aceste adev\u0103ruri \u015fi realit\u0103\u0163i existen\u0163iale ajungem la secularizarea contemporan\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia \u201eomul de ast\u0103zi nu se mai g\u00e2nde\u015fte la \u00eendumnezeire \u015fi este arareori preocupat de propria lui \u201esfin\u0163ire\u201d. Ace\u015ftia sunt termeni ce au disp\u0103rut din fondul principal de cuvinte al limbii rom\u00e2ne.\u201d Iat\u0103 secularizarea care a dus la situa\u0163ia (de-a dreptul disperat\u0103) \u00een care p\u00e2n\u0103 \u015fi \u201eStatul depune eforturi pentru o oarecare \u201eumanizare\u201d a societ\u0103\u0163ii, adic\u0103 pentru instaurarea \u00een societate a unei armonii care s\u0103 permit\u0103 convie\u0163uirea pa\u015fnic\u0103 \u00eentre indivizi. S-a cobor\u00e2t astfel foarte mult \u015ftacheta, s-au cobor\u00e2t exigen\u0163ele. Dac\u0103 societatea Evului mediu avea drept ideal social sfin\u0163irea oamenilor, lumea de azi se mul\u0163ume\u015fte cu \u201eumanizarea\u201d lor. Tr\u0103im \u00eentr-o lume descre\u015ftinat\u0103, care a abandonat treptat, treptat, valorile cre\u015ftine. S-au mai bine zis, tr\u0103im \u00eentr-o genera\u0163ie de oameni care niciodat\u0103 nu le-a cunoscut \u015fi acceptat deplin con\u015ftient. Oamenii nu sunt descre\u015ftina\u0163i, pentru c\u0103, poate, n-au fost niciodat\u0103 cre\u015ftini. Lumea de azi trebuie mai \u00eent\u00e2i re\u00eencre\u015ftinat\u0103, reata\u015fat\u0103 de valorile cre\u015ftine, \u015fi sensibilizat\u0103 la valorile rafinate ale ortodoxiei…\u201d <\/strong>
\n Cu alte cuvinte, secularizarea manifest\u0103 o relativizare a valorilor comunitarului prin accentuarea rolului pe care individul \u2013 nu persoana \u2013 \u00eel are \u00een masa din care se constituie societatea, de unde \u015fi caracterul mult mai evaziv al r\u0103spunderilor \u00eentemeiate pe datul de chip al lui Dumnezeu, pe libertate \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103. \u201eParadoxal, de\u015fi se urm\u0103re\u015fte prin structurile de stat \u015fi prin cele suprastatale \u00eemplinirea unui num\u0103r foarte mare de responsabilit\u0103\u0163i ale omului modern \u2013 un revers al \u201edrepturilor omului\u201d \u2013 acestea nu privesc dec\u00e2t raporturile juridice pe care el le-a primit ori \u015fi le-a asumat, nicidecum pe cele morale sau ontologice. Omul \u00ee\u015fi pierde sensul vertical al referin\u0163elor sale \u015fi se rezum\u0103 \u00een primul r\u00e2nd la cele de pe orizontal\u0103, puse la dispozi\u0163ie de c\u0103tre semen ori institu\u0163ii, ambele prin intermediul societ\u0103\u0163ii, ale c\u0103rei amprente sunt tot mai necre\u015ftine…\u201d\u00a0 A\u015fadar \u201epostmodernitatea \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu ea, secularizarea, \u00eei solicit\u0103 cre\u015ftinului o con\u015ftiin\u0163\u0103 aparte prin lucrarea c\u0103reia se afirm\u0103 accentuarea lucr\u0103rii responsabilit\u0103\u0163ilor, de la modul \u00een care sunt receptate p\u00e2n\u0103 la \u00eendeplinirea de care este nevoie s\u0103 se bucure, c\u0103ci numai con\u015ftiin\u0163a r\u0103spunderii \u00eent\u0103re\u015fte raportul persoanei cu aproapele \u015fi cu Dumnezeu, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd individualismul accentuat \u015fi ruperea de rela\u0163ie.\u201d<\/strong><\/p>\n
