{"id":41735,"date":"2018-10-27T11:03:33","date_gmt":"2018-10-27T11:03:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41735"},"modified":"2018-10-27T11:03:44","modified_gmt":"2018-10-27T11:03:44","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-%e2%80%93-mari-filozofi-crestini-ortodocsi-ernest-bernea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/10\/27\/gheorghe-constantin-nistoroiu-%e2%80%93-mari-filozofi-crestini-ortodocsi-ernest-bernea\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU \u2013 Mari filozofi cre\u0219tini ortodoc\u0219i: ERNEST BERNEA"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\"\"<\/a> \u015ei-mi zise Domnul: \u201eEu s\u00e2nt Frumuse\u0163e;\/ \u201e\u00cen Mine-i cald s\u0103la\u015f de prim\u0103veri;\/ \u201eLa Mine zorile s\u00e2nt f\u0103r-de-seri,\/ \u201e\u015ei Duhul \u00eenflore\u015fte\u2019n mii de fe\u0163e.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>(Maica TEODOSIA-ZORICA La\u0163cu, FRUMUSE\u0162E<\/em><\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n este un Om educat, bine format, asumat unui ocean de cuno\u015ftiin\u0163e de seam\u0103, cu un everest de deprinderi aristocrate, cu o culme a bunului sim\u0163, cu un spirit care atinge Cultura celest\u0103 h\u0103r\u0103zit\u0103 doar Spiretelor \u00eenalte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a deveni un Corifeu al Culturii, respectiv un Apostol al g\u00e2ndirii, Filosoful propriu-zis trebuie s\u0103-\u015fi a\u015feze temeinicia pe temelia dasc\u0103lului, a \u00eendrum\u0103torului, a formatorului de caractere elevate prin excelen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi seva din Izvorul divin, din cel str\u0103bun nemuritor \u015fi din mentorul ales, G\u00e2nditorul se formeaz\u0103 prin harul divin pentru ca la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 fie h\u0103r\u0103zit a odr\u0103sli pentru ceilal\u0163i discipoli care la r\u00e2ndul lor trebuie s\u0103 urmeze calea Mentorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n trebuie s\u0103 fie animat de toate lucrurile sublime, extraordinare, inegalabile, dar \u00een mod expres de cultul Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru aceasta trebuie s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 via\u0163a pe un model ales, pe un arhetip paideic<\/strong>–educa\u0163ia spiritului de noble\u0163e, de cinste sufleteasc\u0103 \u015fi m\u0103rinimie<\/em><\/strong> pe care s\u0103-l sus\u0163in\u0103 cu toat\u0103 fiin\u0163a, puterea \u015fi autoritatea culturii sale, \u00een comuniune cu dragostea \u00eentru Dumnezeu \u015fi \u00eentru Neamul s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai a\u015fa, spiritualitatea Filosofului rom\u00e2n cre\u015ftin ortodox devine etalon, surs\u0103 \u015fi putere pentru formarea celor care prin onoare \u015fi demnitate sunt datori s\u0103 slujeasc\u0103 Dumnezeului \u015fi Neamului, adic\u0103 Frumosului revelat \u00een tot ce str\u0103luce\u015fte deplin ca o armonie a splendorii extazice ca o Simfonie a Luminii, ca o Lumin\u0103 liberatoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO lumin\u0103 cald\u0103, o lumin\u0103 liberatoare \u00eenchide pleoapele \u015fi deschide por\u0163ile sufletului.\/ Fream\u0103t r\u0103sun\u0103 din ad\u00e2nc \u015fi-mi inund\u0103 f\u0103ptura.\/ Beau frumuse\u0163ea unei clipe c\u00e2t o via\u0163\u0103.\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Lumini \u00een Necunoscut.