{"id":41530,"date":"2018-10-18T09:22:13","date_gmt":"2018-10-18T09:22:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41530"},"modified":"2018-10-18T09:36:07","modified_gmt":"2018-10-18T09:36:07","slug":"vavila-popovici-vointa-de-putere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/10\/18\/vavila-popovici-vointa-de-putere\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Voin\u021ba de putere"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>
\n<\/em><\/p>\n

\u201eCum este posibil ca unii oameni s\u0103 fie at\u00e2t de atra\u0219i de putere, \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ea, li se pr\u0103bu\u0219e\u0219te tot universul?\u00a0 \u201d <\/em><\/p>\n

Vaclav Havel
\n<\/em><\/p>\n


\n<\/span><\/a><\/span><\/em><\/p>\n

S-au \u00eemplinit 174 de ani de la na\u0219terea filozofului german Friederich Nietzsche (15 oct.1844 – 25 august 1900). Despre via\u021ba \u0219i despre filozofia sa oarecum controversat\u0103 se poate vorbi mult. A f\u0103cut studii str\u0103lucite de filologie la universit\u0103\u021bile din Bonn \u0219i Leipzig, a profesat timp de 10 ani \u2013 profesor de filologie greac\u0103 \u00een ora\u0219ul Basel, timp \u00een care a lecturat cartea lui Artur Schopenhauer \u201eLumea ca voin\u021b\u0103 \u0219i reprezentare\u201d, carte care a constituit premisa ideatic\u0103 a voca\u021biei sale filosofice. \u00cen respectiva lucrare Schopenhauer sus\u021binea c\u0103 Voin\u021ba <\/em>st\u0103 la baza reprezent\u0103rii lumii \u2013 voin\u021ba de a tr\u0103i care nu cunoa\u0219te alt\u0103 \u021bint\u0103 dec\u00e2t propria sa existen\u021b\u0103 \u0219i conservare.<\/p>\n

\u0218ubrezindu-i-se s\u0103n\u0103tatea, c\u0103ut\u00e2nd o clim\u0103 prielnic\u0103, Nietzsche a p\u0103\u0219it \u00een via\u021ba de scriitor r\u0103t\u0103citor. Public\u0103 culegeri de aforisme, \u00een edi\u021bii restr\u00e2nse \u0219i pe cont propriu. Bolnav, cu dureri de cap \u00eengrozitoare, cu teama pierderii vederii, el g\u00e2nde\u0219te \u0219i scrie continuu. De men\u021bionat este momentul apari\u021biei dezechilibrului psihic, manifestat \u00een pia\u021ba Carlo Alberto <\/em>din Torino, c\u00e2nd asist\u0103 la biciuirea s\u0103lbatic\u0103 \u0219i agonia unui cal pe una din str\u0103zile ora\u0219ului \u0219i are prima criz\u0103 de nebunie cu manifest\u0103ri delirante, consider\u00e2ndu-se Dionysos sau Iisus. <\/a>A fost \u00eengrijit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii de sora sa.<\/p>\n

\u00cen evolu\u021bia g\u00e2ndirii lui se consider\u0103 trei perioade: cea wagnerian\u0103, legat\u0103 de ideea restaur\u0103rii culturii grece\u0219ti; perioada spiritului liber \u2013 o considerare rece, pozitivist\u0103, critic\u0103, folosind aforisme cu privire la aspectele civiliza\u021biei moderne \u2013 , epoc\u0103 de liberare a spiritului de orice prejudecat\u0103 moral\u0103, religioas\u0103; a treia fiind epoca constituirii doctrinei morale p\u00e2n\u0103 la violen\u021bele din ultimele c\u0103r\u021bi. Frumuse\u021bea culturii grece\u0219ti a fost punctul de plecare al lui Nietzsche, cultur\u0103 pe care o compar\u0103 cu cea contemporan\u0103, care \u00eel nemul\u021bume\u0219te. Realitatea lumii este o ve\u0219nic\u0103 transformare \u0219i devenire, iar devenirea ve\u0219nic\u0103 este expresia unei voin\u021be de putere exprimat\u0103 \u00een devenirea cosmosului, \u00een dezvoltarea vie\u021bii animale, \u00een societ\u0103\u021bile omene\u0219ti, \u00een istorie, \u00een diferitele instincte ale indivizilor. \u00cen toate este o lupt\u0103 continu\u0103, f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, expresia c\u0103reia se afl\u0103 \u00een teza re\u00eentoarcerii ve\u0219nice.<\/em><\/p>\n

