{"id":4155,"date":"2012-04-08T07:54:14","date_gmt":"2012-04-08T07:54:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4155"},"modified":"2012-04-08T17:00:20","modified_gmt":"2012-04-08T17:00:20","slug":"exilul-o-rana-deschisa-ce-aminteste-de-%e2%80%9eradacina-mama%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/08\/exilul-o-rana-deschisa-ce-aminteste-de-%e2%80%9eradacina-mama%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Exilul… o ran\u0103 deschis\u0103 ce aminte\u015fte de \u201er\u0103d\u0103cina mam\u0103\u201d…"},"content":{"rendered":"


\n<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Actul scrierii este un act de \u00eensufle\u0163ire a cuvintelor, de r\u0103scolire a tr\u0103irilor \u015fi limbajului \u2013 limbaj care are for\u0163a necesar\u0103 de a aprinde o sc\u00e2nteie \u00een sufletul celui ce dore\u015fte s\u0103 exploreze, s\u0103 fac\u0103\u00a0 un popas \u2013 \u00een acest spa\u0163iu \u00eenc\u0103rcat de farmec \u015fi mister. Iat\u0103 un fragment din volum ( plin de poezie \u015fi sensibilitate, \u00eennobil\u00e2nd scrierea cu fine\u0163ea spiritului creator al autorului) care\u00a0 \u00eenc\u00e2nt\u0103 prin rafinamentul \u015fi estetismul descrierii unei zile de var\u0103 \u00een Arizona: \u201e\u00cenc\u0103 o zi se apropie de sf\u00e2r\u015fit. Soarele a\u00a0 cobor\u00e2t spre zenit, iar lumina amurgului \u00eembrac\u0103 totul \u00een tonuri de roz, liliachiu, ro\u015fu \u015fi albastru. \u00cen aceast\u0103 sear\u0103 stau de vorb\u0103 cu nea Mitic\u0103. Amintirile lui curg asemenea unei ape \u00eenvolburate, iar trecutul prinde din nou via\u0163\u0103 sub ochii no\u015ftri. Prezentul dispare, alungat parc\u0103 de povestirile prietenului meu, despre oameni \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremuri de alt\u0103dat\u0103…\u201d (Amintiri din pribegie – Refugiat \u00een Iugoslavia).<\/strong><\/p>\n

Octavian Curpa\u015f, autorul volumului \u201eEXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX\u201d – Un alt fel de \u201epa\u015fopti\u015fti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite, cu o deosebit\u0103 delicate\u0163e \u015fi for\u0163\u0103 de seduc\u0163ie a cuv\u00e2ntului scris, ne introduce discret \u00eentr-o atmosfer\u0103 de poveste – povestea \u201eexilului\u201d –\u00a0 care poart\u0103 cu sine amprenta unui \u201edestin\u201d, a unui puternic \u015fi vital sentiment de existen\u0163\u0103, sentiment ce invadeaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a \u015fi sensibilitatea cititorului.<\/strong><\/p>\n

Sub puterea sugestiv\u0103 a celor povestite de personajul principal Dumitru Sinu (nea Mitic\u0103), autorul, jurnalistul Octavian Curpa\u015f a\u015fterne pe h\u00e2rtie \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, tr\u0103irile, zbuciumul unui om\u00a0 \u015fi a unei con\u015ftiin\u0163e r\u0103scolite de sentimentul dureros al \u201eaducerii-aminte\u201d….<\/strong>
\n \u00centr-o lume a instabilit\u0103\u0163ii lucrurilor, a risipirii, personajul principal parcurge drumul spinos al exilului, purt\u00e2nd mereu \u00een suflet \u201eflac\u0103ra credin\u0163ei\u201d \u00een reu\u015fit\u0103. \u00cen acest labirint primejdios (de multe ori), Dumitru Sinu a g\u0103sit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, firul c\u0103l\u0103uzitor c\u0103tre \u0163elul propus, reu\u015find astfel s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un destin, o moral\u0103, o identitate.<\/strong>
\n Un volum al rememor\u0103rii, al \u00eentoarcerii sufletului c\u0103tre r\u0103d\u0103cina str\u0103bun\u0103, c\u0103tre via\u0163a ce trebuie repovestit\u0103 pentru a \u00een\u0163elege mai bine sacrificiul \u015fi m\u0103re\u0163ia cu care cei pleca\u0163i \u00een exil \u2013 departe de pragul casei p\u0103rinte\u015fti \u2013 \u015fi-au s\u0103v\u00e2r\u015fit menirea \u00een aceast\u0103 existen\u0163\u0103.<\/strong>
\n Autorul, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een \u201ecapcana\u201d sentimentalismului – las\u0103 cuvintele s\u0103 curg\u0103 cu limpezime \u015fi naturale\u0163e, reu\u015find astfel s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een sfera autenticit\u0103\u0163ii, veridicit\u0103\u0163ii celor povestite de personajul principal.<\/strong><\/p>\n

