{"id":41790,"date":"2018-11-18T11:37:26","date_gmt":"2018-11-18T11:37:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41790"},"modified":"2018-11-18T11:37:26","modified_gmt":"2018-11-18T11:37:26","slug":"vavila-popovici-despre-consecventa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/18\/vavila-popovici-despre-consecventa\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Despre consecven\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNu poate exista o politic\u0103 veritabil\u0103 f\u0103r\u0103 consecven\u021b\u0103 \u0219i moralitate.\u201d<\/em> \u2013 Corneliu Coposu<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Lucr\u00e2nd la un nou volum cu rememor\u0103ri tardive, am g\u0103sit notat c\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani am scris articolul intitulat \u201e\u00cen ce barc\u0103 ne urc\u0103m? \u00cencotro v\u00e2slim?\u201d. \u00cencepeam articolul cu credin\u021ba c\u0103 Europa se va putea afirma ca o putere interna\u021bional\u0103 doar dac\u0103 va fi unit\u0103; \u00een ultimii ani ai secolului trecut a fost un teatru de r\u0103zboi; nu a existat o con\u0219tiin\u021b\u0103 european\u0103, fiind dominat\u0103 de un na\u021bionalism distrug\u0103tor. Ast\u0103zi, l\u0103s\u00e2nd acei ani \u00een urm\u0103, Europa \u00eentrune\u0219te aproape toate condi\u021biile s\u0103 redevin\u0103, cu adev\u0103rat, o mare putere economic\u0103, militar\u0103, cultural\u0103, dar pentru asta e nevoie s\u0103 fie unit\u0103 \u0219i independent\u0103, s\u0103 scape de mizeria moral\u0103 existent\u0103 pe alocuri, de altfel chiar pe \u00eentreaga planet\u0103. Numai astfel se va putea ajunge la fericire, la ordinea superioar\u0103 \u201ede adev\u0103r, frumos \u0219i bun suprem\u201d.<\/em> Iar dac\u0103 Europa nu va putea integra toate aceste \u021b\u0103ri ale ei, va fi cuprins\u0103 de spaima \u00eencerc\u0103rilor \u2013 tot pe alocuri \u2013 de revenire la un na\u021bionalism exagerat, periculos chiar, a\u0219a cum s-a tr\u0103it \u0219i \u00een \u021bara noastr\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een etapa\u00a0 de instaurare a\u00a0 dictaturii na\u021bional-comuniste, a revolu\u021biei culturale caracterizate prin preluarea tuturor p\u00e2rghiilor \u00een stat, un accentuat cult al personalit\u0103\u021bii \u0219i un aparat de stat capabil s\u0103 reprime orice form\u0103 de opozi\u021bie. Na\u021bionalismul poate duce la un viitor sumbru, o izolare \u0219i o \u00eend\u00e2rjire a popula\u021biei, cu manifest\u0103ri de ur\u0103, nelini\u0219te, renun\u021bare la ceea ce s-a dob\u00e2ndit cu mari sacrificii \u2013 libertatea. Cum pot disp\u0103rea aceste sentimente negative? Aforismele elucideaz\u0103: \u201e<\/em>\u00cen aceast\u0103 lume mare, ura dispare prin a iubirii consecvent\u0103 lucrare\u201d, \u00a0<\/em>\u0219i \u201eUnii nu simt fericire \u00eentruc\u00e2t sunt mai interesa\u021bi de control, de putere, dec\u00e2t de iubire\u201d.<\/em> Iat\u0103 un mod \u2013 aforismul \u2013 de a aminti nevoia de iubire \u0219i \u00een\u021belegere \u00eentre oameni.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Din istoria trecutului ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i s\u0103 orient\u0103m bine barca \u00een care ne-am urcat, v\u00e2slind-o \u00een direc\u021bia propus\u0103, pentru a ajunge la punctul dorit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Rom\u00e2nia se tot umbl\u0103 la legi ale justi\u021biei, f\u0103r\u0103 a recunoa\u0219te c\u0103 nu poate fi justi\u021bie \u0219i ordine \u00eentr-o societate \u00een care indivizii sunt lipsi\u021bi de o consecven\u021b\u0103 logic\u0103 necesar\u0103 