<\/em> Ed. Timpul, Ia\u015fi-2000, p. 17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Graiul viu al Filosofului nostru se prelinge din ad\u00e2curile ancestrale convertite Frumosului care se adun\u0103 \u00een inima sa \u00eenc\u0103p\u0103toare de Neam \u015fi de Cer, pentru a se \u00eentrupa \u00een scrisul haric nemuritor, slujitor al Iubirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracteristica sufletului s\u0103u frumos d\u0103 dimensiune prop\u0103v\u0103duirii Adev\u0103rului ceresc \u00een inimile arz\u0103toare de Con\u015ftiin\u0163\u0103, de Ideal, de Libertate, de Nemurire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n se implic\u0103 spre o p\u0103rt\u0103\u015fie de comuniune nu numai cu discipolii s\u0103i ci \u015fi cu comunitatea con\u015ftient\u0103 \u015fi treaz\u0103 spre bine a Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centru aceast\u0103 autoritate a con\u015ftiin\u0163ei, a misiunii, a voca\u0163iei \u015fi a jertfei sale plenare Filosoful devine la r\u00e2ndul s\u0103u o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire a spiritului din care se cuminec\u0103 to\u0163i cei r\u00e2vnitori \u015fi desemna\u0163i a \u00eentrupa elementul de continuitate spre ve\u015fnicie al Neamului drept m\u0103ritor cre\u015ftin: de la \u0163\u0103ranul imperial \u015fi ve\u015fnic verde p\u00e2n\u0103 la Conduc\u0103torul cel \u00een\u0163elept \u015fi p\u00e2n\u0103 la Vl\u0103dica cel adev\u0103rat jertfitor \u00eentru Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vl\u0103dica s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga Biseric\u0103 a lui Hristos \u00een sufletul s\u0103u, iar Conduc\u0103torul s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze \u00eentregul p\u0103m\u00e2nt str\u0103mo\u015fesc \u00een inima sa. S\u0103 fie buni Conduc\u0103tori!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eBunul conduc\u0103tor. Unde-i bunul conduc\u0103tor? Acela care iube\u015fte cu toat\u0103 fiin\u0163a sa, care m\u00e2ng\u00e2ie, care \u00eenal\u0163\u0103? E at\u00e2t de rar printre oameni! Popoarele caut\u0103 mereu profe\u0163i \u015fi cap\u0103t\u0103 \u00een schimb cezari.\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Preludii: \u00cendemn la Simplitate, Cel ce urc\u0103 Muntele, Treptele Bucuriei. <\/em>Ed. Predania, p. 35)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n, devenind purt\u0103tor al harului hristic, adic\u0103 al Luminii Cuv\u00e2ntului devine ecoul st\u0103rii sale de duh, de \u00een\u0103l\u0163are serafic\u0103 a inimii \u00een care se re\u00eentrupeaz\u0103, iar prin r\u0103sadul g\u00e2ndirii primenit \u00een p\u0103m\u00e2ntul a\u015ftept\u0103rii ucenice\u015fti, se rena\u015fte la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een spiritul ortodox ren\u0103sc\u00e2nd de asemenea \u015fi pe al\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen tr\u0103irea ortodox\u0103 rom\u00e2nesc\u0103 privind rostirea dulce \u015fi g\u00e2ndirea profund\u0103, sublim\u0103 Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n se reveleaz\u0103 pe sine, revel\u00e2nd la r\u00e2ndul s\u0103u frumuse\u0163ea limbii rom\u00e2ne \u00een care str\u0103luce\u015fte flac\u0103ra liturgic\u0103 a limbajului sublim, descoperind astfel originalitatea \u00een\u0163elepciunii rom\u00e2ne\u015fti ce se r\u0103sfr\u00e2nge asupra viziunii de destin spiritual al omenirii \u00een general \u015fi al lumii ortodoxe \u00een special.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n trebuie s\u0103 se asume integral \u015fie\u015fi ca misiune \u015fi voca\u0163ie, ca frumuse\u0163e \u015fi adev\u0103r devenind astfel propriul s\u0103u \u00eenaintemerg\u0103tor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOmul adev\u0103rat este \u00eenainte merg\u0103torul, este \u00een\u0163eleptul care, teoretic \u015fi practic, manifest\u0103 umanitatea sa ca o \u00eenflorire a primelor principii, ca un act spre des\u0103v\u00e2r\u015fire.\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Trilogie Filosofic\u0103<\/em>. Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2002, p. 54)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cuv\u00e2ntul Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n gr\u0103irea indiferent de mierea \u015fi savoarea ei, nu r\u0103m\u00e2ne la stadiul semnelor conven\u0163ionale, ci urc\u0103 sus de tot devenind \u00een mod expres sinteza expresiv\u0103 a existen\u0163ei noastre arhimilenare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 clarviziunea Filosofului nostru surprinde prezentul \u00een \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa de realit\u0103\u0163i abstracte ori reale, voite, nevoite, \u00eent\u00e2mplate prin sau nu hazard, programate ocult, complet\u00e2ndu-l \u00eentr-o stare de gra\u0163ie a viitorului spre un t\u0103r\u00e2m transcendent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conceptualitatea g\u00e2ndirii Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n se asum\u0103 m\u0103surii spiritualit\u0103\u0163ii sale pure, nu ca cea a ra\u0163iunii pure<\/em> kantiene care nu implic\u0103 religiosul ca paradigm\u0103 a cunoa\u015fterii, ci ca sens \u00eenalt al transmiterii serafice a Revela\u0163iei divine ce santific\u0103 Libertatea ca putere generatoare a Elitei spiritual-cre\u015ftin-ortodoxe, cea purt\u0103toare a stindardelor Jertfei \u015fi al Omeniei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eF\u0103r\u0103 libertate nu va fi elit\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 elit\u0103 nu va fi spiritualitate, nu va fi nici eleva\u0163ie, nici progres; elita spiritului \u015fi spiritualitatea elitei. Va trebui s\u0103 trecem din nou de la omul standard la omul model<\/strong>, la omul ales, form\u0103 superioar\u0103 a tot ce apare sub acest nume. Atunci vom avea civiliza\u0163ie \u015fi cultur\u0103, atunci vom avea omenie.\u201d <\/em>(Ernest Bernea, Criza Lumii Moderne. <\/em>Ed. Predania, p. 53)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ernest Bernea <\/strong>\u00ee\u015fi adun\u0103 \u00een plin\u0103tatea universului g\u00e2ndirii sale, \u00eenfiriparea dorului d\u0103ruirii din care se reflect\u0103 cea mai subtil\u0103 expresivitate a tr\u0103irii sale ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Slova scris\u0103 a cugetului s\u0103u \u00ee\u015fi trage seva din vedenii de tain\u0103, din str\u0103lumin\u0103ri de demult, din sc\u00e2nteierile unui Arhanghel Mihail, Voievod ceresc al Drept\u0103\u0163ii, ce se r\u0103sfr\u00e2ng ca o cople\u015fire asupra sufletului s\u0103u arz\u00e2nd de Logos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchinarea sa pentru Frumos se r\u0103sfir\u0103 ca o P\u0103dure de Argint<\/em> peste Codrul milenar al crea\u0163iei, ce a crescut din jertfa sacr\u0103 a martirilor \u015fi lacrimile t\u0103m\u0103duitoare ale Mamelor care, au leg\u0103nat legendele profundului cult traco-geto-dacic-rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Duhul s\u0103u irumpe ca ap\u0103 miraculoas\u0103, ve\u015fnic curg\u0103toare s\u0103 potoleasc\u0103 setea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n Ernest Bernea este o cump\u0103n\u0103 de suferin\u0163\u0103 \u015fi har, o jertf\u0103 de ne\u00eencetat\u0103 iubire \u00een care se cuminec\u0103 Dumnezeu \u015fi Neamul dacic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste puterea rug\u0103ciunii mistuitoare din inima sa atotcuprinz\u0103toare s-a a\u015fezat ca o temelie pururea bl\u00e2nde\u0163ea terapeutic\u0103 ce s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u00een d\u0103ruire-man\u0103 cereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu trud\u0103, cu pricepere, cu d\u0103ruire, cu zel, cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare s-a zidit pe st\u00e2nca cugetului s\u0103u pe care s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenal\u0163e seme\u0163i Brazii purt\u0103tori de Destin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din prea-plinul inimii lui \u015fi-a d\u0103ruit sufletul Creatorului \u015fi Neamului s\u0103u \u00eendr\u0103git.