\n Noi trebuie s\u0103 lu\u0103m aminte la faptul c\u0103 existen\u0163ialismul contemporan tr\u0103ie\u015fte aceast\u0103 s\u0103r\u0103cie \u015fi aceast\u0103 goliciune a omului adic\u0103 pierderea \u00een\u0163elesului omului ca \u015fi chip al lui Dumnezeu. C\u0103 fiecare existen\u0163ialist este con\u015ftient sau nu, acest lucru depinde de fiecare persoan\u0103 \u00een parte, de modul \u00een care m\u0103rturise\u015fte \u015fi tr\u0103ie\u015fte fiecare, dup\u0103 cum fiecare r\u0103m\u00e2ne sau nu om, dup\u0103 chipul lui Dumnezeu care trebuie s\u0103 duc\u0103 la asem\u0103narea cu El. \u00cen orice caz, con\u015ftientizarea s\u0103r\u0103ciei noastre \u015fi a acestei nenorociri \u015fi mizerii suflete\u015fti va duce la poc\u0103in\u0163\u0103, iar \u00eentoarcerea la \u201echipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu\u201d este posibil\u0103 doar pentru c\u0103 \u00een om exist\u0103 dinainte caracteristicile chipului dumnezeiesc \u015fi aceste caracteristici nu \u00eenseamn\u0103 doar un \u201eproiect\u201d ci \u00eens\u0103\u015fi for\u0163a, capacitatea, posibilitatea \u015fi aspira\u0163ia date de Dumnezeu pentru existen\u0163a \u015fi via\u0163a autentic\u0103 a omului \u00eentru Dumnezeu. A\u015fadar, \u00een Biserica lui Hristos, omul redevine el \u00eensu\u015fi, revine la el \u00eensu\u015fi, la fra\u0163ii s\u0103i, ceilal\u0163i oameni, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte natura, fiin\u0163a sa, existen\u0163a \u015fi via\u0163a autentice, ipostaza sa veridic\u0103, rela\u0163ia sa adev\u0103rat\u0103 \u015fi comuniunea cu Dumnezeu, cu el \u00eensu\u015fi \u015fi cu semenii s\u0103i. \u201eCeilal\u0163i\u201d pentru om, \u00een Biserica Slavei \u015fi a bucuriei \u00een Hristos, nu sunt \u201einfernul\u201d, ci bucuria, dragostea \u015fi pradisul s\u0103u, dar \u015fi via\u0163a sa, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte Avva Apollo \u00een \u201ePatericul Egiptean\u201d: \u201e\u0162i-ai v\u0103zut fratele \u2013 L-ai v\u0103zut pe Dumnezeul t\u0103u\u201d, iar Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog adaug\u0103: \u201eTo\u0163i credincio\u015fii trebuie s\u0103 fie considera\u0163i de c\u0103tre noi ca o singur\u0103 fiin\u0163\u0103: trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00een fiecare dintre ei locuie\u015fte Hristos \u015fi astfel, din iubire pentru El, noi trebuie s\u0103 fim preg\u0103ti\u0163i s\u0103 ne d\u0103m via\u0163a \u00een modul voluntar\u201d . Ca atare, sfin\u0163ii lui Dumnezeu \u00een Biserca Ortodox\u0103 (exemple autentice sau pilde vii \u015fi demne de urmat \u00een tot ceasul \u015fi \u00een tot locul), manifest\u0103 \u015fi arat\u0103 de-a lungul veacurilor, ca \u015fi ast\u0103zi de altfel, personalitatea Domnului nostru Iisus Hristos \u00censu\u015fi, \u00een lume, una a comuniunii \u00een dragoste fr\u0103\u0163easc\u0103, chiar dac\u0103 ea este una contaminat\u0103 de secularizare. \u015ei aceasta, pentru c\u0103 \u00een sfin\u0163i \u015fi prin sfin\u0163i, ca \u015fi chipuri vii ale Chipului lui Dumnezeu \u2013 Hristos Domnul \u2013 Care este arhetipul omului, se v\u0103de\u015fte adev\u0103rata menire \u015fi voca\u0163ie a omului. C\u00e2nd p\u0103g\u00e2nul Autolicus i-a cerut Sf\u00e2ntului Teofil al Antiohiei spun\u00e2nd: \u201eArat\u0103-mi pe Dumnezeul t\u0103u\u201d, Sf\u00e2ntul i-a r\u0103spuns: \u201eArat\u0103-mi pe omul t\u0103u \u015fi-\u0163i voi ar\u0103ta pe Dumnezeul meu\u201d.<\/strong>