Subiectele graviteaz\u0103 \u00een jurul aceleia\u015fi teme majore: emigra\u0163ia, adaptarea la cerin\u0163ele, cultura \u015fi obiceiurile patriei de adop\u0163ie, dorin\u0163a de re\u00eentoarcere, neputin\u0163a, de cele mai multe ori, de a-\u015fi revedea \u0163ara de ba\u015ftin\u0103. Condi\u0163ia de emigrant a fost din totdeauna una dintre cele mai ingrate. Cel \u00een cauz\u0103 este nevoit s\u0103 treac\u0103 prin nenum\u0103rate furci caudine…<\/strong>
\n Aceast\u0103 carte este una eminamente pozitiv\u0103. Ea \u00eendeamn\u0103 la iertare, iubire, \u00een\u0163elegere, \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, virtu\u0163i cre\u015ftine practicate, chiar dac\u0103 nu \u00eentotdeauna afi\u015fate. Nici un mesaj de ur\u0103, de \u00eencr\u00e2ncenare, de protest, de m\u00e2nie, de r\u0103zbunare, nu transpare \u00een grupul de prieteni lega\u0163i str\u00e2ns prin leg\u0103turi nev\u0103zute, prin destinele lor paralele, dar totodat\u0103 comune. Condi\u0163ia de emigrant \u00eei une\u015fte \u015fi le confer\u0103 afinit\u0103\u0163i de spirit, mai puternice uneori dec\u00e2t rudenia de s\u00e2nge\u2026<\/strong>
\n (Cezarina Adamescu)<\/strong><\/p>\n

\u201eArizona. Veri fierbin\u0163i, cu frun\u0163ile nop\u0163ilor m\u00e2ng\u00e2iate de briz\u0103 \u015fi lumina dimine\u0163ilor, limpede \u015fi clar\u0103, inund\u00e2nd fiecare col\u0163i\u015for al ora\u015fului mole\u015fit de c\u0103ldur\u0103… \u00centruna din aceste dimine\u0163i str\u0103lucitoare \u015fi calde, \u00eemi amintesc c\u0103 l-am cunoscut pe nea Mitic\u0103. Ajunsesem ceva mai devreme dec\u00e2t stabilisem, la unul dintre hotelurile din centrul ora\u015fului Phoenix, unde trebuia s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu un om de afaceri din New Jersey. Am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 a\u015ftept \u00een fa\u0163a recep\u0163iei, p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia sa. \u00cen timp ce r\u0103sfoiam ner\u0103bd\u0103tor ni\u015fte pliante care se aflau la dispozi\u0163ia vizitatorilor, aten\u0163ia mi-a fost atras\u0103 de o conversa\u0163ie \u00een limba francez\u0103, \u00eentre un domn \u015fi o doamn\u0103 prezentabil\u0103, am\u00e2ndoi mai \u00een v\u00e2rst\u0103. P\u0103reau de-ai casei, a\u015fa c\u0103 m-am apropiat de ei, cu g\u00e2ndul s\u0103 le cer c\u00e2teva informa\u0163ii. Foarte amabil, b\u0103rbatul a \u00eenceput s\u0103-mi prezinte facilit\u0103\u0163ile pe care le oferea hotelul. \u00cel ascultam cu aten\u0163ie. Mike, a\u015fa \u00eel chema, vorbea cu o intona\u021bie afectiv\u0103, un accent oarecum str\u0103in. C\u00e2nd l-am \u00eentrebat de unde este, mi-a r\u0103spuns:\u00a0 \u00abDin Rom\u00e2nia !\u00bb\u00a0 \u00abCe mic\u0103 e lumea!\u00bb mi-am\u00a0 spus, \u015fi din acel moment,\u00a0 nea Mitic\u0103 \u2013 a\u015fa cum m-a rugat s\u0103-i spun \u2013 mi-a devenit prieten.\u201d <\/strong>
\n \u015ei iat\u0103 c\u0103 a sosit \u015fi un timp al spovedaniei, al unei extraordinare c\u0103l\u0103torii \u201e\u00een timp\u201d…<\/strong>
\n Cuv\u00e2ntul \u201edor\u201d are dimensiuni, profunzimi incomensurabile. Puterea g\u00e2ndului poate str\u0103bate timpul \u015fi spa\u0163iul iar minunea de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa \u201eclipele copil\u0103riei\u201d se produce aievea.<\/strong><\/p>\n

