{"id":41605,"date":"2018-10-21T14:28:50","date_gmt":"2018-10-21T14:28:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41605"},"modified":"2018-10-21T14:28:50","modified_gmt":"2018-10-21T14:28:50","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-filozofi-crestini-ortodocsi-vasile-bancila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/10\/21\/gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-filozofi-crestini-ortodocsi-vasile-bancila\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU – Mari filozofi cre\u0219tini ortodoc\u0219i: VASILE B\u0102NCIL\u0102"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eDac\u0103 Frumuse\u0163ea este \u00eent\u00e2i stare de spirit,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00eenflorire a inimii, atunci singura cale de a te<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 bucura de gra\u0163iile ei este de a\u0163i g\u0103ti pentru <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 ea inima cum se cuvine.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>(Ieromonah Ioan Bute<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosofia cre\u015ftin-ortodox\u0103 dacorom\u00e2n\u0103 \u00eentruchipeaz\u0103 tot ce e sublim \u00een tr\u0103irea mistic\u0103 a celui ales de Dumnezeu s\u0103-I reflecte Harul, Bun\u0103tatea, Adev\u0103rul, Ve\u015fnicia, Libertatea, Autoritatea, Dreptatea, Divinitatea, Dragostea \u015fi mai ales Frumuse\u0163ea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen func\u0163ie de m\u0103sura jertfei supreme a Neamului, care \u00ee\u015fi atribuie d\u0103ruirea total\u0103,\u00a0 Dumnezeu \u00eel \u00eenzestreaz\u0103 cu cele mai alese Daruri pentru a-\u015fi consacra voca\u0163iile \u015fi misiunile divine: pedagogia, preo\u0163ia, poezia, teologia, filosofia, monahismul, arta…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu este ca la catolicii desprin\u015fi din Ortodoxie la 1054, cu teoria harului prisositor<\/em>, ori cu cea a indulgen\u0163elor<\/em>, \u00een care cotizezi pentru m\u00e2ntuire sau cotizeaz\u0103 al\u0163ii pentru tine, ci este un r\u0103spuns la m\u0103sura dragostei ortodoxului dacorom\u00e2n la infinita Dragoste a lui Dumnezeu, pe care i-o atribuie clip\u0103 de clip\u0103 \u00een orice moment al tr\u0103irii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa se explic\u0103 Epocile de mare cultur\u0103, de-a lungul mileniilor c\u00e2nd Jertfa dacorom\u00e2nului a fost deplin\u0103 \u015fi c\u00e2nd Dumnezeu a \u00eennobilat Neamul cu cei mai ale\u015fi Fii ai crea\u0163iei \u00een toate domeniile, mai ales \u00een cele ale voca\u0163iei \u015fi misiunii divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bunul Dumnezeu, \u015ftiind \u00eenc\u0103 \u00eenainte de Crea\u0163ie Sa, c\u0103 Mama Fiului S\u0103u, Fecioara Maria-Vlaherna Carpatina \u00een care Se va \u00centrupa Iisus Hristos, va fi din Semin\u0163ia preaaleas\u0103 pelasg\u0103, adic\u0103 traco-scito-geto-daco-rom\u00e2n\u0103, a \u00eenzestrat-o ca cea mai Frumoas\u0103 Na\u0163iune, ca Soarele de pe cer<\/strong>, <\/em>\u00een care s\u0103 \u00eenmugureasc\u0103, \u00een care s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103, \u00een care s\u0103 rodeasc\u0103, \u00een care s\u0103 se z\u0103misleasc\u0103 cei mai de seam\u0103 Conduc\u0103tori, cei mai demni Sacerdo\u0163i, cele mai d\u00e2rze C\u0103petenii, cei mai jertfitori Fii ai \u0163\u0103r\u00e2nii precum Iarba verde cea mai \u00eencercat\u0103 \u015fi cea mai des c\u0103lcat\u0103…, cei mai inimo\u015fi Poe\u0163i, cei mai \u00eenfl\u0103c\u0103rate Mame, cei