stabilit\u0103\u021bii, statorniciei, lini\u0219tii \u0219i \u00een\u021belegerii. A fi consecvent \u00eentr-o ac\u021biune pe care o \u00eentreprinzi \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai o g\u00e2ndire corect\u0103 care respect\u0103 legile, a ac\u021biona logic \u0219i a avea aceea\u0219i linie de conduit\u0103, o conduit\u0103 ferm\u0103, neschimb\u0103toare, s\u0103 po\u021bi rezista la eventualele \u201efurtuni\u201d ivite, \u0219i a r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare atunci c\u00e2nd un \u201ev\u00e2nt p\u0103gubos\u201d bate prea tare. Consecven\u021ba implic\u0103 o succesiune de situa\u021bii care trebuie dep\u0103\u0219ite, deoarece via\u021ba se schimb\u0103 uimitor de rapid \u00een zilele noastre. Confrunta\u021bi \u00een mod repetat cu obstacole, voin\u021ba oamenilor \u00eens\u0103, devine mai puternic\u0103, caracterul lor devine d\u00e2rz. Un om \u00eel consider\u0103m statornic c\u00e2nd ac\u021bioneaz\u0103 mereu \u00een concordan\u021b\u0103 cu propriile principii. Institu\u021biile, politica este necesar s\u0103 func\u021bioneze \u0219i ele \u00een mod consecvent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd am fost de acord \u0219i am decis s\u0103 mergem pe un drum, av\u00e2nd convingerea c\u0103 este bun drumul ales, nu trebuie s\u0103 mai ezit\u0103m, ci s\u0103 facem tot posibilul pentru a urma cu consecven\u021b\u0103 drumul. Nu este benefic a ne r\u0103zg\u00e2ndi \u0219i a schimba op\u021biunile pe parcursul desf\u0103\u0219ur\u0103rii ac\u021biunii. Consecven\u021ba \u0219i ra\u021biunea merg \u00eempreun\u0103, atunci c\u00e2nd se \u00eenainteaz\u0103 corect pe drumul ales.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anul 2007 a fost anul ader\u0103rii Rom\u00e2niei la UE. O provocare a istoriei, o nou\u0103 experien\u021b\u0103. De fapt, ideea de unitate european\u0103 nu este nou\u0103, ci are r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci la nivelul istoriei continentului, idee abordat\u0103 \u00een scopul g\u0103sirii unei solu\u021bii pentru evitarea conflictelor dintre statele b\u0103tr\u00e2nului continent \u0219i pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 a popula\u021biei. De exemplu, \u201ePax romana\u201d (Pacea roman\u0103) a fost o realitate istoric\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een vederea unific\u0103rii \u00eentregii Europe sub domina\u021bia roman\u0103, un mod de organizare a vie\u021bii sociale devenit \u00een timp un model de structurare a raporturilor politico-militare pe spa\u021bii geo-politice largi. Pe parcursul istoriei au urmat \u0219i alte multe idei de unificare. Dintre ele amintim ideea lui J. J. Rousseau care vedea o \u201erepublic\u0103 european\u0103\u201d<\/em> numai \u201edac\u0103 monarhii \u0219i-ar abandona natura lor lacom\u0103 \u0219i belicoas\u0103<\/em>\u201d spunea, consider\u00e2nd c\u0103 popoarele se pot emancipa, \u0219i ca urmare pot deveni mai \u00een\u021belepte. La Congresul pacifist de la Paris din 1849 Victor Hugo a rostit celebrele-i cuvinte: \u201e\u0218i va veni ziua c\u00e2nd vom vedea dou\u0103 grup\u0103ri uria\u0219e: Statele Unite ale Europei \u0219i Statele Unite ale Americii d\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2na prieteneasc\u0103 peste ocean…\u201d<\/em>. \u0218i cum \u00eentotdeauna poe\u021bii au avut darul previziunilor, exist\u0103 toate \u0219ansele ca acest fapt s\u0103 se concretizeze c\u00e2t de cur\u00e2nd. Dar, la baza acestei concretiz\u0103ri trebuie s\u0103 stea moralitatea, \u00een\u021belegerea \u0219i \u00eencrederea pasului f\u0103cut. Fiecare dintre \u021b\u0103rile care ader\u0103 la Uniunea