S\u0103 fie pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare \u00eent\u00e2lnirea autorului Octavian Curpa\u015f cu nea Mitic\u0103… sau chiar \u201em\u00e2na\u201d destinului?<\/strong>
\n Cititorii se pot \u00eentreba: cine este Octavian Curpa\u015f, autorul volumului de fa\u0163\u0103? Voi spicui c\u00e2teva informa\u0163ii din datele personale: N\u0103scut \u00een luna august, 1972, \u00een Oradea, Rom\u00e2nia, Octavian Curpa\u015f a ajuns pe p\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u0163ei \u00een martie 1997, dup\u0103 ce a lucrat timp de trei ani ca redactor la un cotidian din Rom\u00e2nia. A ales pentru \u00eenceput California unde a locuit timp de opt ani, dup\u0103 care s-a stabilit \u2013 din 12 martie, 2005 – \u00een ora\u0219ul Surprise din Arizona, Statele Unite. Scriitor, publicist de voca\u021bie \u015fi jurnalist (cu studii superioare \u00een jurnalism, \u015ftiinte juridice \u015fi business interna\u0163ional), Octavian Curpa\u015f este un nume important al presei zilelor noastre. Scrie cu har \u015fi d\u0103ruire la multe publica\u0163ii din Statele Unite, dar \u015fi din Rom\u00e2nia; este redactor la publica\u0163iile \u201eG\u00e2ndacul de Colorado\u201d \u015fi \u201ePhoenix Magazine\u201d.<\/strong>
\n \u2026iubitor de literatur\u0103 \u015fi oameni, cu un caracter frumos, cu dragoste de meserie, acea emula\u0163ie scriitoriceasc\u0103, chemare, talent, spirit de observa\u0163ie \u015fi de dreptate, dragoste pentru tot ce este \u00een jurul s\u0103u\u2026\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>
\n Prin trupul s\u0103u curge acea \u00ab v\u00e2n\u0103 \u00bb de jurnalist \u015fi aceasta se simte \u00een nenum\u0103ratele interviuri, dialoguri, \u00een care \u015ftie s\u0103 uzeze de calit\u0103\u0163ile respective, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 oameni deosebi\u0163i, de multe ori v\u00e2rfuri ale societ\u0103\u0163ii care merit\u0103 s\u0103 fie mai bine cunoscute. <\/strong>
\n (Vavila Popovici \u2013 scriitor, Raleigh, North Carolina)<\/strong><\/p>\n

Volumul este o \u201efil\u0103\u201d rupt\u0103 din via\u0163a plin\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri (mai mult sau mai pu\u0163in pl\u0103cute) a celor pleca\u0163i \u00een pribegie, a celor care au ales calea exilului cu speran\u0163a \u00eemplinirii unui vis. Personajul principal, gra\u0163ie unei memorii deosebite, are ad\u00e2nc \u00eentip\u0103rit \u00een amintire momentele importante care i-au marcat existen\u0163a. Dup\u0103 o via\u0163\u0103 petrecut\u0103 \u00een exil, p\u0103streaz\u0103 ca pe o \u201eicoan\u0103 vie\u201d \u00een minte, locurile natale, obiceiurile din \u0163ara de origine\u00a0 (Rom\u00e2nia), numele celor din satul copil\u0103riei. Nimic nu este uitat, dimpotriv\u0103, odat\u0103 cu trecerea timpului amintirile cap\u0103t\u0103 mai mult farmec, mai mult\u0103 \u00eensemn\u0103tate.<\/strong><\/p>\n

\u201eLui nea Mitic\u0103 \u00eei este dor de locul unde s-a n\u0103scut \u0219i a crescut. \u00cei place mult s\u0103 recite, iar versurile pe care mi le-a spus, mi-au p\u0103truns \u015fi mi-au r\u0103mas \u00een inim\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii: \u00ab Satul meu, gr\u0103din\u0103 dulce,\/ Din tine nu m-a\u015f mai duce,\/ De mirosul florilor,\/ De dragul feciorilor,\/ De mirosul la o floare,\/ De dragul la \u015fez\u0103toare \u00bb. Gr\u0103dina dulce \u00een care venise pe lume Dumitru Sinu, se afl\u0103 la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, \u00een Sebe\u015ful de Sus, jude\u0163ul Sibiu… \u201d<\/strong><\/p>\n