mai mistici Filosofi, cei mai smeri\u0163i Duhovnici, cele mai frumoase Fecioare, cei mai remarcabili Rapsozi, cele mai luminate Genii, cei mai inventivi Arti\u015fti, cei mai prolifici Scriitori, cei mai cutez\u0103tori Voievozi \u015fi cei mai cucernici Vl\u0103dici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 inesplicabil\u0103 bucurie cu care Dumnezeu \u015fi Fecioara Maria \u015fi-a \u00eencins Dacia Mare, nemuritoare a Lor cu un chimir de mare pre\u0163-ve\u015fnicia, explic\u0103 Darurile Creatorului: Frumosul \u00een toate \u015fi Frumuse\u0163ea \u00eentru totul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Frumosul ca Dar divin este Frumuse\u0163ea \u00een sine, sofianic\u0103, conferit\u0103 celor Ale\u015fi \u00een care se reflect\u0103 f\u0103g\u0103duin\u0163a acelei bucurii cov\u00e2r\u015fitoare a harului Duhului Sf\u00e2nt: \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103, \u00een ascez\u0103, \u00een mistic\u0103, \u00een jertf\u0103, \u00een art\u0103, \u00een cruce, \u00een crea\u0163ie, \u00een filocalie.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Frumosul primit, primenit \u00eentr-o inim\u0103 curat\u0103, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00eentr-un suflet ales este de fapt o str\u0103fulgerare a unui fior serafic, asemeni inimii c\u00e2nd atinge o arip\u0103 de \u00cenger, ori firul de iarb\u0103 care a \u00eenflorit \u00een urma pa\u015filor Sfintei Fecioare MARIA.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Frumosul d\u0103ruit ale\u015filor dacorom\u00e2ni, ca o stare de spirit a naturii lor, creaz\u0103 fascina\u0163ia ce se reflect\u0103 \u00een \u00een\u0163elepciune, risipindu-se pentru a dob\u00e2ndi Frumuse\u0163ea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate lucrurile, fenomenele, ac\u0163iunile, fiin\u0163ele care vin \u00een comunicare cu Filosoful cre\u015ftin-ortodox le p\u0103trunde \u015fi le exprim\u0103 sensul lor, dar numai Frumuse\u0163ea o c\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Complexitatea alc\u0103tuirii fenomenului divin frumos const\u0103 \u00een simplitatea d\u0103ruirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 D\u0103ruirea total\u0103 a celui h\u0103r\u0103zit s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 dragostea dumnezeiasc\u0103 nu cere argumente, nu convinge, nu constr\u00e2nge, ci \u00eenvinge prin sine, farmec\u0103, fascineaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Frumosul este<\/strong> h\u0103r\u0103zit ca \u00cen\u0163elepciunea aleas\u0103 s\u0103 fie!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Frumosul <\/strong>din suflet, frumuse\u0163ea l\u0103untric\u0103 <\/strong>a inimii <\/strong>\u0163inte\u015fte \u00eencununarea!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2mpinarea Frumuse\u0163ii vine prin \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea privirii noastre curate c\u0103tre ea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Totul este delicat, totul este armonios, totul este sublim c\u00e2nd privim Frumosul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Frumuse\u0163ea lui Dumnezeu se a\u015fterne peste a\u015fezarea frumosului din Om.