European\u0103 trebuie s\u0103 fie bine condus\u0103 pe acest drum, f\u0103r\u0103 ezit\u0103ri s\u0103 se doreasc\u0103 progresul \u0219i nu s\u0103r\u0103cia care afecteaz\u0103 \u021b\u0103rile prost conduse cu profitori care \u00ee\u0219i v\u0103d de profiturile lor scandaloase realizate prin furt \u0219i prin diverse m\u00e2r\u0219\u0103vii. Societatea s-a polarizat excesiv, unii s-au ridicat indecent prin \u00eembog\u0103\u021bire \u0219i al\u021bii merg spre limita inferioar\u0103 a s\u0103r\u0103ciei. Este tabloul unei societ\u0103\u021bi bolnave.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mediul \u00een care tr\u0103im, inform\u0103rile tenden\u021bioase care ne intoxic\u0103 cu \u0219tirile lor influen\u021beaz\u0103 conduita \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, dup\u0103 cum fiecare \u00ee\u0219i are format\u0103 puterea caracterului, cunoa\u0219terea, capacitatea decel\u0103rii. Oricum, exist\u0103 o bulversare general\u0103 creat\u0103 de un clan r\u0103u inten\u021bionat, care nu poate fi trecut\u0103 cu vederea, ci aten\u021bionat\u0103 de cei din exteriorul \u021b\u0103rii \u0219i strict penalizat\u0103 de cei din interior, de popor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu ne-a for\u021bat nimeni s\u0103 ader\u0103m la Uniunea European\u0103, a fost dorin\u021ba majorit\u0103\u021bii tr\u0103itorilor acestei \u021b\u0103ri \u0219i ne-am bucurat c\u00e2nd pasul a fost f\u0103cut. Ne-am dorit libertatea de a c\u0103l\u0103tori, de a munci, de a \u00eenv\u0103\u021ba oriunde \u00een Europa. Ast\u0103zi mul\u021bi rom\u00e2ni muncesc, al\u021bii vor s\u0103 munceasc\u0103 \u00een \u021b\u0103ri ca Germania, Spania, Austria, Fran\u021ba, Italia, Anglia \u0219i deci aderarea la acest spa\u021biu este important\u0103 pentru interesele rom\u00e2nilor \u0219i nu numai din acest punct de vedere. Nimeni nu a cerut s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 sau s\u0103 studieze \u00een Est, ci oamenii s-au orientat spre \u021b\u0103rile civilizate. Rom\u00e2nii au avut, de-a lungul istoriei, leg\u0103turi cu \u021b\u0103rile vestice ale Europei. Rom\u00e2nia chiar ar putea face parte din Europa de Vest, pe baza apartenen\u021bei la NATO, a steagului similar cu al Belgiei \u0219i cu cel al Fran\u021bei, \u0219i a tr\u0103s\u0103turilor similare \u2013 se spune \u2013 cu ale \u021b\u0103rilor din Vest (jude\u021bul Timi\u0219 unde exist\u0103 comunit\u0103\u021bi de alsacieni, francezii din Banat, sa\u0219ii din Transilvania etc.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Indivizii incon\u0219tien\u021bi care ac\u021bioneaz\u0103 urm\u0103rindu-\u0219i interesele personale, independent de interesele \u021b\u0103rii, se pot afla la un moment dat \u00een situa\u021bia contradictorie \u00een care actele lor a\u0219a zise ra\u021bionale, conjugate, s\u0103 determine o rezultant\u0103 ira\u021bional\u0103. Este concluzia unui analist politic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen orice drum ales exist\u0103 entuziasm pentru ob\u021binerea scopului final, dar nu este suficient entuziasmul, ci el trebuie \u00eenso\u021bit de consecven\u021b\u0103, iar consecven\u021ba presupune disciplin\u0103, lupt\u0103 \u0219i a nu uita de scopul final propus. Piedicile nu trebuie ignorate, dar nici s\u0103 descurajeze lupt\u0103torii, fiindc\u0103 doar prin consecven\u021b\u0103 se atinge scopul \u0219i se poate ob\u021bine schimbarea \u00een bine. C\u00e2nd se ivesc oameni care vor s\u0103 compromit\u0103 acest scop, opun\u00e2ndu-se lui, \u00eensemn\u0103 c\u0103 ei \u00eemboln\u0103vesc societatea cu diferite viziuni sau influen\u021be toxice, \u0219i pot