Autorul Octavian Curpa\u015f nu este interesat de voluptatea formelor, de o tehnic\u0103 narativ\u0103 impregnat\u0103 de lirism \u015fi muzicalitate, ci el decupeaz\u0103, extrage concretul\u00a0 din realitatea existent\u0103, realitate care are un limbaj al ei, lipsit de \u201efarduri\u201d \u015fi false \u201epodoabe\u201d; red\u0103 cu acurate\u0163e, cu m\u0103iestrie jurnalistic\u0103 exersat\u0103, retr\u0103irea unor\u00a0 vremuri apuse, atmosfera patriarhal\u0103 r\u0103mas\u0103 ca un \u201eloc luminos\u201d, ca un reper \u015fi ca o oaz\u0103 de frumuse\u0163e \u00een sufletul celor \u201eobosi\u0163i de cale\u201d.<\/strong><\/p>\n

Nea Mitic\u0103 poveste\u015fte cu dezinvoltur\u0103, f\u0103r\u0103 ur\u0103, f\u0103r\u0103 a se \u00eentuneca, g\u00e2ndindu-se la acea zi c\u00e2nd a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara. \u00cen cuvintele lui simple, izvor\u00e2te dintr-un suflet mare, generos \u015fi \u00eencrez\u0103tor, se simte uneori triste\u0163ea, melancolia dup\u0103 timpurile trecute, dup\u0103 vremea tinere\u0163ii c\u00e2nd totul era posibil. Glasul \u00eei tremur\u0103 adesea \u015fi \u00een col\u0163ul ochilor apar c\u00e2teva lacrimi\u2026 c\u00e2nd este \u00eentrebat de \u201ecas\u0103\u201d, de cei dragi r\u0103ma\u015fi at\u00e2t de departe! Nedorind s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 aceast\u0103 ran\u0103 nev\u0103zut\u0103 (r\u0103m\u00e2n\u00e2nd f\u0103r\u0103 fiin\u0163a cea mai drag\u0103 c\u00e2nd abia \u00eemplinise trei ani\u015fori), se abate de la subiect, \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi g\u00e2ndurile spre alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, spre alte locuri\u2026<\/strong>
\n \u201eMulte s-au petrecut dup\u0103 ce s-a schimbat regimul politic \u00een Rom\u00e2nia \u015fi comuni\u015ftii au preluat puterea. Camarila comunist\u0103 f\u0103cea ravagii iar ac\u0163iunile ei schimbau destine peste noapte. Un num\u0103r mare de militan\u0163i anticomuni\u015fti \u015fi-au l\u0103sat familiile \u015fi ce le mai r\u0103m\u0103sese din averile ciuntite de noul regim, \u015fi au p\u0103r\u0103sit \u0163ara. Anul 1948, a excelat prin num\u0103rul de emigr\u0103ri, pentru c\u0103 atunci s-a declan\u015fat cel mai mare val de refugia\u0163i politic, din perioada postbelic\u0103. \u00cen aceste vremuri de restri\u015fte, marcate de puternice fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice \u015fi sociale, a luat drumul pribegiei \u015fi domnul Dumitru Sinu (nea Mitic\u0103)…\u201d ne poveste\u015fte autorul.<\/strong>
\n \u015ei astfel \u00eencepe \u201emarea odisee\u201d a celor care au avut curajul s\u0103 fug\u0103 din \u0163ar\u0103, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u201elag\u0103rul comunist\u201d, cu speran\u0163a c\u0103, pe alte meleaguri vor g\u0103si un trai mai bun, mai onorabil… \u00cen drumul spre \u201elibertate\u201d au avut de \u00eent\u00e2mpinat nenum\u0103rate greut\u0103\u0163i, risc\u00e2ndu-\u015fi, de multe ori, chiar via\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u201eOdat\u0103 ajuns \u00een Iugoslavia, Mitic\u0103 Sinu a f\u0103cut trei zile pu\u015fc\u0103rie, la Panciova, cea mai veche pu\u015fc\u0103rie din \u0163ara vecin\u0103, dat\u00e2nd de pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Apoi, a fost mutat la Kovacica, unde a stat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. De acolo, a fost trimis la Banovici (Bosnia-Her\u0163egovina), unde a r\u0103mas un an \u015fi c\u00e2teva luni, timp \u00een care a lucrat la cantina \u00eenchisorii.\u00a0 \u00cen acest timp, i-a fost dat s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 traiasc\u0103 multe, dar mai ales, s\u0103 cunoasc\u0103 o sumedenie de oameni, de toate felurile. Mi-a povestit de c\u00e2\u0163iva dintre ei, care nu pot fi uita\u0163i, chiar dac\u0103 de-atunci au trecut mul\u0163i, mul\u0163i ani.\u201d<\/strong>
\n Octavian Curpa\u015f nu face altceva dec\u00e2t radiografiaz\u0103 destine pornind de la fapte reale \u00een stil reporterier, ad\u0103ug\u00e2nd caratele talentului s\u0103u de ne\u00eentrecut povestitor \u015fi interlocutor iscusit care \u015ftie s\u0103 \u201esmulg\u0103\u201d extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real \u015fi chintesen\u0163a din orice \u00eent\u00e2mplare, nu f\u0103r\u0103 t\u00e2lc,\u00a0 pentru cei care citesc ori ascult\u0103. Istorisirile sunt antrenante, bine \u00eentocmite, iar cadrul de desf\u0103\u015furare este narat cu tot dichisul marilor romancieri. Personajele sunt, de asemenea, bine creionate, din ele desprinz\u00e2ndu-se prototipuri, caractere \u2013 cum ar zice americanul.<\/strong><\/p>\n