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin-ortodox dacorom\u00e2n \u00ee\u015fi \u00eennoie\u015fte frumuse\u0163ea prin Frumosul creat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Lumina dulce a cugetului se \u00eentrep\u0103trunde cu frumuse\u0163ea aurei din Icoana Mamei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Lumina serafic\u0103 a cugetului confer\u0103 spiritual Filosofului sceptrul \u201eCulturii Duhului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDuhul Sf\u00e2nt este Cel care-l \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte suflete\u015fte pe om, iar oamenii doritori de frumuse\u0163i divine au o cultur\u0103 a Duhului\u201d<\/em> (Ieromonahul Rafail Noica, Cultura Duhului. <\/em>Ed. Re\u00eentregirea-Alba Iulia-2002, p. 3) <\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lumina Frumosului \u00ee\u015fi \u00eemplete\u015fte menirea, str\u0103lucirea prin tr\u0103irea \u00een sine, prin tr\u0103irea \u00een cel\u0103lalt care este hristic, prin tr\u0103irea \u00een Dumnezeu, prin \u00een\u0103l\u0163are, prin m\u00e2ng\u00e2iere.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dintr-o fulguire de Paradis, dintr-o str\u0103luminare de har, dintr-o zguduire de extaz, dintr-o atingere de \u00eenger, dintr-o binecuv\u00e2ntare a lui Hristos, dintr-un prisos de jertf\u0103 mistic\u0103 a Neamului a odr\u0103slit marele filosof br\u0103ilean Vasile B\u0103ncil\u0103<\/strong>, care a \u00eempletit Frumosul \u00eentr-o nou\u0103 percep\u0163ie a crea\u0163iei ortodoxe, dincolo de limitele diversit\u0103\u0163ii ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile B\u0103ncil\u0103 <\/strong>\u015fi-a pl\u0103m\u0103dit \u00een inima sa larg\u0103 c\u00e2t m\u0103rinimia unei Vetre str\u0103mo\u015fe\u015fti, un cr\u00e2mpei admirabil de lume dacic\u0103 purtat\u0103 permanent \u00een sufletul s\u0103u frumos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eR\u0103d\u0103cina sufletului nostru, pentru a vorbi \u00eentr-un limbaj popular, e str\u0103b\u0103tut\u0103 de instinctul religios. Seva fiin\u0163ei noastre vine dintr-un loc, unde religiozitatea \u00ee\u015fi are ungherele ei cele mai tainice \u015fi mai consistente.\u201d <\/em>(Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere, <\/em>vol.III, Muzeul Br\u0103ilei, Ed. Istros-2006, p. 357)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sufletul s\u0103u a \u00eenflorit \u00eentr-o c\u00e2ntare neasemuit\u0103 care a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een jur at\u00e2ta farmec.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Clipa privirii Filosofului, a giganticei opere-capodopere este un infinit al \u00eenc\u00e2nt\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea lui astronomic\u0103 \u00een diversitatea tematicii, \u00een profunzimea teologico-mistic\u0103 \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 sufletul \u00eentr-un farmec care dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult t\u0103r\u00e2mul sublim al crea\u0163iei.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Darul Filosofului cre\u015ftin-ortodox Vasile B\u0103ncil\u0103 <\/strong>care, a dat Ortodoxiei na\u0163ional-universale alt\u0103 dimensiune a spiritului \u00eentru Frumos, uime\u015fte, surprinde, fascineaz\u0103, \u00eenfioar\u0103 printr-o armonie \u00eembietoare a \u00een\u0163elesului existen\u0163ial, esen\u0163ial, ca o \u00eendr\u0103gostire de har, ca o \u00eenl\u0103n\u0163uire de lumin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Frumosul \u00een crea\u0163ia filosofului Vasile B\u0103ncil\u0103 <\/strong>trece din sfera aritmetic\u0103, urc\u0103 peste piscul perceperii exhaustive s\u0103l\u0103\u015fluind \u00een emo\u0163ia divin\u0103 a \u00eenc\u00e2nt\u0103rii, a contempl\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile B\u0103ncil\u0103 <\/strong>a smuls instinctul metafizic din desf\u0103tarea infinitului ridic\u00e2ndu-l pe cea mai \u00eenalt\u0103 culme a religiozit\u0103\u0163ii misticii jertfelnice, de pe cerul Daciei Mari \u00eenspre Cerurile dumnezee\u015fti ale Fecioarei MARIA.