realiza contrariul \u2013 r\u0103ul societ\u0103\u021bii. Este acea consecven\u021b\u0103 prosteasc\u0103, \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103, alteori cu iz diabolic, av\u00e2nd \u00een mintea lor alt drum, care s\u0103 distrug\u0103 tot ce s-a realizat pan\u0103 \u00een momentul respectiv cu eforturi, cu entuziasm, cu consecven\u021b\u0103. Se creeaz\u0103 astfel o diferen\u021b\u0103 enorm\u0103 \u00eentre binele dorit \u0219i r\u0103ul ivit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fi consecvent \u00eenseamn\u0103 a ac\u021biona conform cu principiile tale, a fi credincios, perseverent ideilor tale. S\u0103 facem distinc\u021bie totu\u0219i, \u00eentre consecven\u021b\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103, aceasta din urm\u0103 fiind ac\u021biunea de st\u0103rui, a fi statornic \u00een munc\u0103, \u00een convingeri, \u00een atitudini, a fi tenace. Sunt nuan\u021bat diferite, dar am\u00e2ndou\u0103 sunt calit\u0103\u021bi admirabile ale omului angrenat \u00een orice activitate, determinate sau legate fiind de demnitate \u0219i de onorabilitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, consecven\u021ba este o calitate, dar trebuie folosit\u0103 inteligent, cu m\u0103sur\u0103, niciodat\u0103 precipitat, ci bine argumentat. De aceea exist\u0103 dialogul, pentru ca oamenii s\u0103-l foloseasc\u0103 \u00een mod explicativ \u0219i respectabil. Dar ce facem c\u00e2nd la conducerea unei \u021b\u0103ri se infiltreaz\u0103 oameni needuca\u021bi, lipsi\u021bi de bun sim\u021b, c\u00e2nd se formeaz\u0103 un clan cu acelea\u0219i idei \u0219i atitudini neobr\u0103zate, cu un tupeu extraordinar, jignitor, indivizi plini de orgoliu fiind, consider\u00e2nd c\u0103 fac pentru c\u0103 ei<\/strong> pot<\/strong>, consider\u00e2ndu-i, culmea, pe al\u021bii inferiori \u0219i dorind s\u0103-i lipseasc\u0103 de putin\u021b\u0103 folosind tot arsenalul lor de lupt\u0103? Doar am auzit expresia la un interviu: \u201eOri ei, ori noi!\u201d<\/em> Ce facem c\u00e2nd un clovn \u00ee\u0219i \u00eencepe discursul cu: \u201e<\/em>Spun de la \u00eenceput c\u0103 nu am venit s\u0103 dau socoteal\u0103 …\u201d<\/em>; c\u00e2nd un b\u0103rbat la andropauz\u0103 \u00ee\u0219i drege vocea pentru rolul de actor \u0219i spune c\u0103 raportul a fost f\u0103cut de ni\u0219te func\u021bionari, iar cei ce au votat nici nu au \u0219tiut despre ce este vorba (apropoul era f\u0103cut celor din Comisia European\u0103); c\u00e2nd altul url\u0103 \u00een Parlament: \u201eVrem o \u021bar\u0103 independent\u0103, vrem s\u0103 ne conducem noi, vrem ca parlamentul s\u0103 fie cel care ia decizii. V\u0103 mul\u021bumesc!\u201d<\/em> \u0219i \u00eencheie cu un gest obscen adresat celor din Uniunea European\u0103; c\u00e2nd\u00a0 altul afirm\u0103 cu o siguran\u021b\u0103 de net\u0103g\u0103duit c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia procesul este ireversibil, c\u0103 Pre\u0219edintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker \u0219i Prim-Vice Pre\u0219edintele Comisiei Europene Frans Timmermans nu sunt \u0219efii lui, sunt la Comisia european\u0103;\u00a0 c\u00e2nd altul \u00a0\u2013 plin de ur\u0103 \u2013 dar d\u00e2ndu-se drept un om cult, cunosc\u0103tor al istoriei Europei le spune vest-europenilor s\u0103 nu compare istoria Rom\u00e2niei cu a lor: \u201eL<\/em>a noi s-a folosit prima scriere din lume. C\u00e2nd Br\u00e2ncu\u0219i f\u0103cea statui, voi f\u0103cea\u021bi orgii!\u201d<\/em>. Sunt vorbele exponen\u021bilor curentului de opinii care exist\u0103 \u00een interiorul partidului de guvern\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 toate acestea, ce mai putem spune? Ce replici se mai pot da acestor exprim\u0103ri abjecte, ad\u0103ugate altora anterioare?