Autorul este un documentarist de elit\u0103, furniz\u00e2nd cu minu\u0163ie, am\u0103nunte spa\u0163io-temporale, despre locurile descrise \u015fi contextul istoric \u00een care s-au dezvoltat. Intertextualitatea este o modalitate intrinsec\u0103 acestui fel de scriere.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>(Cezarina Adamescu)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Oare ce l-a determinat pe nea Mitic\u0103 s\u0103-\u015fi deschid\u0103 sufletul, s\u0103-\u015fi rememoreze povestea vie\u0163ii? S\u0103 fie acesta un prilej, un mijloc de a se elibera de \u201epovara\u201d unui trecut… a unei vie\u0163i trecute prin toate \u201efurcile caudine\u201d?<\/strong>
\n Drumul spre libertatea visat\u0103 n-a fost u\u015for; a trecut (adeseori) prin fl\u0103c\u0103rile purgatoriului (lag\u0103re de munc\u0103, \u00eenchisori, nesiguran\u0163\u0103…) Nu to\u0163i cei porni\u0163i \u00een pribegie au ajuns acolo unde \u015fi-au propus. Mul\u0163i dintre ei au e\u015fuat \u015fi au fost trimi\u015fi acas\u0103. Norocul a fost de partea lui Dumitru Sinu care a avut \u015fansa s\u0103 ajung\u0103 \u00een Fran\u0163a, apoi \u00een Canada \u015fi SUA.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>
\n \u201eN-a existat om care a ajuns la Paris \u015fi care s\u0103 nu se fi \u00eendr\u0103gostit de ora\u015ful luminilor, de la omul simplu care a pus piciorul acolo pentru prima dat\u0103, p\u00e2n\u0103 la intelectualul de marc\u0103, la oamenii politici \u015fi de cultur\u0103 sau chiar ilu\u015ftri pre\u015fedin\u0163i de stat.\u201d <\/strong><\/p>\n

\u00cen Canada \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2lne\u015fte jum\u0103tatea (Nicole) cu care se va c\u0103s\u0103tori (nu f\u0103r\u0103 a \u00eent\u00e2mpina dificult\u0103\u0163i: el fiind ortodox \u015fi ceva mai mare… ea fiind catolic\u0103). Au \u00eempreun\u0103 doi copii: Sandra Sonia \u015fi Nicolae (ajun\u015fi la maturitate). Sandra le-a d\u0103ruit doi nepo\u0163i frumo\u015fi, dragi sufletului lor.<\/strong>
\n \u00cen aceast\u0103 peregrinare stranie \u015fi periculoas\u0103 prin lume, unii r\u0103t\u0103cind neobosi\u0163i \u015fi plini de speran\u0163\u0103, al\u0163ii \u00eencol\u0163i\u0163i de nelini\u015ftea e\u015fecului… se leag\u0103 prietenii profunde, sincere, indestructibile.<\/strong>
\n \u201eCei trei prieteni au fost nedesp\u0103r\u0163i\u0163i tot timpul, chiar \u015fi \u00een exil: au ajuns \u00een Iugoslavia, apoi \u00een Italia, Fran\u0163a \u015fi \u00een final, la Montreal. Ion Baciu ajunsese un recunoscut profesor de matematic\u0103 \u00een Montreal, fiind cel mai renumit cadru didactic din provincia Quebec, Irimie Moldovan s-a specializat \u00een informatic\u0103, \u015fi a fost omul care a instalat computere la principalele institu\u0163ii de stat din Montreal (prim\u0103rie, spitale, etc.). Ambi\u0163ia \u015fi rigurozitatea, munca \u015fi seriozitatea, dar nu \u00een cele din urm\u0103, \u015fansa, au fost mijloacele prin care \u015fi-au v\u0103zut visul \u00eemplinit.\u00a0 \u00ab Apriga lor dorin\u0163\u0103 de a deveni\u00a0 cineva!\u00bb mi-a spus nea Mitic\u0103. Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi-a luat licen\u0163a \u00een litere, la Sorbona, \u00een timp ce se afla \u00een Fran\u0163a; vorbea franceza impecabil.<\/strong>
\n Ascult\u00e2ndu-l pe Dumitru Sinu, \u00een vreme ce-mi povestea despre prietenul s\u0103u, \u00eei observam mimica fe\u0163ei, gesturile \u015fi inflexiunile vocii, sim\u0163ind \u00een ele doar admira\u0163ie \u015fi o real\u0103 m\u00e2ndrie: m\u00e2ndria \u015fi bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile \u0162\u00e2ra.\u201d<\/strong><\/p>\n