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 totul curge<\/em><\/strong>, cum remarca Heraclit, referindu-se la Crea\u0163ia divin\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103: Totul este Lumin\u0103! Totul este Cuv\u00e2nt! Totul este Cugetare! Totul este C\u00e2ntare!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful Vasile B\u0103ncil\u0103 <\/strong>a cunoscut Adev\u0103rul pentru a-L m\u0103rturisi, a \u00een\u0163eles Libertatea pentru\u00a0 a tr\u0103i, a \u00eemplinit Iubirea pentru a d\u0103rui, a \u00eent\u00e2lnit Frumosul pentru a-l \u00eenfr\u0103\u0163i. Acestea au fost axa \u015fi idealul vie\u0163ii \u015fi Operei sale prolifice \u015fi proeminente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Idealul \u00een lumea noastr\u0103 cre\u015ftin-ortodox\u0103 nu este un paradox, ci o antinomie \u00eemplinit\u0103, o paradigm\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 ce-\u015fi exercit\u0103 noble\u0163ea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTrebuie p\u0103strate idealurile, <\/em>ne \u00eendruma Petre \u0162u\u0163ea, aceste paradoxuri \u00een ordinea universal\u0103, caracterizate prin <<majestatea idealit\u0103\u0163ii lor>><\/strong><\/em>, cum spune Chersterton.\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea, Filosofia Nuan\u0163elor.<\/em> Ed. Timpul, Ia\u015fi-1995, p. 131)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Idealul nu este un cumul de amintiri ce se a\u015feaz\u0103 peste om ca rodiri din Pomul Cunoa\u015fterii, ci seva tumultoas\u0103, astralic\u0103, ancestral\u0103, limpede \u015fi \u00eembietoare ce susur\u0103 din Mo\u015fi \u015fi Buni, Str\u0103mo\u015fi \u015fi Str\u0103buni a\u015fa cum se propag\u0103 ecoul pe crestele Carpa\u0163ilor atunci c\u00e2nd MO\u015eUL cel Drag le gr\u0103ie\u015fte pustnicilor daci, cum str\u0103fulgera mistica marele isihast de la M\u0103n\u0103stirea Fr\u0103sinei-V\u00e2lcea, Ghelasie Gheorghe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNoi Dacii\/ Nu avem Zei,\/ Avem ICOANA\/ UNIRII Cerului cu P\u0103m\u00e2ntul…\u201d<\/em>(Ierom. Ghelasie Gheorghe, Mo\u015ful din Carpa\u0163i. <\/em>(C\u0103utarea Originilor). Colec\u0163ia Isihasm-<\/em>1999, p. 9)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Idealul \u00eentru Frumos desc\u0103tu\u015feaz\u0103 sufletul Omului ales: \u00eel face mai ad\u00e2nc, mai curat, mai profund, mai diamantin, mai cuprinz\u0103tor, mai aprins, mai sc\u00e2nt\u00e2ietor, mai tulbur\u0103tor, mai tainic, mai mistic, mai isihast, mai ceresc, mai jertfitor, mai na\u0163ionalist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNa\u0163ionalismul a crescut la noi din p\u0103m\u00eentul \u00eensu\u015fi al \u0163\u0103rii. De la umilul c\u0103rturar de sat, p\u00een\u0103<\/em> la cel mai \u00eenalt \u00eenv\u0103\u0163at de la ora\u015f pe care Dumnezeu ni l-a h\u0103r\u0103zit, \u00een fiecare epoc\u0103 g\u0103sim apostoli de-ai na\u0163ionalismului pe toate treptele sociale.