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen tot ceea ce a fiin\u0163at ca persoan\u0103: \u00een gest, \u00een g\u00e2nd, \u00een cuv\u00e2nt, \u00een fapt\u0103, \u00een c\u0103utare, \u00een \u00een\u0163elegere, \u00een cunoa\u015ftere, \u00een d\u0103ruire, \u00een jertf\u0103, \u00een iertare, \u00een iubire, \u00een \u00een\u0103l\u0163are, \u00een tain\u0103, Marele Filosof dacorom\u00e2n a surprins cu sensibilitate, cu profunzime, cu clarviziune, armonia, splendoarea, sublimul, divina suferin\u0163\u0103, iubirea din Crea\u0163ia lui Dumnezeu rev\u0103rsat\u0103 peste crea\u0163ia sa at\u00e2t de aleas\u0103, aristocrat\u0103, nem\u0103surat\u0103, inefabil\u0103, m\u0103rturisind permanent supra\u00eencerc\u0103rile biblicoevanghelice ale M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, care avertizau marile prigoane-persecu\u0163ii ce vor \u00eenso\u0163i Cre\u015ftinismul Ortodoxiei pe tot parcursul misiunii, voca\u0163iei, jertfei \u015fi iubirii Bisericii Sale.<\/p>\n

\u00a0 \u201eIerusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci \u015fi ucizi cu pietre pe cei trimi\u015fi la tine, de c\u00e2te ori am voit s\u0103 adun pe fiii t\u0103i, cum adun\u0103 pas\u0103rea puii s\u0103i sub aripi, dar n-a\u0163i voit… \/\/ Iar El, fiind \u00een chin de moarte, mai st\u0103ruitor Se ruga. \u015ei sudoarea Lui s-a f\u0103cut ca pic\u0103turi de s\u00e2nge care picurau pe p\u0103m\u00e2nt…. \/\/ Dar ei strigau, zic\u00e2nd: R\u0103stigne\u015fte-L! R\u0103stigne\u015fte-L!…\/\/… iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat ca s\u0103 fie r\u0103stignit…\/\/ \u015ei L-au \u00eembr\u0103cat \u00een purpur\u0103 \u015fi, \u00eempletindu-I o cunun\u0103 de spini, I-au pus-o pe cap…\/\/ \u015ei-L b\u0103teau peste cap cu o trestie \u015fi-L scuipau \u015fi, c\u0103z\u00e2nd \u00een genunchi I se \u00eenchinau…\/\/ \u015ei I-au dat s\u0103 bea vin amestecat cu smirn\u0103, dar El n-a luat. \u015ei L-au r\u0103stignit \u015fi au \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre ei hainele Lui, arunc\u00e2nd sor\u0163i pentru ele, care ce s\u0103 ia.\u201d <\/em>(Luca 13,34; 22,44; 23,21 Marcu 15, 15,17, 19, 23-24)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prigoana \u015fi persecu\u0163ia asupra lui Hristos s-a repercutat asupra tuturor Apostolilor S\u0103i, perpetu\u00e2ndu-se aprig asupra Ucenicilor acestora p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, tr\u0103ite la aceea\u015fi intensitate suprafireasc\u0103, dar mult mai \u00eendelungat, zeci de ani, cu o furie \u015fi o tortur\u0103 mult mai diabolic\u0103, de toat\u0103 Elita spiritual\u0103 a Ortodoxiei dacorom\u00e2ne, Cruce- mesaj misionar, ca o viziune mistic\u0103 \u00eemplinit\u0103 expresiv, hristic, suprauman, testamentar ca odinioar\u0103 Marele PAVEL, cel prigonit, cel persecutat, cel \u00eenchis:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u0103ci din mult\u0103 sup\u0103rare \u015fi cu inima str\u00e2ns\u0103 de durere v-am scris cu multe lacrimi…\/\/ N-am nedrept\u0103\u0163it pe nimeni, n-am v\u0103t\u0103mat pe nimeni, n-am \u00een\u015felat pe nimeni.\/ Trupul nostru n-a avut nici o odihn\u0103, nec\u0103ji\u0163i fiind \u00een tot felul: din afar\u0103 lupte, din\u0103untru temeri.\/\/ \u00cen osteneli mai mult, \u00een \u00eenchisori mai mult,\/ \u00een b\u0103t\u0103i peste m\u0103sur\u0103, la moarte adeseori.\/ \u00cen osteneal\u0103 \u015fi \u00een trud\u0103, \u00een privegheri adeseori, \u00een foame \u015fi \u00een sete, \u00een posturi de multe ori, \u00een frig \u015fi \u00een lips\u0103 de haine…\/\/ De aceea m\u0103 bucur \u00een sl\u0103biciuni, \u00een def\u0103im\u0103ri, \u00een nevoi, \u00een prigoniri, \u00een str\u00e2mtor\u0103ri pentru Hristos, c\u0103ci, c\u00e2nd s\u00eent slab, atunci s\u00eent tare.