![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/corsica.jpg\" "\\"corsica\\"")
<\/a><\/p>\n\n
\n
Amintirile sunt dovezile vii ale neuit\u0103rii din noi, sunt imaginile trecutului a\u015fternute \u00een g\u00e2nduri, \u00eengrijite \u00een tain\u0103 cu puterea sufletului \u015fi ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. C\u00e2nd ne desprindem de v\u00e2ltoarea unui prezent ce sap\u0103 ad\u00e2nc \u00een noi \u015fi dragostea de tot ce-i frumos \u015fi bun ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte vie\u0163ile scurg\u00e2ndu-se agale spre f\u00e2nt\u00e2nile nepieritoarei iubiri, d\u0103m fr\u00e2u liber amintirilor, c\u0103ut\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u015fine ancora\u0163i \u00een ad\u00e2ncul \u015fi farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitic\u0103 \u2013 a\u015fa cum m-am obi\u015fnuit s\u0103-i spun \u015fi cum de altfel \u00eei spun to\u0163i cei apropia\u0163i \u2013, nest\u0103vilit povestitor al unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremuri demult trecute, a \u015ftiut s\u0103-\u015fi dr\u0103muiasc\u0103 fiecare buc\u0103\u0163ic\u0103 de suflet, umpl\u00e2nd-o cu amintiri despre oameni \u015fi locuri, or\u00e2nduite dup\u0103 bunul s\u0103u plac \u00eentr-un document special pe care nu cred c\u0103 gre\u015fesc dac\u0103-l numesc carta aducerilor aminte, guvernat\u0103, de o lege mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een ziua de azi: prietenia. Stoian Br\u0103iloiu, nea Br\u0103il\u0103 pentru amicii \u015fi cunoscu\u0163ii s\u0103i, omul de care l-a legat o prietenie frumoas\u0103 \u015fi durabil\u0103, a f\u0103cut parte din r\u00e2ndul structurilor legionare ce au facilitat emigrarea multor rom\u00e2ni dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een \u0163ara noastr\u0103. Ast\u0103zi \u015fi-l aminte\u015fte plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi-mi vorbe\u015fte cu emo\u0163ie despre un personaj complex, interesant \u015fi cu un suflet de aur, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte Mitic\u0103 Sinu.<\/strong><\/p>\n \n LEGIONAR F\u0102R\u0102 LEGE \u0218I DRUMUL C\u0102TRE LIBERTATE<\/strong><\/em><\/p>\n \n Stoian Br\u0103iloiu a f\u0103cut parte din genera\u0163ia care a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia postbelic\u0103 \u00eenc\u0103 din vremea generalului Ion Antonescu. Mitic\u0103 Sinu l-a cunoscut la Cluj, pe vremea c\u00e2nd \u00ee\u015fi preg\u0103tea cu minu\u0163iozitate emigrarea; \u015ftia c\u0103 legionarii \u00eel pot ajuta s\u0103 treac\u0103 dincolo \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ei au fost cei care i-au aranjat plecarea. \u201eAntonescu \u00eei trimitea afar\u0103 \u2013 \u00eemi spune nea Mitic\u0103 referindu-se la legionari \u2013 dar Hitler i-a prins \u015fi i-a \u00eenchis\u2026 erau vremuri tulburi. \u015ei nea Br\u0103il\u0103 a ajuns \u00een Germania, a fost \u00eenchis \u015fi dup\u0103 aceea expulzat \u015fi trimis acas\u0103\u201d.<\/strong> \n CORSICA \u0218I-O DRAGOSTE SUBLIM\u0102<\/strong><\/em><\/p>\n \n \u201eAvea un prieten nea Br\u0103il\u0103, tocmai \u00een Corsica \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 la care merge \u00een vizit\u0103, neb\u0103nuind ce \u00eei rezervase destinul: aici \u00ee\u015fi cunoa\u015fte sufletul pereche, se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u015fi r\u0103m\u00e2ne mai mul\u0163i ani \u00een mijlocul unor oameni care l-au respectat \u015fi l-au iubit mult. Un loc cu o istorie zbuciumat\u0103, iat\u0103, \u00eei oferea lui Stoian Br\u0103iloiu o via\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 \u015fi un c\u0103min fericit\u201d.