\u201d <\/em>(C. R\u0103dulescu-Motru, M\u0103rturisiri. <\/em>Ed. Minerva-1990, p. 138)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 To\u0163i Marii Filosofi Cre\u015ftini Ortodoc\u015fi Dacorom\u00e2ni sunt h\u0103r\u0103zi\u0163i de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u015fi to\u0163i au pe fruntea lor aura na\u0163ionalist\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ardeleanul Andrei B\u00e2rseanu, o figur\u0103 proeminent\u0103 a na\u0163ionalismului cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n, reflecta na\u0163ionalismul \u00een adunarea de la \u015eimleu din 7 August 1908, prin sc\u00e2nteierile evanghelice ale lui Iisus Hristos, admirabil exprimate de George Bari\u0163iu: \u201eAceea ce este apa pentru pe\u015fti; aerul pentru zbur\u0103toare \u015fi pentru toate vie\u0163uitoarele; ce este lumina pentru vedere; soarele pentru cre\u015fterea plantelor; vorba pentru cugetare, aceea este na\u0163ionalitatea pentru fiecare popor.\u201d<\/em> (ibid., p. 139)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Raportul credin\u0163\u0103-na\u0163ionalism asumat de Filosoful cre\u015ftin ortodox include p\u0103m\u00e2ntul Vetrei str\u0103bune ce transcende \u00een Cerul de deasupra Patriei, imprim\u00e2ndu-i astfel nemuritorului dacorom\u00e2n coslujirea <\/em>ve\u015fnic\u0103 \u00eentru Dumnezeu, Neam \u015fi univers.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Idealul Frumosului pentru Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n se \u00eentrupeaz\u0103 a\u015fadar \u00een na\u0163ionalismul d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103 de crea\u0163ie a Frumuse\u0163ii valahe.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A fi rom\u00e2n este o stare fireasc\u0103, dar a r\u0103m\u00e2ne ROM\u00c2N este o stare suprafireasc\u0103<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA fi rom\u00e2n \u00eensemneaz\u0103 o stare natural\u0103, o formul\u0103 de echilibru a existen\u0163ei din care decurg prin \u00eens\u0103\u015fi desf\u0103\u015furarea vie\u0163ii, anumite forme. Un bob de gr\u00e2u, dac\u0103 \u00eel \u00eengropi \u00een p\u0103m\u00e2nt, la umezeal\u0103, \u00eencol\u0163e\u015fte \u015fi d\u0103 fir. Un anumit fir, cu o anumit\u0103 dezvoltare, necesar\u0103, mai dinainte determinat\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi structura bobului de gr\u00e2u. A\u015fa se petrece \u015fi cu <<Rom\u00e2nia>> <\/strong>noastr\u0103. A fi rom\u00e2n \u00eensemneaz\u0103 a avea o anumit\u0103 pl\u0103mad\u0103, din care decurg cu necesitate absolut\u0103 anumite atitudini \u015fi gesturi.<\/em><\/p>\n

Voin\u0163a noastr\u0103 nu are nimic de zis \u00een aceast\u0103 \u00eemprejurare; pentru c\u0103 noi nu ne putem dep\u0103\u015fi \u00een chip normal pe noi \u00een\u015fine dec\u00e2t \u00eencet\u00e2nd a mai fi noi-\u00een\u015fine<\/strong>.\u201d<\/em><\/p>\n

(Nae Ionescu, \u00cendreptar Ortodox. <\/em>Ed. Artemis, p. 90)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ortodoxia Filosofului cre\u015ftin Vasile B\u0103ncil\u0103 reprezint\u0103 dreapta sa credin\u0163\u0103, iar credin\u0163a str\u0103bun\u0103 a Neamului asumat\u0103 prin jertfa tr\u0103irii sale mistice fie \u00een crea\u0163ie, fie \u00een carcera politic\u0103, reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163area fiin\u0163ei sale na\u0163ionaliste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul este rostirea divin\u0103 a Logosului Dumnezeiesc Care, pune pecetea pe orice crea\u0163ie sublim\u0103 a artistului de orice gen: poezie, filosofie, teologie, filologie, a artistului artist prin excelen\u0163\u0103, ca sacerdot \u00eentru slujirea Frumosului.