\u201d <\/em>(Sf. Ap. Pavel, II Corinteni 2,4; 7, 2, 5; 11,23, 27; 12,10)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Corola semantico-spiritual\u0103 a limbii noastre alese arat\u0103 frumuse\u0163ea sufletului unui Neam, profunzimea spiritului Elitei sale \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 cu voca\u0163ie sacr\u0103 \u015fi jertf\u0103 serafic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Proniatorul ceresc dup\u0103 ce a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00een Crea\u0163ia Sa Frumosul, ca sceptru regal al Omului religios, privind crea\u0163ia sa haric\u0103 asemeni unei Corole a Luminii, \u00eei \u00eempr\u0103\u015ftie mireasma divin\u0103 spre cele mai alese caractere \u015fi cele mai rare destine.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Cetatea Foc\u015fani <\/strong>a t\u0103r\u00e2mului Vrancei, a\u015fezat\u0103 pe miraculosul Milcov, \u00een a 28 zi a \u00eensoritului Martie, printre mugurii gr\u0103bi\u0163i spre via\u0163\u0103, sur\u00e2de \u015fi pruncul Ernest Bernea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat \u015fi absolvit cu brio<\/em> la Br\u0103ila, Liceul \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d, apoi cu str\u0103lucire facultatea de Litere (rom\u00e2n\u0103-francez\u0103) \u015fi cu magna cum laudae <\/em>pe cea de Filosofie. \u00cent\u00e2lnirea cu marele G\u00e2nditor Nae Ionescu i-a marcat profund prim\u0103vara tinere\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A aprofundat studiile postuniversitare: Doctorat \u00een Sociologie-Istoria religiilor la Paris; Doctorat \u00een Filosofie cu Heidegger la Freiburg. Devine conferen\u0163iar al lui Simion Mehedin\u0163i pe Catedra de antropogeografie, director \u00een Ministerul Informa\u0163iilor \u015fi director-diplomat \u00een Ministerul de Externe. \u00centre 1965-1972 a condus \u015fi coordonat Institutul de Etnografie \u015fi Folclor-Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ernest Bernea a supravie\u0163uit Calvarului regalo-comunist \u00een urma persecu\u0163iilor declan\u015fate \u00eentre 1939-1962, cu mici recrea\u0163ii<\/em> \u015fi pe cele din 1984.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe tot parcursul vie\u0163ii sale plin\u0103 de lumini \u015fi \u00eenser\u0103ri, de azururi \u015fi furtuni, de fulgere \u015fi tr\u0103znete, de sui\u015furi \u015fi torturi, de persecu\u0163ii \u015fi prigoane a men\u0163inut o demnitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi un spirit dintre cele mai elevate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Opera sa viz\u00e2nd domeniile Sociologiei \u015fi Filosofiei s-a acoperit de slav\u0103 \u015fi cinste: Trilogie Sociologic\u0103; Spa\u0163iu, timp \u015fi cauzalitate la poporul rom\u00e2n; Christ \u015fi Condi\u0163ia Uman\u0103. Timpul la \u0162\u0103ranul rom\u00e2n; Trilogie Pedagogic\u0103; Trilogie Filosofic\u0103; Preludii<\/em> (sinteza altei triologii filosofice): \u00cendemn la Simplitate, Cel ce urc\u0103 Muntele, Treptele Bucuriei; Mic tratat de \u00een\u0163elepciune \u015fi virtute, Dialectica spiritului modern; Criza Lumii Moderne, Lumini \u00een Necunoscut; <\/em>diverse studii \u015fi articole de mare referin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul cercet\u0103rii \u015fi elabor\u0103rii studiului de Sociologie, Ernest Bernea define\u015fte Fenomenul Rom\u00e2nesc ca o for\u0163\u0103 generatoare a comuniunii sale spirituale, privind unit\u0103\u0163ile de via\u0163\u0103, determinismul geografic, etnografia, datinile, obiceiurile, tradi\u0163ia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dacorom\u00e2nii se identific\u0103 cu arealul s\u0103u, purt\u00e2ndu-l \u00een s\u00e2nul spiritului \u015fi \u00eemprumut\u00e2ndu-i la r\u00e2ndu-i din caracteristicile sale magnifice, pilduitoare.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162ara Oltului-<\/strong>\u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 la sud \u015firul Mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015f, la nord Valea Oltului, cotitura Oltului cu Turnu Ro\u015fu spre apus, Mun\u0163ii Per\u015fani \u015fi M\u0103gura Codlei la r\u0103s\u0103rit. <\/strong>\u201eEtnic prezint\u0103 o unitate perfect\u0103: costumul, ceramica, uneltele, mitologia, obiceiurile, limba, au caractere locale pe care le sim\u0163i cum ai ajuns acolo \u015fi dispar cum ai ajuns \u00een regiunea Sibiului, a T\u00e2rnavelor, sau \u00een \u0162ara B\u00e2rsei.