\n \u00cen fiecare epoc\u0103, oamenii lui Iisus Hristos, ca fii risipitori sau t\u00e2lhari recunosc\u0103tori, chiar dac\u0103 au cunoscut c\u0103derea \u015fi sl\u0103biciunea p\u0103catului, a corup\u0163iei \u015fi a mor\u0163ii naturii noastre umane plin\u0103 de neputin\u0163e, n-au \u00eencercat (\u015fi chiar dac\u0103 au f\u0103cut-o, au regretat ulterior) s\u0103 prezinte \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u201eauto-justificarea\u201d ori \u201eauto-\u00eendrept\u0103\u0163irea lor\u201d lor sau \u201edreptul\u201d ori \u201elibertatea\u201d lor. \u00cens\u0103 mul\u0163i al\u0163i oameni, mai cu seam\u0103 din ziua de azi, tr\u0103iesc \u00een mod tragic \u015fi amar propria lor c\u0103dere, din pricina \u201einvaziei concep\u0163iilor \u015fi a dorin\u0163elor p\u0103trunse de iubirea pentru p\u0103cat\u201d pe care-l \u015fi justific\u0103, conform cuvintelor Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul, care spune c\u0103 \u201eei transform\u0103 sl\u0103biciunile naturii umane \u00een materie pentru r\u0103utate\u201d , motiv pentru care \u201enu se \u00eendrept\u0103\u0163esc\u201d nici nu se m\u00e2ntuiesc, ci \u201ese condamn\u0103 pe ei \u00een\u015fi\u015fi\u201d (Tim. 3, 11). Adev\u0103ra\u0163ii cre\u015ftini \u2013 cei care nu sunt st\u0103p\u00e2ni\u0163i de duhul seculariz\u0103rii lumii acesteia, afectate de relativizare \u015fi desacralizare, adic\u0103 autenticii purt\u0103tori de Dumnezeu \u015ftiau dintotdeauna, \u015fi \u015ftiu \u015fi ast\u0103zi, c\u0103 singura lor \u00eendrept\u0103\u0163ire, singura lor salvare \u015fi n\u0103dejde de m\u00e2ntuire, precum \u015fi via\u0163a lor ve\u015fnic\u0103, este deci, adev\u0103rata lor libertate \u015fi adev\u0103ratul Om, Care din iubire pentru oameni (Ioan 3, 16-17) \u201ei-a luat asupra Lui \u015fi i-a enipostaziat \u00een El\u201d , \u00een Trupul S\u0103u teandric care este Biserica.<\/strong><\/p>\n
\n Prin urmare \u201edup\u0103 (re)descoperirea identit\u0103\u0163ii de sine, este iminent\u0103 nevoie de crearea c\u00e2mpului de ac\u0163iune prin cunoa\u015fterea realit\u0103\u0163ii sociale c\u0103reia Biserica i se adreseaz\u0103 \u015fi care ar trebui s\u0103 fie cuprins\u0103, succint dar \u015fi pe larg, \u00een ceea ce numim Doctrina social\u0103 a Bisericii, un corpus de norme minime dar suficiente care s\u0103-i asigure elementului eclesial realitatea prezent\u0103rii p\u00e2rghiilor prin care structura bisericeasc\u0103 transfer\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Hristos \u015fi pozi\u0163ia Sa c\u0103tre at\u00e2t de diversificatele structuri laice: statale, sociale \u015fi private prin care ea prime\u015fte \u00eenapoi, cu realism, manifest\u0103ri ale altor structuri de a c\u0103ror atitudine nu poate lua act dec\u00e2t \u00een mod indirect.\u201d\u00a0 A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, dup\u0103 aceea vom putea vorbi despre construirea \u00een plan general dar \u015fi particular, \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de tehnic \u015fi de pragmatic, a misiunii actuale a Bisericii, la diferite niveluri \u015fi cu diferite r\u0103spunderi, \u0163in\u00e2nd permanent seama de contexttul globaliz\u0103rii \u015fi seculariz\u0103rii, de care nu putem face abstrac\u0163ie, c\u0103ci atunci tot demersul nostru ar fi unul sortit e\u015fecului.<\/strong>