Autorul pune accentul pe elementul fundamental al povestirii \u2013 \u015fi anume \u2013 leg\u0103turile de prietenie profund\u0103 \u015fi durabil\u0103, personajele av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103, numai astfel vor putea s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 inevitabilului, absurdului care putea lovi oric\u00e2nd… provoc\u00e2nd suferin\u0163\u0103, durere.<\/strong>
\n \u00cen volum apar fragmente cu valoare documentar\u0103 care cuprind nume marcante ale vremurilor aduse \u00een prim planul discu\u0163iilor \u015fi, de asemenea,\u00a0 date istorice importante.<\/strong>
\n Destul de frecvent \u00eent\u00e2lnim \u00een scrierea de fa\u0163\u0103 \u2013 repet\u0103ri ale <\/strong>unor locuri, nume, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri\u2026 Aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103, personajul principal reia povestirea a doua zi, revenind \u015fi accentu\u00e2nd cele povestite cu o zi, dou\u0103 \u00eenainte, astfel ca interlocutorului s\u0103 nu-i scape (cumva) vreun am\u0103nunt. Autorul Octavian Curpa\u015f nu poate dec\u00e2t s\u0103 accepte aceast\u0103 provocare, revenire la ideea anterioar\u0103, s\u0103 fac\u0103 un scurt rezumat al zilei, p\u0103str\u00e2nd cu fidelitate informa\u0163ia primit\u0103:<\/strong> \u201eNe vedem la Ribera!\u201d<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