<\/strong> \n \u201eDU-TE LA NEA BR\u0102ILA, PRECIS O S\u0102-\u021aI DEA CEVA BANI !\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n \n Dup\u0103 o \u015federe de mai mul\u0163i ani \u00een Corsica, Stoian Br\u0103iloiu revine la Paris, \u00eempreun\u0103 cu o so\u0163ie frumoas\u0103 \u015fi iubitoare, adus\u0103 dintr-un loc plin de istorie \u015fi de exotism. Deschide o f\u0103bricu\u0163\u0103 de mase plastice l\u00e2ng\u0103 Paris \u015fi angajeaz\u0103 \u015fapte rom\u00e2ni \u015fi \u015fapte corsicani \u2013 impar\u0163ialitate \u015fi egalitate, dup\u0103 cum erau originile celor doi so\u0163i Br\u0103iloiu. Era \u00eenzestrat cu harul de a face bine, de a ajuta \u015fi a deschide drumuri pentru cei din jur. \u00ce\u015fi c\u00e2\u015ftigase un renume \u00een comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Paris, pentru c\u0103 indiferent cine-i cerea ajutorul, Stoian Br\u0103iloiu \u00eei \u00eentindea m\u00e2na. La masa lui aflai \u00eentotdeauna prieteni pe care-i trata a\u015fa cum se cuvine. \u201eMereu ne invita la el la mas\u0103 \u2013 \u00eemi spune Mitic\u0103 Sinu \u2013 iar la biserica ortodox\u0103 din Paris, dac\u0103 cineva cerea sprijinul, i se spunea f\u0103r\u0103 ezitare: Du-te la nea Br\u0103il\u0103 \u015fi precis o s\u0103-\u0163i dea ceva bani!\u201d. Era un suflet ales \u015fi un om de o generozitate deosebit\u0103.<\/strong> \n ALBEN \u0218I FLORA:\u00a0 DOI MIRI, DOI “NA\u0218I” \u0218I DOU\u0102 CONTINENTE<\/em> \n Din povestirile lui nea Mitic\u0103 mi-am dat seama c\u0103 Stoian Br\u0103iloiu avea o afinitate aparte spre a aranja prietenii \u015fi mi-a relatat o \u00eent\u00e2mplare dr\u0103gu\u0163\u0103, cu happy end: \u201eEram \u00een Canada \u015fi aveam un prieten canadian, de origine francez\u0103, cam timid de felul lui, pe nume Alben \u015fi care voia s\u0103 se \u00eensoare. L-am luat cu mine \u00een Fran\u0163a \u015fi l-am c\u0103utat pe nea Br\u0103il\u0103\u201d \u2013 zice Dumitru Sinu.<\/strong> Alben \u015fi Flora tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi \u00een Canada \u015fi au doi copii: un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103. \u00cen fiecare an, Alben \u015fi so\u0163ia lui mergeau \u00een Corsica, la familia Florei. Avusese m\u00e2n\u0103 bun\u0103 nea Br\u0103il\u0103!<\/strong> \n POVESTE DIN CORSICA – B\u0102NUIT PE NEDREPT<\/strong><\/em><\/p>\n \n Dumitru Sinu \u00ee\u015fi aminte\u015fte de un episod care a schimbat traiectoria vie\u0163ii lui Stoian Br\u0103iloiu \u015fi pentru-a c\u00e2ta oar\u0103?! Fugise din Rom\u00e2nia \u00een Germania, apoi se re\u00eentorsese \u00een \u0163ar\u0103; trecuse grani\u0163a \u00een Iugoslavia, de-acolo ajunsese \u00een Grecia, via Italia. Se stabilise \u00een Fran\u0163a, se \u00eensurase \u00een Corsica, revenise \u00een Fran\u0163a de unde, iat\u0103, datorit\u0103 unei conjuncturi care purta ad\u00e2nci urme politice, din nou era nevoit s\u0103 plece\u2026<\/strong> Octavian D. CURPA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n Phoenix<\/strong><\/em>, Arizona<\/strong><\/em><\/p>\n
\n Dar nu s-a lini\u015ftit, a plecat spre Iugoslavia titoist\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ortacii s\u0103i, dintre care nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aduce aminte de un anume Aurel C\u0103lin\u2026 La s\u00e2rbi s-au rev\u0103zut. \u201eEra electrician \u00een minele de la Banovici\u201d \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mul\u0163i care treceau ilegal grani\u0163ele Rom\u00e2niei, via\u0163a sa era guvernat\u0103 de o sigur\u0103 lege: aceea a libert\u0103\u0163ii depline pentru care lupta, dep\u0103\u015find obstacolele unui drum sinuos \u015fi deloc u\u015for \u2013 nea Br\u0103il\u0103 era legionarul f\u0103r\u0103 lege!<\/strong>