\n \u00cen alt\u0103 ordine de idei, trebuie s\u0103 subliniem faptul c\u0103 este nevoie de descoperirea adev\u0103rului care arat\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cre\u015ftin\u0103 se \u00eempline\u015fte \u015fi se tr\u0103ie\u015fte \u015fi acum ca \u015fi alt\u0103dat\u0103, ca model de vie\u0163uire \u00een care unii nu mai cred \u015fi pe care al\u0163ii \u00eel persifleaz\u0103. \u201eMai mult dec\u00e2t alt\u0103dat\u0103, societatea, grupurile umane, comunit\u0103\u0163ile au nevoie de modele, pe care cel mai adesea le pun la dispozi\u0163ie mijloacele mass-media, dar tocmai lipsa consecvent\u0103 a acestora fac ca foamea dup\u0103 ele s\u0103 fie mai mare; misiunea fiec\u0103rui cre\u015ftin e s\u0103 devin\u0103 model pentru cel de l\u00e2ng\u0103 el, c\u0103ruia s\u0103-i \u00eencredin\u0163eze tr\u0103irea proprie, cu smerenie, ca drum \u00een care se realizeaz\u0103 taina Emausului, pentru ca \u015fi el, la r\u00e2ndul lui, s\u0103 primeasc\u0103 de la cel\u0103lalt aceea\u015fi m\u0103rturie, de care are nevoie spre a se fortifica duhovnice\u015fte. Spre deosebire de alte timpuri \u015fi contexte sociale, cre\u015ftinii vremurilor actuale simt nevoia s\u0103 fie mereu \u00eencredin\u0163a\u0163i de realiz\u0103rile contemporanilor, spre a trece mai u\u015for \u015fi mai sigur peste \u00eencerc\u0103rile specifice contextului lor istoric.\u201d\u00a0 Pentru care fapt, Biserica este chemat\u0103 \u201es\u0103 proclame Evanghelia \u00een total respect fa\u0163\u0103 de libertatea oamenilor (pe care o revendic\u0103 \u015fi la care \u0163in foarte mult, datorit\u0103 mai ales, orgoliilor), prezent\u00e2nd-o ca o propunere f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu omului liber, propunere care cere adeziunea omului. Proclamarea mesajului cre\u015ftin trebuie deci f\u0103cut\u0103 cu vigoare, dar \u015fi cu smerenie \u015fi delicate\u0163e, f\u0103r\u0103 tentative mai mult sau mai pu\u0163in mascate de a for\u0163a libertatea oamenilor. Sf\u00e2ntul Apostol Petru \u00een prima sa Epistol\u0103 recomanda primilor cre\u015ftini \u2013 care se g\u0103seau \u00eentr-o situa\u0163ie similar\u0103 sub anumite aspecte celei de azi, s\u0103 fie \u201epreg\u0103ti\u0163i tot timpul a r\u0103spunde la oricine le va cere s\u0103 dea socoteal\u0103 pentru… speran\u0163a ce era \u00een ei, dar s\u0103 o fac\u0103 cu ging\u0103\u015fie \u015fi cu respect\u201d (I Petru 3, 15).\u201d <\/strong><\/p>\n
\n Concluizia esen\u0163ial\u0103 a studiului este aceea a redesoperirii \u015fi reiter\u0103rii tezaurului patristic, liturgic, canonic \u015fi dogmatic al Bisericii cu scopul fortific\u0103rii duhovnice\u015fti a oamenilor \u015fi consolid\u0103rii vie\u0163ii biserice\u015fti misionare, \u00een vederea combaterii desacraliz\u0103rii vie\u0163ii cre\u015ftine \u015fi a relativismului religios, care constituie factorii principali ai afirm\u0103rii \u015fi extinderii seculariz\u0103rii \u00een contextul globaliz\u0103rii lumii acesteia postmoderne.<\/strong>
\n Drept urmare, \u00eentoarcerea la originile \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii biserice\u015fti \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u0103rirea cuv\u00e2ntului M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos \u2013 care ne asigur\u0103 c\u0103 \u201eBiserica este cetatea pe care nici por\u0163ile iadului nu o vor birui!…\u201d<\/strong><\/p>\n