Asemenea hanului (ca loc de popas) \u00een povestirile lui M. Sadoveanu, emigran\u0163ii rom\u00e2ni g\u0103seau loc de ad\u0103post \u015fi un g\u00e2nd bun la \u201eMisiunea greco \u2013 catolic\u0103\u201d aflat\u0103 \u00een Paris, pe strada Ribera.<\/strong>
\n \u201eP\u0103rintele Z\u0103p\u00e2r\u0163an \u00eempreun\u0103 cu Neagu Djuvara au preluat grupul celor 3 rom\u00e2ni. Distinsul domn Neagu Djuvara\u00a0 a venit la noi, ne-a dat dou\u0103 sute de franci \u015fi-apoi ne-a vorbit despre via\u0163a de acolo\u2026\u201d <\/strong>
\n \u201eDiplomatul le-a furnizat o serie de am\u0103nunte despre via\u0163a parizian\u0103, suger\u00e2ndu-le s\u0103 \u0163in\u0103 cont de ele pentru a se putea integra, adapta \u015fi a-\u015fi face un rost; erau sfaturi pre\u0163ioase de care chiar aveau nevoie, pentru c\u0103 \u00eei a\u015ftepta o altfel de via\u0163\u0103, cu reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri, cu bucurii \u015fi necazuri, \u00een acela\u015fi timp\u201d, adaug\u0103 autorul.<\/strong>
\n \u015ei iat\u0103 ce nume importante apar \u00een nara\u0163iune. \u00cent\u00e2lnirile care au loc la \u201eMisiunea greco-catolic\u0103\u201d sunt emo\u0163ionante, pline de tr\u0103ire, lipsite de \u201emasc\u0103\u201d \u015fi orgolii. Sufletul personajelor se deschide ca o floare care a g\u0103sit lumina \u015fi c\u0103ldura dup\u0103 care au t\u00e2njit \u00een peregrin\u0103rile lor prin locuri necunoscute. Biserica are o semnifica\u0163ie moral\u0103, cei care trec pe aici se lumineaz\u0103, devin mai \u00eencrez\u0103tori \u00een drumul ce li se a\u015fterne \u00een cale. Aici este un loc al intimit\u0103\u0163ii, un \u201etimp al spovedaniei\u201d, o reg\u0103sire!<\/strong>
\n Autorul se las\u0103 captivat de intimitatea confesiunilor… Unele povestiri sunt pline de haz \u2013 dar un haz ce poart\u0103 cu el umbra am\u0103r\u0103ciunii. <\/strong>
\n Amuzant\u0103 este \u015fi ideea unor rom\u00e2ni de a confec\u0163iona o \u015ftampil\u0103 \u201enem\u0163easc\u0103\u201d f\u0103cut\u0103 dintr-un cartof \u015fi cerneal\u0103, ori despre acei refugia\u0163i care se sp\u0103lau cu z\u0103pad\u0103 \u00een fiecare diminea\u0163\u0103, num\u0103r\u00e2nd \u00een nem\u0163e\u015fte, ceea ce i-a f\u0103cut pe s\u00e2rbi s\u0103-i socoteasc\u0103 nem\u0163i \u015fi s\u0103-i trimit\u0103 \u00een Germania. Incredibil\u0103 este povestea lui Dan Is\u0103cescu care \u00ee\u015fi construie\u015fte o cutie din lemn pe care o prinde sub tren \u2013 \u015fi astfel camuflat \u2013 reu\u015fe\u015fte s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a. \u00cen acest loc binecuv\u00e2ntat se descoper\u0103 unii pe al\u0163ii, \u00ee\u015fi fac dest\u0103inuri \u015fi leag\u0103 prietenii frumoase.<\/strong>
\n Cu fiecare zi, nea Mitic\u0103 aduce \u00een discu\u0163ie noi personaje, noi amintiri \u015fi evenimente care au avut loc c\u00e2ndva… \u201e\u00eensum\u00e2nd noi experien\u0163e \u00een lunga sa c\u0103l\u0103torie prin lume\u201d.<\/strong>
\n Nu toate zilele erau la fel de \u00eensorite. Dureroas\u0103 \u015fi plin\u0103 de zbucium este scrisoarea pe care o prime\u015fte Dumitru Sinu de la prietenul s\u0103u Eugen \u015etef\u0103nescu care-i anun\u0163\u0103 moartea unicului s\u0103u fiu, Paul \u015etef\u0103nescu ( 23 ani):<\/strong>
\n \u00cen casa noastr\u0103 mereu vesel\u0103 \u015fi cald\u0103 c\u00e2ndva, c\u00e2nd exista el, troneaz\u0103 peste tot triste\u0163ea \u015fi frigul adus de pe muntele lui, unde se odihne\u015fte. Iar la subsol, \u00een micul \u015fi elegantul apartament unde \u00ee\u015fi petrecea timpul cu studiile, o candel\u0103 bleu-ciel lumineaz\u0103 \u00een deplin\u0103 t\u0103cere florile aduse de prieteni \u015fi de mama sa. Nu am schimbat nimic \u015fi nimic nu se va schimba p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd… Nici m\u0103car patul, a\u015fa cum l-a l\u0103sat, \u00een dezordine, c\u00e2nd a plecat nu l-am schimbat. M\u0103 duc adesea la pupitrul lui de student, m\u0103 retrag pentru reculegere cu capul \u00eentre m\u00e2ini \u015fi pl\u00e2ng cum n-am pl\u00e2ns niciodat\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleg legile acestei vie\u0163i \u015fi semnifica\u0163ia lor \u00een timp \u015fi spa\u0163iu.<\/strong>
\n Acesta este unul din momentele nefaste, imprevizibile – imprevizibilul \u201ep\u00e2ndind\u201d la orice col\u0163 al clipei ce nu cunoa\u015fte iertarea…<\/strong><\/p>\n