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ortodoxia \u00een tr\u0103irea na\u0163ionalist\u0103 dacorom\u00e2n\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2ne pur \u015fi simplu o doctrin\u0103, ci transcende \u00een plenitudinea vie\u0163ii ca VIA\u0162\u0102 a Neamului, a cunoa\u015fterii lui \u00een esen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePentru orice t\u00e2n\u0103r rom\u00e2n actul apartenen\u0163ei la comunitatea de via\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 implic\u0103 cunoa\u015fterea comunit\u0103\u0163ii ca entitate biologic\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Nu ap\u0103rem \u00een lume la \u00eent\u00e2mplare \u015fi nici nu evolu\u0103m independent de mediul \u00een care am ap\u0103rut. C\u00e2nd pierdem \u00eens\u0103 aceast\u0103 stare de con\u015ftiin\u0163\u0103 a interferen\u0163ei dintre individ \u015fi comunitate anul\u0103m, mai \u00eent\u00e2i fiin\u0163ei proprii, dreptul de a benificia de toate valorile materiale \u015fi spirituale ale comunit\u0103\u0163ii, iar mai apoi alter\u0103m biologic \u015fi spiritual comunitatea, devenind factori de disolu\u0163ie, vrednici fiind de os\u00e2nd\u0103 \u015fi \u00een plan istoric \u015fi \u00een plan etern.\u201d<\/em> (Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtat\u0103. <\/em>Ed. Antim-2002, p. 104)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu-Marele Profet al Daciei Mari a redefinit apartenen\u0163a sa demiurgic\u0103 la religiozitatea Neamului dacorom\u00e2n, conferindu-i o dimensiune spiritual\u0103 aproape neegalat\u0103, dar \u00eenfrumuse\u0163at\u0103 \u015fi de ceilal\u0163i Corifei ai g\u00e2ndirii cre\u015ftin-ortodoxe care i-au urmat \u00een Dinastia Frumosului divin rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel care a pierdut aceast\u0103 interferen\u0163\u0103 cu Patrimoniul dumnezeesc al Neamului a fost, o spun cu mare m\u00e2hnire filosoful nem\u0163ean din Ghind\u0103oani, Vasile Conta. P\u0103cat!<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful adev\u0103rat, cel cre\u015ftin-ortodox nu cotrob\u0103ie ca ra\u0163ionalistul <\/em>prin cutele <\/em>Crea\u0163iei s\u0103-L surprind\u0103 cumva pe Dumnezeu, spre o revizuire a Facerii Sale, ci c\u00e2nt\u0103 \u00een crea\u0163ia sa artistic\u0103 Frumosul Dumnezeiesc \u015fi Frumuse\u0163ea Crea\u0163iei Sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Omologarea unei crea\u0163ii artistice de orice gen nu \u0163ine de aportul <\/em>unei institu\u0163ii interne ori externe, ci de harul Duhului Sf\u00e2nt care \u00eei d\u0103 nemurire autorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful, poetul, teologul, monahul, artistul, pedagogul, preotul, \u0163\u0103ranul primenit mereu de ve\u015fnicia slujirii, \u00een \u00eentruparea lor cre\u015ftin-ortodox\u0103 sunt: Rug\u0103 dacic\u0103 \u015fi C\u00e2ntare valah\u0103, Cremene Carpatin\u0103 \u015fi Cer Vorone\u0163ean, Lumin\u0103 trac\u0103 \u015fi Cuv\u00e2nt serafic bucovinean, Lacrim\u0103 pelasg\u0103 \u015fi Har dumnezeesc arge\u015fean, Suferin\u0163\u0103 b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 \u015fi Iubire oltean\u0103, Cuminecare dobrogean\u0103 \u015fi M\u0103rturisire ardelean\u0103, Cruce basarabean\u0103 \u015fi \u00cenviere divin\u0103, Mirare mehedin\u0163ean\u0103 \u015fi \u00cemplinire v\u00e2lcean\u0103 \u00een fa\u0163a Frumosului ca atitudine a autenticit\u0103\u0163ii cre\u015ftin-ortodoxe.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen fa\u0163a a tot ce a fost \u015fi a tot ce este, c\u00e2t \u015fi \u00een fa\u0163a a tot ce va urma, m\u0103 \u00eentreb cu toat\u0103 gravitatea: Care este atitudinea autentic cre\u015ftin\u0103? Ce ar face Hristos \u00een locul nostru? Oare noi am procedat bine? Am \u00eemplinit noi voia lui Dumnezeu \u00een acest secol?<\/strong>\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, De\u0163inutul profet.