\u201d<\/em>(Ernest Bernea, Trilogie Sociologic\u0103<\/em>. Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2004, p. 310)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Marea \u00eentrebare a Filosofului nostru r\u0103m\u00e2ne evident Omul. Fiin\u0163a \u015fi Persoana sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul este crea\u0163ie cereasc\u0103, preludiu \u015fi finalitate a crea\u0163iei sale religios-spirituale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul este natur\u0103, spirit \u015fi religiozitate \u00een m\u0103sura \u00een care le este M\u0103sur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul este cunoa\u015ftere \u015fi l\u0103murire, \u00een\u0163elegere \u015fi \u00een\u0163elepciune, idee, rug\u0103 \u015fi spirit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O \u00eentindere stranie \u015fi o \u00een\u0103l\u0163ime tainic\u0103. O culme de risc \u015fi un meridian de r\u0103bdare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O ap\u0103 curg\u0103toare, limpede, cuget\u0103toare \u015fi o str\u0103fulgerare de geniu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O \u00eenfiere de Dor \u015fi o risip\u0103 a d\u0103ruirii. O pl\u0103smuire de cer \u015fi o \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 sf\u00e2nt\u0103. O medita\u0163ie a spiritului \u015fi o \u00eentrep\u0103trundere metafizic\u0103. O cunun\u0103 a suferin\u0163ei \u015fi o aur\u0103 mistic\u0103. Un liman de jertf\u0103 \u015fi o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 iubire. Un sf\u00e2r\u015fit \u015fi o finalitate. O r\u0103scruce a sor\u0163ii \u015fi o Cruce a destinului. O Golgot\u0103 \u015fi o \u00cenviere. O \u00een\u0103l\u0163are \u015fi o nemurire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOmul este spirit \u00eentrupat. El are o sfer\u0103 de existen\u0163\u0103 aparte care nu este nici cea natural\u0103, oric\u00e2te date \u015fi caractere am avea de aici, \u015fi nici cea supranatural\u0103, oric\u00e2t de mare ar fi setea noastr\u0103 de perfec\u0163iune.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul constitue o sfer\u0103 de existen\u0163\u0103 aparte. Ordinea material\u0103 \u015fi spiritual\u0103 coexist\u0103 \u00een umanitatea sa… Starea, calitatea de a fi om<\/strong>, nu este dat\u0103 definitiv, necondi\u0163ionat. Ea se cucere\u015fte prin sfor\u0163are proprie continu\u0103<\/strong>, prin crea\u0163ie.\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Trilogie Filosofic\u0103<\/em>. Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2002, p. 50, 52)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul: B\u0103rbat \u015fi Femeie devin corol\u0103 a Familiei \u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 a Neamului. A\u015fadar, Na\u0163iunea devine o comuniune de Familii care-i confer\u0103 prin religiozitate nemurirea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Na\u0163iunea nu se asum\u0103 doar ca Durere \u015fi \u00cendemn ci \u015fi ca D\u0103ruire \u015fi Iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Na\u0163iunea nu este doar existen\u0163ial\u0103 ca o prezen\u0163\u0103 \u015fi o trecere, ci mai cu seam\u0103 existent-esen\u0163ial\u0103 ca spirit \u015fi har \u00een trecut, \u00een prezent, \u00een viitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Temelia \u015fi St\u00e2lpul Na\u0163iunii sunt \u00eentrupate prin s\u00e2nge \u015fi jertf\u0103, cuv\u00e2nt \u015fi lumin\u0103, crez \u015fi m\u0103rturisire, suferin\u0163\u0103 \u015fi ideal mistic, atitudine filocalic\u0103 \u015fi adev\u0103r sofianic, via\u0163\u0103 \u015fi cruce, prin care fiin\u0163eaz\u0103 dacismul \u015fi rom\u00e2nismul \u00een plenitudinea lor umano-serafic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNa\u0163iunea este o familie: prin s\u00e2nge, prin limb\u0103, prin credin\u0163\u0103, prin cei vii \u015fi prin cei adormi\u0163i. Ne \u00eenrudim, ca o singur\u0103 familie, prin dep\u0103rt\u0103ri de secole \u015fi suntem m\u00e2ndri c\u0103 purt\u0103m acela\u015fi nume de Rom\u00e2n.