Via\u0163\u0103, \u00eens\u0103, \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursul ca un izvor ce-\u015fi caut\u0103 matca… mereu nelini\u015ftit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodat\u0103 uitat… nu pot fi dec\u00e2t cu : \u201emun\u0163i \u00eemp\u0103duri\u0163i \u015fi codri falnici\u201d… aceasta fiind imaginea r\u0103mas\u0103 nealterat\u0103 \u00een sufletul rom\u00e2nului nea Mitic\u0103. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, \u00eei fac sufletul s\u0103 vibreze \u015fi s\u0103 l\u0103crimeze \u00een acela\u015fi timp.<\/strong>
\n \u201eMulte am vorbit \u00een acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebe\u015ful de Sus din M\u0103rginime, despre oamenii lui \u015fi despre spiritul lor, dar n-am v\u0103zut nicic\u00e2nd mai mult\u0103 bucurie \u015fi vioiciune \u00een ochii lui ca atunci c\u00e2nd mi-a povestit despre obiceiurile pe care nu le uitase, despre tradi\u0163iile ce s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u015fi despre portul popular al sebe\u015fenilor.\u201d<\/strong>
\n \u201eM\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu toate amintirile sale \u015fi le retr\u0103im \u00eempreun\u0103…\u201d spune autorul, jurnalistul ce \u015ftie s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 cu iscusin\u0163\u0103 \u015fi rafinament pana care seduce prin autenticitate \u00eenso\u0163it\u0103 de un naturalism armonios\u00a0 al limbajului.<\/strong>
\n Stilul autorului Octavian Curpa\u015f este unul curat, rafinat, lipsit de construc\u0163ii complexe (exces lexical) care ar \u201esufoca\u201d nara\u0163iunea.<\/strong><\/p>\n

Via\u0163a personajului principal este o lec\u0163ie de curaj \u015fi demnitate, de reu\u015fit\u0103 prin munc\u0103, voin\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103.<\/strong>
\n \u201eDup\u0103 ce a muncit din greu, ani mul\u0163i la r\u00e2nd, prin Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite ale Americii, \u015fi \u015fansa i-a mai \u015fi sur\u00e2s, iat\u0103 c\u0103 visul american i se \u00eempline\u015fte \u015fi de\u0163ine, pe r\u00e2nd, trei hoteluri proprietate privat\u0103: unul \u00een Long Beach, California, apoi la Reno, \u00een Nevada \u015fi \u00een final, \u00een Phoenix, Arizona. Acesta din urm\u0103 poart\u0103 numele CORONADO, care citit ar\u0103be\u015fte, de la coad\u0103 la cap, nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t O, DA, NOROC! Nea Mitic\u0103 Sinu recunoa\u015fte c\u0103 a avut noroc cu carul, \u015fi-mi spune z\u00e2mbind: \u00ab Berzei oarbe \u00eei face Dumnezeu cuib! \u00bb Mereu folose\u015fte butade din lumea aceea patriarhal\u0103, a satului ce-l poart\u0103 \u00een suflet…\u201d<\/strong>
\n Obosit de drumurile vie\u0163ii, de urcu\u015furi pe \u201eversan\u0163i\u201d, Dumitru Sinu \u00ee\u015fi vede visul \u00eemplinit. Poverile purtate cu demnitate pe at\u00e2tea drumuri, sf\u00e2\u015fierile interioare… sunt evitate cu abilitate din povestire.<\/strong>
\n Personajele din acest volum au ceva \u00een comun: luciditatea timpului pe care \u00eel str\u0103bat, rolul istoriei \u00een modelarea destinului lor, \u201econ\u015ftiin\u0163e amenin\u0163ate\u201d care au curajul s\u0103-\u015fi duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u00a0 – cu demnitate \u2013 existen\u0163a labirintic\u0103. <\/strong><\/p>\n

Autorul Octavian Curpa\u015f, m\u00e2nuitor dibaci al cuv\u00e2ntului scris, st\u00e2p\u00e2nind bine arta reportajului,\u00a0 \u00ee\u015fi \u0163ine \u00een fr\u00e2u sentimentele ce-l ademenesc spre timpuri trecute, spre locurile natale pline de poezie \u015fi iubire (tr\u0103iri ce-l \u00eencol\u0163esc, asemenea unei \u201ehaite de lupi\u201d fl\u0103m\u00e2nde…), \u015fi ofer\u0103 cititorului \u201epovestea\u201d \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een aerul misterios al dimine\u0163ilor \u00eensorite \u015fi aerul tare al mun\u0163ilor peste a c\u0103ror creste se las\u0103 amurgul….<\/strong><\/p>\n

Valentina Becart
\nOct.2011<\/p>\n

Revista Phoenix Mission, Arizona<\/a><\/p>\n


\n<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Actul scrierii este un act de \u00eensufle\u0163ire a cuvintelor, de r\u0103scolire a tr\u0103irilor \u015fi limbajului \u2013 limbaj care are for\u0163a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4155"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4155\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}