Lupt\u0103tor \u00eempotriva epocii sale, Nietzsche vine \u00een contradic\u021bie cu morala cre\u0219tin\u0103 fondat\u0103 pe mil\u0103, pe ajutorarea celui mai slab, adev\u0103rata moral\u0103 fiind pentru el cea a durit\u0103\u021bii, \u00een primul r\u00e2nd fa\u021b\u0103 de tine \u00eensu\u021bi \u0219i mai apoi fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi. El consider\u0103 c\u0103 prin morala ajutor\u0103rii celor slabi, omul decade.<\/p>\n

Amintesc, \u00een acest sens, lucrarea \u201eA\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra\u201d care propov\u0103duie\u0219te doctrina unei umanit\u0103\u021bi superioare, dure, lipsit\u0103 de mil\u0103, dar care creeaz\u0103 ceva nou pentru cultura uman\u0103, omul \u00ee\u0219i suport\u0103 singur destinul \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 Dumnezeu. \u201eTabele noi de valori sunt necesare, <\/em>scrie Nietzsche, \u0219i o lupt\u0103 contra reprezentan\u021bilor vechilor valori, ai valorilor eterne\u201d. \u201eVoi a\u021bi f\u0103cut drumul de la vierme p\u00e2n\u0103 la om \u0219i a r\u0103mas \u00eenc\u0103 mult din vierme \u00een voi. Odat\u0103 a\u021bi fost maimu\u021be \u0219i ast\u0103zi omul este mai maimu\u021b\u0103 dec\u00e2t toate maimu\u021bele.\u201d \u201ePrivi\u021bi, v\u0103 propov\u0103duiesc supraomul. Supraomul este sensul p\u0103m\u00e2ntului. Voin\u021ba voastr\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 spun\u0103: Supraomul s\u0103 fie sensul p\u0103m\u00e2ntului!\u201d<\/em><\/p>\n

\u201eA\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra\u201d este o oper\u0103 valoroas\u0103, dar nici at\u00e2t de valoroas\u0103 pe c\u00e2t o credea autorul ei: \u201eDac\u0103 voi spune c\u0103 un Goethe sau Schiller n-ar fi putut niciodat\u0103 s\u0103 respire la aceea\u0219i \u00een\u0103l\u021bime ca mine \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 de pasiune; c\u0103 Dante, pe l\u00e2ng\u0103 Zarathustra, face o figur\u0103 jalnic\u0103 (\u2026), \u00eenc\u0103 nu voi fi spus nimic, \u00eenc\u0103 nu voi fi dat nici o idee a distan\u021bei… \u201d<\/em>. Un bun cunosc\u0103tor al operei lui Nietzsche a scris o carte consistent\u0103 despre l\u0103ud\u0103ro\u0219eniilor lui Nietzsche, printre care: \u201eNu putem fi, scrie el, dec\u00e2t ului\u021bi de asemenea afirma\u021bii. Sunt ele expresia unei excesive lipse de m\u0103sur\u0103, sunt ele expresia unei supraestim\u0103ri nebune\u0219ti a lui \u00eensu\u0219i?\u2026\u201d<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201eA\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra\u201d <\/em>reu\u0219e\u0219te totu\u0219i s\u0103-l captiveze pe cititor prin aforisme sem\u0103nate cu generozitate de Nietzsche pe c\u00e2mpul fertil al c\u0103r\u021bii: \u201eOmul e ceva ce trebuie dep\u0103\u0219it\u201d, \u201e\u0218i Dumnezeu \u00ee\u0219i are infernul s\u0103u \u2013 este iubirea lui fa\u021b\u0103 de oameni\u201d, \u201eVirtutea care d\u0103ruie\u0219te este virtutea cea mai \u00eenalt\u0103\u201d,<\/em><\/p>\n