\u201d<\/em> (Duiliu T. Sfin\u0163escu, R\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri ale tinerilor care doresc tot Adev\u0103rul … <\/em>Ed. Crater-1996, p. 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul \u00een esen\u0163\u0103, cel religios hristic, adic\u0103 cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n este micro \u015fi macrounivers, firesc-muritor \u015fi suprafiresc-nemuritor, dor \u015fi dar, existen\u0163\u0103 \u015fi n\u0103zuin\u0163\u0103 imanent \u015fi transcendent, concret \u015fi concept, cuprins \u015fi necuprins, pl\u00e2ngere \u015fi bucurie, rug\u0103 de foc \u015fi rug aprins, fr\u00e2ngere \u015fi r\u0103sfr\u00e2ngere, formare \u015fi transformare, \u00eemplinire \u015fi definire, uman \u015fi divin, atitudine \u015fi amplitudine, har \u015fi libertate, esen\u0163\u0103 liric\u0103 \u015fi act dramatic, c\u00e2ntare \u015fi \u00eenc\u00e2ntare, con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi iluminare, revolu\u0163ie \u015fi revela\u0163ie, grandoare cosmic\u0103 \u015fi armonie celest\u0103, \u00eennoire \u015fi splendoare, mirific \u015fi sublim, cople\u015fire \u015fi \u00eendumnezeire, frumuse\u0163e \u015fi adev\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDespre frumuse\u0163e \u015fi adev\u0103r; e un semn al umanit\u0103\u0163ii noastre, e un \u00eendemn la a fi mai buni, mai genero\u015fi. Adev\u0103rul cre\u015fte sufletul poe\u0163ilor, pe acela al copiilor \u015fi profe\u0163ilor; vine de acolo din inima lucrurilor \u015fi se a\u015feaz\u0103 \u00een sufletul celor \u00eenamora\u0163i de un ideal, a\u00a0 celor ce cred c\u0103 pot t\u0103lm\u0103ci enigma frumuse\u0163ii.\u201d <\/em>(Ernest Bernea, Studii de Pedagogie.<\/em> Ed. Predania, Bucure\u015fti, p. 250)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aripile sale spiritual-metafizice, haric-religioase, hristico-mistice sunt: Suferin\u0163a ca sens suprafiresc \u015fi Dragostea ca \u00eemplinire divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a \u00eel urc\u0103 pe Filosoful cre\u015ftin autentic pe culmea azurului crea\u0163iei continue, iar Iubirea \u00eel transfigureaz\u0103 \u00eentru frumosul de Icoan\u0103 arhetipal\u0103.<\/p>\n

\u201eOmul este o existen\u0163\u0103 care \u00ee\u015fi poart\u0103 frumuse\u0163ile cu lupt\u0103. De aceea via\u0163a sa este at\u00e2t de frumoas\u0103 \u015fi at\u00e2t de dramatic\u0103.\u201d <\/em>(Ernest Bernea, \u00cendemn la simplitate. <\/em>Ed. Vremea, Bucure\u015fti-2006, p. 110)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul nu este un prisos al vremurilor, ci un prinos al veacurilor. Ag\u0103\u0163at de Lumin\u0103 devine edificator \u00eentru Cuv\u00e2ntul, care-i unific\u0103 cutez\u0103toarea sa crea\u0163ie. Urc\u0103 dealul cunoa\u015fterii pentru a atinge idealul culturii. \u00centre simplitate \u015fi complexitate, cu ruga sa \u015fi noianul de nelini\u015fti metafizice ale Neamului, cu toiagul harului la drum, cu distinc\u0163ia demnit\u0103\u0163ii ca heraldic\u0103 suveran\u0103, Omul cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n suie Calea firmamentului spre dinastia rafinamentului sacru, ca o chemare a ad\u00e2ncirii g\u00e2ndirii sublime, ca o \u00een\u0103l\u0163ime a misticii suave serafice, ca o ad\u0103ugire la liturghia Frumosului: o via\u0163\u0103 de deplin\u0103 d\u0103ruire pentru Neam, dar \u00eenchinat\u0103 permanent lui Dumnezeu, o rostire \u015fi o rostuire a evlaviei ortodoxe \u00eentru na\u0163ionalismul cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen \u0163ara noastr\u0103, Biserica a fost unul dintre centrele spirituale ale acestui neam \u015fi n-a f\u0103cut deosebire \u00eentre na\u0163ionalism \u015fi evlavie.