\n Era un r\u0103zvr\u0103tit f\u0103r\u0103 margini, nemul\u0163umit p\u00e2n\u0103 \u015fi de cei din r\u00e2ndurile c\u0103rora f\u0103cea parte, legionarii: nici ei nu au f\u0103cut nimic pentru Rom\u00e2nia \u2013 \u00eei spusese c\u0103tr\u0103nit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent \u015fi drept, cu suflet mare, plin de bun\u0103tate. \u00cen \u0163ar\u0103, Stoian Br\u0103iloiu fusese \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. Cum c\u00e2mpurile de munc\u0103 iugoslave erau amplasate \u00een diferite regiuni, mai mult sau mai pu\u0163in aproape de grani\u0163ele iugoslave cu \u0163\u0103rile care deschideau drumul refugia\u0163ilor c\u0103tre libertate, fiecare risca dup\u0103 cum credea de cuviin\u0163\u0103, aleg\u00e2ndu-\u015fi calea de trecere dincolo de barierele ro\u015fii. Stoian Br\u0103iloiu se pare c\u0103 a urmat un traseu inedit, trec\u00e2nd \u00een Italia, apoi \u00een Grecia. Dar \u0163inta lui era de fapt alta \u015fi dup\u0103 o vreme, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ajunge \u00een Fran\u0163a. Aici se re\u00eent\u00e2lne\u015fte cu nea Mitic\u0103. Printr-un concurs de \u00eemprejur\u0103ri, ajunge mai apoi \u00een Corsica \u015fi via\u0163a sa \u00eembrac\u0103 alte forme, sub auspiciile iubirii\u2026<\/strong><\/p>\n
\n Corsica este una dintre cele 26 de regiuni ale Fran\u0163ei, dar care beneficiaz\u0103 de o administrare special\u0103. Este situat\u0103 \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Italia, av\u00e2nd \u0163\u0103rmurile sc\u0103ldate de apele M\u0103rii Mediterane. \u00cen antichitate, etruscii au \u00eenfiin\u0163at c\u00e2teva localit\u0103\u0163i pe insula care era cunoscut\u0103 de c\u0103tre comercian\u0163ii fenicieni sub numele de Kyrnos. O dat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area coloniei grece\u015fti Massalia, mai apar c\u00e2teva localit\u0103\u0163i, sub domina\u0163ia greac\u0103. Nu scap\u0103 de talpa Imperiului Roman care o cucere\u015fte prin anul 259 \u00ee.Hr. Vizigo\u0163ii \u015fi lombarzii o controleaz\u0103 apoi \u00een evul mediu \u015fi ulterior intr\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea papalit\u0103\u0163ii \u015fi a statului genovez. Sub form\u0103 de r\u0103scump\u0103rare a unor datorii, Corsica devine parte integrant\u0103 a Fran\u0163ei, fiind alipit\u0103 acesteia \u00een anul 1768. Ca urmare a Revolu\u0163iei Franceze, \u00een 1790, teritoriul Corsicii a fost organizat \u00eentr-un departament unic, denumit Corse. Dup\u0103 mai multe etape de reorganizare, \u00een final, din 1976 Corsica se prezint\u0103 sub forma a dou\u0103 departamente: Corse-du-Sud \u015fi Haute-Corse. Referindu-m\u0103 la istoria Corsicii nu pot s\u0103 nu v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc o curiozitate, al c\u0103rei adev\u0103r se pare c\u0103 nu este pe deplin elucidat \u00eenc\u0103: se spune c\u0103 \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Napoleon Bonaparte ar fi fost corsican\u2026 Pove\u015ftile despre mama lui care ar fi petrecut c\u00e2teva luni pe insul\u0103 \u00een toamna anului 1768, \u00een absen\u0163a so\u0163ului s\u0103u, b\u0103nuindu-se c\u0103 \u00een compania contelui de Marbeuf \u2013 guvernator al Corsicii \u00een momentul cump\u0103r\u0103rii \u015fi cuceririi insulei de c\u0103tre Fran\u0163a \u2013, par a fi totu\u015fi adev\u0103ruri istorice incontestabile, pentru c\u0103 la 15 august 