\u201eNimic nu merit\u0103 nimic\u201d, \u201eEste \u00een mine ceva nelini\u0219tit, ce nu se poate lini\u0219ti. O dorin\u021b\u0103 c\u0103tre iubire este \u00een mine, care vorbe\u0219te ea \u00eens\u0103\u0219i graiul iubirii\u201d etc. <\/em>Ca atare, <\/em>cu toat\u0103 \u00eendr\u0103zneala \u0219i gre\u0219eala lui de a considera omul superior lui Dumnezeu, g\u00e2ndirea lui Nietzsche are partea ei meritorie, reflectat\u0103 \u00een pre\u021bioasele-i aforisme.<\/p>\n

Cred c\u0103 boala, \u00een urma c\u0103reia a devenit de un sarcasm necru\u021b\u0103tor, i-a bulversat g\u00e2ndirea, c\u0103ut\u00e2nd \u00een grab\u0103 ceva nou, un altceva care s\u0103 r\u0103stoarne obi\u0219nuitul mers al omenirii, atribuindu-i omului puteri care s\u0103 ignore regulile vie\u021bii existente. A fost, cred, nebunia omului ajuns nebun, o nebunie care trebuie bine analizat\u0103 \u00een continuare, fiindc\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca nebunul s\u0103 aib\u0103 sclipiri ale genialit\u0103\u021bii, care nu trebuie ignorate \u0219i nici ascunse, ci \u00een ad\u00e2nc p\u0103trunse.<\/p>\n

Dar, tot at\u00e2t de ferm, cre\u0219tinul care se str\u0103duie s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 propria valoare (\u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi!\u201d <\/em>\u2013 \u00eendemnul lui Socrate, sau cuvintele Sf. Isaac Sirul: \u201eCine s-a \u00eenvrednicit a se vedea pe sine \u00eensu\u0219i este mai bun dec\u00e2t cel ce s-a \u00eenvrednicit a vedea \u00eengeri\u201d<\/em>), afl\u0103 cine este, ce este, ce \u0219tie, ce poate, cunoa\u0219te deci c\u0103 valorile con\u0219tiin\u021bei sale sunt \u00eenalte, c\u0103 ac\u021biunea milei este mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t duritatea, egoismul \u0219i ura. Nietzsche a crezut c\u0103 poate arunca suprema insult\u0103 cre\u0219tinismului, consider\u00e2ndu-l drept o moral\u0103 a sclavilor. \u201eE o eroare, <\/em>spune filozoful, logicianul rom\u00e2n Nae Ionescu, chiar dac\u0103 vine de la un om de net\u0103g\u0103duit geniu.\u201d<\/em><\/p>\n

Valorile idealismului nu trebuie s\u0103-\u0219i piard\u0103 sensul! Cel numit \u201efalsul profet\u201d era fiul unui pastor, fire bl\u00e2nd\u0103, miloas\u0103, boala \u00eens\u0103 i-a r\u0103v\u0103\u0219it mintea \u00een ultima parte a vie\u021bii, dragostea \u0219i\u00a0 bun\u0103tatea lui transform\u00e2ndu-se \u00een ur\u0103. Astfel, l-a atacat pe compozitorul german Richard Wagner dup\u0103 ce l-a iubit at\u00e2t de mult, a atacat cre\u0219tinismul con\u0219tient fiind c\u00e2t de ad\u00e2nc este s\u0103pat sentimentul milei la oameni.<\/p>\n

Conceptul de \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d a jucat un rol central \u00een g\u00e2ndirea lui Nietzsche, \u00een m\u0103sura \u00een care acesta era pentru el \u2013 \u00een sens metafizic \u2013 un instrument pentru \u00een\u021belegerea lumii: \u201eesen\u021ba cea mai intim\u0103 a existen\u021bei este voin\u021ba de putere\u201d. <\/em>A definit moralitatea st\u0103p\u00e2nilor drept moralitatea celor cu voin\u021b\u0103 puternic\u0103. Voin\u021ba de putere \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te s\u00e2mburele \u00een mecanismul ve\u0219nicei re\u00eentoarceri.<\/em><\/p>\n