\u201d <\/em>(P\u0103rintele Sofian, Ed. Bizantin\u0103, Bucure\u015fti-2012, p. 628)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ernest Bernea a creat prin opera sa, gra\u0163ie harului prisositor, o \u00eenalt\u0103 \u015fcoal\u0103 a vie\u0163ii, a jertfei, a dragostei, a demnit\u0103\u0163ii cugetului, a ortodoxiei, chiar dac\u0103 aproape nimeni ast\u0103zi nu se \u00eencumet\u0103 s\u0103-i rosteasc\u0103 numele, s\u0103-i recunoasc\u0103 meritele sale ctitore\u015fti, ziditoare, nici \u00een \u015fcoala filosofic\u0103, nici \u00een cea teologic\u0103. De restul nici pomeneal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nerecuno\u015ftiin\u0163a este p\u0103cat strig\u0103tor la cer. Nu se poate iarta!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prigoana atee \u00eempotriva cinstirii \u00cenainta\u015filor cre\u015ftini ortodoc\u015fi, tolerat\u0103 de ierarhii-baroni ai B.O.R., venera\u0163i prin pilda M\u00e2ntuitorului este p\u0103cat \u00eempotriva lui Dumnezeu-Iisus Hristos. Pururea nu se iart\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Chipuri ale str\u0103lucirii Aurei Sf. M. Mc. Dimitrie:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dimitrie Basarabov<\/strong>-sf\u00e2nt; Dimitrie Cantemir-Domnitor<\/strong>, prin\u0163 al culturii; Dumitru St\u0103niloae<\/strong>-teolog filocalic, preot; Dumitru B\u0103la\u015fa<\/strong>-teolog, preot, istoric, m\u0103rturisitor;\u00a0 Dimitrie Bejan<\/strong>-teolog, preot, istoric, m\u0103rturisitor; Dumitru F\u0103rca\u015f<\/strong>-artist emerit; Dumitru Abrudan<\/strong>-teolog, preot, c\u0103rturar; Dimitrie Balaur<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru Dosoftei<\/strong> Florea<\/strong>-arhimandrit m\u0103rturisitor; Dumitru \u015eerban<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru M. \u015eerban<\/strong>-preot, m\u0103rturisitor; Dumitru Iliescu-Palanca<\/strong>-preot, <\/strong>m\u0103rturisitor; Dimitrie <\/strong>Mihai Sturza<\/strong>-prin\u0163, scriitor; Dumitru Banea<\/strong>-m\u0103rturisitor, scriitor; Dumitru Radu Popescu<\/strong>-teolog, preot, c\u0103rturar; Dumitru<\/strong> Fecioru<\/strong>-teolog, preot, c\u0103rturar; Dumitru C\u0103lug\u0103ru<\/strong>-teolog, preot, c\u0103rturar; Dumitru Coconu<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Demetrescu <\/strong>Radu Gyr<\/strong>-cel mai mare Poet al Crucii, m\u0103rturisitor-teolog; Dumitru Dulgheru<\/strong>-preot, m\u0103rturisitor; Dumitru Grigorescu<\/strong>-preot militar, ctitor, erou; Dumitru Jijeescu<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru Marinescu<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru Nica<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru Smarandache<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru Stancu<\/strong>-preot m\u0103rturisitor; Dumitru Ionescu-Bucure\u015fti<\/strong>, mare bibliofil; Dimitrie Grama<\/strong>-scriitor; Dumitru-Titi Tudos\u0103-<\/strong>m\u0103rturisitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 + Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. Mc. Nestor<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

27 octombrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u015ei-mi zise Domnul: \u201eEu s\u00e2nt Frumuse\u0163e;\/ \u201e\u00cen Mine-i cald s\u0103la\u015f de prim\u0103veri;\/ \u201eLa Mine zorile s\u00e2nt f\u0103r-de-seri,\/ \u201e\u015ei Duhul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41735"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41735\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41738,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41735\/revisions\/41738"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}