1769, la Ajaccio se na\u015fte Napoleon Bonaparte. Apoi, se \u015ftie c\u0103 viitorul mare \u00eemp\u0103rat merge \u00een Bretagne la v\u00e2rsta de 11 ani pentru a petrece o \u201evacan\u0163\u0103\u201d la castelul familiei, de la Callac-en-Tredion \u015fi, poate, de ce nu, la Penarvern, castelul contelui de Marbeuf, de l\u00e2ng\u0103 Sainte-Seve\u2026 Napoleon \u015fi contele de Marbeuf corespondeaz\u0103 apoi pe vremea c\u00e2nd viitorul \u00eemp\u0103rat al francezilor urma cursurile \u015fcolii militare de la Brienne\u2026 Sunt multe coinciden\u0163e care conduc la ipoteza unei filia\u0163ii diferite dec\u00e2t cea \u00eenscris\u0103 \u00een istorie \u015fi o dat\u0103 \u00een plus, fila din registrul de botezuri al parohiei de la Sainte-Seve, unde se presupune c\u0103 ar fi fost \u00eenregistrat botezul lui Napoleon, aferent\u0103 anului 1769 a fost rupt\u0103 \u00een mod deliberat de c\u0103tre poli\u0163ia imperial\u0103. Nu \u015ftiu dac\u0103 se pot numi doar presupuneri, at\u00e2ta timp c\u00e2t sunt dovezi care le atest\u0103 veridicitatea\u2026<\/strong>
\n Cu peste 1.000 km de coast\u0103 \u015fi 200 de plaje, cu un relief cu prec\u0103dere muntos \u00een interior, Corsica are specificitatea ei turistic\u0103 \u015fi devine un punct de atrac\u0163ie pentru aceast\u0103 parte de lume.<\/strong>
\n Cert este faptul c\u0103 nu-i de mirare c\u0103 locurile acestea m\u0103cinate de istorie au fost mereu \u00een sufletul lui Stoian Br\u0103iloiu! Oamenii, locurile, familia ce-\u015fi c\u00e2\u015ftigase prin unirea destinului s\u0103u cu al so\u0163iei i-au marcat existen\u0163a \u015fi asta vom vedea din relat\u0103rile lui nea Mitic\u0103. Se simte bine aici, are de-acum o familie dar via\u0163a \u00eei deschide noi perspective\u2026<\/strong><\/p>\n
\n De\u015fi cu dragoste de oameni \u015fi de Dumnezeu, iubind tot ceea ce era curat, frumos \u015fi bun, Stoian Br\u0103iloiu nu a avut copii\u2026<\/strong>
\n \u201eAm avut un soi de prietenie special\u0103 cu acest om, cu toate c\u0103 era cu zece ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t mine, dar am avut \u00eentotdeauna ce \u00eenv\u0103\u0163a de la el. \u00cemi amintesc c\u0103 l-am vizitat de c\u00e2teva ori \u015fi \u00een Corsica, voia s\u0103 m\u0103 \u00eensoare \u015fi pe mine-acolo, dar f\u0103tuca\u00a0 pe care mi-o g\u0103sise\u2026 era minor\u0103\u201d \u2013 \u00eemi zice nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind.<\/strong>
\n \u00centre timp, Dumitru Sinu pleac\u0103 \u00een Canada, dar p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura cu Stoian Br\u0103iloiu. La un moment dat revine \u00een Fran\u0163a \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu nea Br\u0103il\u0103, mai fac un bine!<\/strong><\/p>\n
\n<\/strong><\/p>\n
\n Ce se \u00eent\u00e2mplase, de fapt? C\u00e2nd l-a sunat nea Mitic\u0103 \u015fi i-a spus c\u0103 e \u00een Fran\u0163a, afl\u00e2nd scopul vizitei lor, Stoian Br\u0103iloiu n-a stat deloc pe g\u00e2nduri, g\u0103sise deja rezolvarea, zic\u00e2ndu-le: Cunosc \u00een Corsica o fat\u0103 foarte cumsecade, o cheam\u0103 Flora! \u2013 \u015fi au plecat to\u0163i trei s\u0103 vad\u0103 fata. \u00a0Alben a v\u0103zut-o, s-au pl\u0103cut \u015fi s-au luat \u00eendat\u0103. \u201ePe mine \u00eencercase s\u0103 m\u0103 aranjeze \u015fi nu-i ie\u015fise! Dar iat\u0103 c\u0103 lui Alben \u00eei g\u0103sise repede sortita!\u201d \u2013 z\u00e2mbe\u015fte nea Mitic\u0103, povestindu-mi apoi cum au f\u0103cut o nunt\u0103 frumoas\u0103, la care nea Stoian Br\u0103iloiu \u015fi so\u0163ia lui au fost na\u015fi. Flora era dintr-o familie bun\u0103, tat\u0103l ei fiind de\u0163in\u0103torul unei companii de transport.<\/strong>