\u201eVe\u0219nica \u00eentoarcere\u201d <\/em>scris\u0103 de el mi-a atras aten\u021bia \u00een mod special. Lumea for\u021belor nu sufer\u0103 mi\u0219care, nici oprire, nu ajunge la echilibru, nu are odihn\u0103: \u201eOmule, <\/em>spune Nietzsche, via\u021ba ta \u00eentreag\u0103 va fi \u00eentoars\u0103 mereu ca un ceas de nisip, \u0219i se va duce iar\u0103\u0219i, ca un mare minut al timpului, p\u00e2n\u0103 ce toate condi\u021biile din care te-ai n\u0103scut se vor \u00eentoarce din nou \u00een devenirea circular\u0103 a lumii. Atunci ai s\u0103 g\u0103se\u0219ti fiecare durere \u0219i fiecare pl\u0103cere, pe fiecare prieten sau du\u0219man, fiecare speran\u021b\u0103 \u0219i fiecare eroare, fiecare fir de iarb\u0103 \u0219i fiecare raz\u0103 de soare, \u00een leg\u0103tur\u0103 ad\u00e2nc\u0103 a tuturor lucrurilor. Acest inel \u00een care tu nu e\u0219ti dec\u00e2t un gr\u0103unte, str\u0103luce\u0219te iar din nou. \u0218i \u00een fiecare inel al existen\u021bei umane \u00een general, este totdeauna o or\u0103 \u00een care unul, apoi mai mul\u021bi, apoi to\u021bi descoper\u0103 g\u00e2ndul puternic al ve\u0219nicii \u00eentoarceri a tuturor lucrurilor; \u0219i asta de fiecare dat\u0103, pentru omenire, ceasul din amiaz\u0103!\u201d<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\u00a0Petre \u021au\u021bea, numit \u0219i \u2013 \u201eSocrate al rom\u00e2nilor\u201d, definind diferitele variante de Homo, faber etc, prezint\u0103 o tipologie a omului cre\u0219tin, introduc\u00e2ndu-l pe Nietzsche \u00een categoria satiricului: \u201eintolerant fat\u0103 de imperfec\u021biunea intelectual\u0103 \u0219i etico-social\u0103, practicant al patosului distan\u021bei, excesul f\u0103c\u00e2ndu-l inoperant\u201d.<\/em><\/p>\n

Ideea este c\u0103 via\u021ba noastr\u0103, a tuturor, se va repeta \u00eempreun\u0103 cu tot ce exist\u0103 \u00een acest univers, de un num\u0103r infinit de ori. Omul este condamnat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un plictisitor \u0219ir de repeti\u021bii \u0219i relu\u0103ri din care nu poate evada. Nu exist\u0103 fenomene absolut unice, care s\u0103 nu fie repetitive \u0219i, probabil, la fel este \u0219i cu oamenii. Nietzsche vorbind despre dansul eternei re\u00eentoarceri, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 ne arate deschiderea omului spre superior, omul care se arunc\u0103 \u00een golul devenirii prin suprema dorin\u021b\u0103 de putere, re\u00eentoarcerea duc\u00e2nd la crearea Supraomului, \u00een dorin\u021ba de a subjuga eternul. Or, condi\u021bia eshatologic\u0103 (a concep\u021biilor religioase referitoare la soarta final\u0103 a lumii \u0219i a omului) \u00een cre\u0219tinism impune tr\u0103irea \u00een cadrul istoricului a dorului dup\u0103 Dumnezeu, care dep\u0103\u0219e\u0219te limitele legate de existen\u021ba efemer\u0103. Dorul eshatologic dup\u0103 cele ve\u0219nice se spune c\u0103 este s\u0103dit \u00een fiecare dintre noi, deoarece omul este o fiin\u021b\u0103 \u00eensetat\u0103 de ve\u0219nicie, de infinit.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 \u00eent\u00e2i voin\u021ba este cea care l-a acaparat pe Nietzsche \u0219i apoi na\u0219terea puterii care guverneaz\u0103 natura uman\u0103 \u00een sensul deciziei, alegerii; premerg\u0103torul lui Nietzsche, dup\u0103 cum am spus, a fost Schopenhauer, care prin filozofia sa cea a voin\u021bei, l-a determinat pe Nietzsche s\u0103 acorde aten\u021bie conceptului de voin\u021b\u0103, acesta al\u0103tur\u00e2ndu-l puterii care devine esen\u021bial\u0103 \u00een afirmarea individului. \u0218i \u00een zilele noastre sunt oameni care au o mare putere de a iubi \u0219i al\u021bii care iubesc p\u00e2n\u0103 la nebunie puterea.<\/p>\n