<\/em> Ed. Bonifaciu-2009, p. 111)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiin\u0163a cugetului Filosofului cre\u015ftin-ortodox Vasile B\u0103ncil\u0103 se \u00eente\u0163e\u015fte prin func\u0163iile persoanei admirabile ale sintezei g\u00e2ndirii sale, ce transpare ca un miracol de o dimensiune pur\u0103, de o \u00een\u0103l\u0163ime spiritual\u0103 ortodox\u0103, de o tr\u0103ire teologic-liturgic\u0103 ce arde permanent ca o Aur\u0103 verde pe altarul Icoanei Frumosului din Omul timpului dacic nemuritor \u015fi din spa\u0163iul serafic valah transcendent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen mi\u015fcarea omului \u00een timp \u015fi spa\u0163iu-\u00een istoria lui-am \u00een vedere, <\/em>spune inegalabilul Petre \u0162u\u0163ea, termenii: cauzalitatea-\u00eenceputul-finalitatea-sf\u00e2r\u015fitul-timpul-finitudinea \u015fi epoci, punct\u00e2nd spa\u0163iul, desf\u0103\u015furarea din primordii, etapele aparen\u0163ei purt\u00e2nd pecetea <<domina\u0163iei primordiale>><\/strong><\/em> (Sf. Ap. Pavel), calea c\u0103tre adev\u0103r <\/em>(metoda), modelul platonic ideal trezit maieutic sau inspirat…, dogma axioma \u015fi norma, transcendentul \u015fi imanentul…\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea, B\u0103tr\u00eene\u0163ea \u015ei Alte Texte Filosofice.<\/em> Ed. Viitorul Rom\u00e2nesc, Bucure\u015fti-1992, p. 7) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Destinul g\u00e2ndirii exprimat prin limba Cuv\u00e2ntului frumos la marele g\u00e2nditor Vasile B\u0103ncil\u0103 are menirea aducerii \u00een primul r\u00e2nd \u015fi \u00een mod absolut Slavei lui Dumnezeu, ca un Dar dumnezeesc \u015fi apoi ca o d\u0103ruire deplin\u0103 Neamului s\u0103u drag.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limba noastr\u0103<\/em> cea \u00eensufle\u0163it\u0103 de harul lui Dumnezeu \u015fi de zelul p\u0103rintelui-poet-erou-martir Alexei Mateevici, p\u0103streaz\u0103 nealterat expresivitatea, claritatea, cultul, muzica, poezia ca o miere duhovniceasc\u0103 str\u0103milenar\u0103, ca esen\u0163\u0103 mistic\u0103 \u00een \u00een\u0163elepciunea ortodox\u0103 a lui Vasile B\u0103ncil\u0103, care a aprofundat ca nimeni \u00een lume diversitatea ideilor sublime \u00een unitatea Frumosului divin rom\u00e2nesc, a Frumosului serafic dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cele 13 volume ale Operei-Capodopere a g\u00e2ndirii ortodoxe eminamente fascinante primite \u00een dar de la marele prieten bibliofil Dumitru Ionescu-Bucure\u015fti<\/strong>, din totalul provizoriu al celor 16 volume ap\u0103rute, sau care vor mai ap\u0103rea ale br\u0103ileanului de Aur Vasile B\u0103ncil\u0103<\/strong>, \u00eensumeaz\u0103 5885 <\/strong>de pagini. Dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 cele 3 volume ar \u00eensuma doar 1000 de pagini, munca titanic\u0103, laborioas\u0103, erudit\u0103 prin elocin\u0163a Br\u0103ileanului s-ar apropia la 7000 de pagini, poate chiar dep\u0103\u015find cifra aceasta astronomic\u0103, ca m\u0103sur\u0103 a \u00a0jertfelniciei, a voca\u0163iei, a misiunii \u015fi a iubirii sale.