\n Apoi Mitic\u0103 Sinu, \u00eempreun\u0103 cu Alben \u015fi Flora, s-au \u00eentors \u00een Canada. La Vancouver au mai f\u0103cut o nunt\u0103, la care a fost \u015fi na\u015ful lor de suflet, Dumitru Sinu, \u00eempreun\u0103 cu prietenii s\u0103i, Titi Filip, Radu Bumbaru \u015fi Cornel Popa. Era \u00een perioada \u00een care munceau la Vancouver.<\/strong><\/p>\n
\n Dar vremurile erau tulburi, ve\u015fnica ne\u00eencredere dintre Occident \u015fi lag\u0103rul comunist crea situa\u0163ii \u00een care, inevitabil, ori de c\u00e2te ori ap\u0103reau semne de \u00eentrebare, acestea planau deasupra emigran\u0163ilor veni\u0163i din Est\u2026<\/strong>
\n Prin momente de acest gen au trecut \u015fi nea Mitic\u0103 \u015fi Stoian Br\u0103iloiu.<\/strong><\/p>\n
\n \u00cen Fran\u0163a acelor vremuri era pre\u015fedinte generalul Charles de Gaulle. Se anun\u0163ase vizita oficial\u0103 a conduc\u0103torului rus Nikita Hru\u015fciov, un lucru inedit pentru politica acelei perioade postbelice, fr\u0103m\u00e2ntate de at\u00e2tea schimb\u0103ri. Generalul de Gaulle, precaut, ini\u0163iaz\u0103 o campanie de preven\u0163ie \u00eempotriva unor evenimente nedorite, mai ales \u00een r\u00e2ndurile emigran\u0163ilor proveni\u0163i din \u0163\u0103rile comuniste. Francezilor le era fric\u0103 s\u0103 nu apar\u0103 probleme din partea acestora, tem\u00e2ndu-se pentru via\u0163a lui Hru\u015fciov \u015fi au \u00eentocmit liste de suspec\u0163i pe care i-au interogat zile \u00eentregi.<\/strong>
\n \u201eEram \u00een vizit\u0103 \u00een Fran\u0163a, venisem din America \u2013 \u00ee\u015fi aduce aminte Dumitru Sinu \u2013 c\u00e2nd m-am trezit chemat la poli\u0163ie \u015fi la 9,00 diminea\u0163a \u015fi la ora 16,00, pe parcursul c\u00e2torva zile, pentru a-mi putea controla fiecare mi\u015fcare: li se p\u0103ruse suspect\u0103 venirea mea la Paris exact \u00een preajma vizitei lui Hru\u015fciov, dar nu aveau motive s\u0103 se team\u0103, eram inofensiv, \u00eemi c\u00e2\u015ftigasem libertatea \u015fi nu voiam s\u0103 mi-o pierd din nou\u201d.<\/strong>
\n Cu nea Br\u0103il\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 altceva: fiind pe acea list\u0103 a suspec\u0163ilor, din precau\u0163ie l-au trimis \u00een Corsica, \u015ftiindu-i, bine\u00een\u0163eles, istoria\u2026 Dar el se desprinsese de toate acele vremuri \u00een care clocotea s\u00e2ngele \u00een el \u015fi-i transmitea impulsuri de revolt\u0103.<\/strong>
\n A fost primit cum nu se poate mai bine de cei pe care-i cunoscuse din timpul primei sale \u015federi pe insul\u0103. Era un om iubit de toat\u0103 lumea. Devenise \u015fi mai important pentru b\u0103\u015ftina\u015fi o dat\u0103 cu suspiciunea ce plana asupra sa din partea administra\u0163iei franceze: Au venit cu to\u0163ii s\u0103 m\u0103 vad\u0103, cu m\u00e2ncare \u015fi cu b\u0103utur\u0103: unul venea, altul pleca\u2026 \u2013 \u00eei povestise Stoian Br\u0103iloiu lui Mitic\u0103 Sinu.<\/strong>
\n Dar, dup\u0103 ce revine din Corsica, mai st\u0103 c\u00e2\u0163iva ani \u00een Fran\u0163a \u015fi apoi pleac\u0103, de-aceast\u0103 dat\u0103 spre America de Sud, \u00een Argentina: avea acolo un unchi care era profesor universitar.<\/strong>
\n Comunicarea \u015fi prietenia lui cu Dumitru Sinu continu\u0103, \u00eens\u0103 de v\u0103zut nu se vor mai vedea niciodat\u0103\u2026 Dup\u0103 un an de la ajungerea sa \u00een Argentina, Stoian Br\u0103iloiu va pleca pentru totdeauna dintre cei vii, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 amintirile \u015fi urmele alese ale sufletului s\u0103u de aur\u2026<\/strong><\/p>\n