Elve\u021bianul Carl Gustav Jung \u2013 psihiatru \u0219i psihoterapeut \u2013 \u00een\u021belegea prin voin\u021b\u0103 suma de energie psihic\u0103 aflat\u0103 la dispozi\u021bia con\u0219tiin\u021bei. Procesul voli\u021bional ar fi deci un proces energetic, declan\u0219at prin motiva\u021bie con\u0219tient\u0103, \u0219i nu ca un proces psihic determinat de motiva\u021bia incon\u0219tient\u0103: \u201eVoin\u021ba este un fenomen psihologic care \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 existen\u021ba culturii \u0219i educa\u021biei morale. Ea lipse\u0219te \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 din mentalitatea primitiv\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 voin\u021ba este clar\u0103 \u0219i corect\u0103, putem decela u\u0219or binele de r\u0103u, putem ajunge a ne exercita puterea. \u201eC\u0103ci Dumnezeu este Acela care lucreaz\u0103 \u00een voi \u0219i v\u0103 d\u0103, dup\u0103 pl\u0103cerea Lui, \u0219i voin\u021ba, \u0219i \u00eenf\u0103ptuirea\u201d<\/em>(Filipeni 2:13). Biblia explic\u0103 situa\u021bia \u00een care se afl\u0103 omul uneori, c\u00e2nd voin\u021ba sa nu este clar\u0103, c\u00e2nd sufletul s\u0103u se chinuie\u0219te pentru a decela binele de r\u0103u: \u201eC\u0103ci nu \u0219tiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce ur\u0103sc. Acum, dac\u0103 fac ce nu vreau, m\u0103rturisesc prin aceasta c\u0103 Legea este bun\u0103. \u0218i atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci p\u0103catul care locuie\u0219te \u00een mine. \u0218tiu, \u00een adev\u0103r, c\u0103 nimic bun nu locuie\u0219te \u00een mine, adic\u0103 \u00een firea mea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, pentru c\u0103, ce-i drept, am voin\u021ba s\u0103 fac binele, dar n-am puterea s\u0103-l fac. C\u0103ci binele, pe care vreau s\u0103-l fac, nu-l fac, ci r\u0103ul, pe care nu vreau s\u0103-l fac, iat\u0103 ce fac! \u0218i dac\u0103 fac ce nu vreau s\u0103 fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci p\u0103catul care locuie\u0219te \u00een mine.\u201d <\/em>( Romani. 7.15-20)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Un filozof francez l-a caracterizat pe Nietzsche nu ca ateu, ci ca un \u201eorfan de Dumnezeu\u201d. <\/em>Or, dac\u0103 divinul dispare sub umbra voin\u021bei de putere, atunci avem o lume \u00een care d\u0103inuie\u00a0Zeul<\/em>\u00a0socotit ca voin\u021b\u0103 de putere. Acest Zeu <\/em>a ap\u0103rut \u00een toate dictaturile, prin dictatur\u0103 \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se un regim politic \u00een care nu se \u021bine cont de drepturile omului, nici de opozi\u021bie, iar societatea nu mai dispune de mecanisme capabile s\u0103 controleze puterea politic\u0103, poporul este condus for\u021bat de o persoan\u0103, un partid sau un grup de oameni; dreptatea cea mai bun\u0103 este a celui mai puternic! (La raison du plus fort est toujours la meilleur <\/em>\u2013 La Fontaine), adic\u0103 for\u021ba primeaz\u0103 dreptului, adic\u0103 \u2013 dreptul pumnului, adic\u0103\u2026 adio democra\u021bie!<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

17 octombrie, 2018<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCum este posibil ca unii oameni s\u0103 fie at\u00e2t de atra\u0219i de putere, \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ea, li [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41530","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41530"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41537,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41530\/revisions\/41537"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}