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a pentru Dumnezeu \u015fi Neam z\u0103mislit\u0103 \u00een temni\u0163ele ateo-regalo-comuniste i-a purificat sufletul, i-a contopit inima \u00eentr-o tr\u0103ire pentru iubirea \u00eentru cuminecare haric\u0103 cu Adev\u0103rul, cu Dragostea, cu Libertatea, cu Frumosul din Cer \u015fi de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Diversitatea tematicii sale nu constr\u00e2nge Ideile la stadiul de enun\u0163, de medita\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ele trec prin filtrul prolegomenei, tezei, sintezei, catehezei, paradigmei, paideii: de la Etic\u0103, Ideal, Eminescu, Ortodoxia, Sensul revolu\u0163iei lui Tudor Vladimirescu, Adolescen\u0163a, Caracteristicile v\u00e2rstelor, Religia iubirii \u015fi Pestalozzi, Autohtonizarea filosofiei, D-l R\u0103dulescu-Motru \u015fi doctrina Personalismului energetic, Religia \u015fi \u015fcoala, Natura eului \u015fi rolul acestuia, C\u0103l\u0103torie \u00een Evul Mediu, Coresponden\u0163a lui Spiru Haret, Glasul unui profesor, Lucian Blaga, eseist, Tragicul lui P\u00e2rvan \u015fi tragicul modern, O carte rom\u00e2nesc\u0103 despre sf\u00e2nta Tereza de Lisieux, Cr\u0103ciunul copiilor, Sensul culturii \u015fi \u201eculturalizarea\u201d satelor…, <\/em>\u015fi tot a\u015fa cu zeci de sute de teme.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am men\u0163ionat deja faptul c\u0103 to\u0163i Titanii Filosofiei \u015fi Teologiei Ortodoxe Rom\u00e2ne l-au venerat pe ROM\u00c2NUL EMINESCU.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVorbind despre Eminescu<\/em>, gr\u0103ie\u015fte la r\u00e2ndul s\u0103u Marele Vasile B\u0102NCIL\u0102, vorbim de fapt, despre noi; fiindc\u0103 el a intrat \u00een \u00eens\u0103\u015fi \u0163es\u0103tura fiin\u0163ei noastre, a\u015fa cum a intrat \u00een sufletul p\u0103m\u00e2ntului acestuia… Eminescu se cere tr\u0103it, deci, nu analizat; \u0163\u0103ranul tr\u0103ie\u015fte natura, obiceiurile, aerul, religia, dar nici nu este con\u015ftient de ele, nici nu \u00een\u0163elege m\u0103car problema de analiz\u0103. Cam a\u015fa suntem \u015fi noi \u00een raport cu Eminescu.\u201d <\/em>(Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere, <\/em>vol.II, Muzeul Br\u0103ilei, Ed. Istros-2006, p. 304)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosofia adev\u0103rat\u0103, precum poezia divin\u0103 trebuie s\u0103 curg\u0103 ca vibra\u0163ia unui \u00eenger, ca lacrimile sublime ale unei inimi arz\u0103toare, ca fiorurile din strunele magnificei vioare, ca vraja farmecului unei Roman\u0163e de demult.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u0103r\u0103ruie, c\u0103r\u0103ruie,\/ dorule, c\u0103rare \u015fuie…\/ Tot cotind c\u0103tre f\u00e2nt\u00e2n\u0103,\/ mergi cu nop\u0163ile de m\u00e2n\u0103.\/\/ Printre lanuri de mohor\/ pl\u00e2ngi cu Drumul-Robilor,\/ \u015fi oftezi cu Caru-Mare,\/ printre lanuri de cicoare.\/\/ Treci un deal \u015fi s\u0103ri o vale\/ peste lacrimile tale.\/ Cobori v\u0103i \u015fi urci piepti\u015f,\/ numai prin m\u0103r\u0103cini\u015f,\/ peste inim\u0103, piezi\u015f…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Radu Demetrescu Gyr, C\u0103r\u0103ruie, c\u0103r\u0103ruie<\/em>)<\/p>\n

\n

S\u0103 iubim mai presus de fiin\u0163a noastr\u0103 Fiii ale\u015fi ai G\u00e2ndirii cre\u015ftin-ortodoxe rom\u00e2ne!<\/p>\n

\n

\n

Fond de carte, bibliofil Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

21 octombrie, 2018<\/strong><\/p>\n

\n

( fragment din ciclul \u201dMARI FILOSOFI ROM\u00c2NI CRE\u015eTINI ORTODOC\u015eI\u201d )<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDac\u0103 Frumuse\u0163ea este \u00eent\u00e2i stare de spirit, \u00a0\u00a0 \u00eenflorire a inimii, atunci singura cale de a te \u00a0\u00a0 bucura de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41605"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41607,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41605\/revisions\/41607"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}