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce deosebire de nivel intelectual, educa\u021bional \u00eentre oamenii care ocupau c\u00e2ndva func\u021bii de conducere \u00een statul rom\u00e2n, \u0219i al celor din aceste vremi! S\u0103 ne amintim de \u00eent\u00e2lnirea dintre marele istoric Nicolae Iorga \u0219i un coleg care-l invidia pentru presta\u021bia sa str\u0103lucitoare, neput\u00e2ndu-se ridica la nivelul lui Iorga. Nicolae Iorga urca treptele universit\u0103\u021bii de istorie unde era decan, colegul \u00eel salut\u0103 \u00eentreb\u00e2ndu-l ce mai face stimatul s\u0103u coleg, la care Iorga r\u0103spunde: \u201eDup\u0103 cum vezi domnule coleg, \u00een timp ce eu urc, dumneata cobori\u201d. <\/em>Sau, o discu\u021bie aprins\u0103 \u00een parlamentul interbelic, pe un proiect de lege \u00eentre istoricul Iorga \u0219i inginerul Br\u0103tianu. Iorga c\u0103ruia nu-i prea pl\u0103cea s\u0103 fie contrazis, l-a \u00eentrebat ce poate el \u00eenv\u0103\u021ba de la un inginer. Br\u0103tianu i-a replicat calm: \u201eEchilibrul, m\u0103sura, domnule profesor, pe care dumneavoastr\u0103 le pierde\u021bi \u00een iure\u0219ul politic\u201d.\u00a0<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Au fost mult prea multe astfel de ie\u0219iri ingrate la politicienii zilelor noastre! Needuca\u021bi \u0219i plini de ur\u0103 \u0219i-au dat \u201earama pe fa\u021b\u0103\u201d cum spune proverbul, adic\u0103 \u0219i-au dezv\u0103luit adev\u0103ratul chip, adev\u0103ratele g\u00e2nduri, sentimente, doctrina … \u0218i poate \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 strice, \u00een acest moment, tot ce au vrut \u0219i au construit p\u00e2n\u0103 acum oamenii cinsti\u021bi din aceast\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Da, este adev\u0103rat c\u0103 viitorul trebuie s\u0103 ni-l cl\u0103dim noi. \u0218i poate ar trebui s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 nu putem tr\u0103i dezbina\u021bi \u00een interiorul \u021b\u0103rii, \u0219i nici izola\u021bi de restul lumii. C\u0103 trebuie s\u0103 fim ajuta\u021bi, a\u0219a procedeaz\u0103 orice prieten cu adev\u0103rat. Iar noi ce facem? \u00cei \u00eentoarcem spatele, \u00eel jignim … Dezbinarea duce la haos \u0219i confruntare, izolarea la s\u0103r\u0103cie, boal\u0103 sau moarte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei incompeten\u021bi \u0219i r\u0103u voitori ai acestei \u021b\u0103ri, ar trebui s\u0103 renun\u021be la \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea lor, la viziunea bolnav\u0103 pe care o au asupra destinului \u021b\u0103rii \u0219i s\u0103 accepte o conducere demn\u0103 care s\u0103 urmeze pa\u0219ii f\u0103cu\u021bi spre visul unei Uniuni Europene. S\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 acesta va fi viitorul, mai devreme sau mai t\u00e2rziu. \u0218i cu c\u00e2t va fi mai devreme, va fi mai sigur \u0219i mai bun.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

18 noiembrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNu poate exista o politic\u0103 veritabil\u0103 f\u0103r\u0103 consecven\u021b\u0103 \u0219i moralitate.\u201d \u2013 Corneliu Coposu \u00a0\u00a0 Lucr\u00e2nd la un nou volum cu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41790","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41790","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41790"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41790\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41792,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41790\/revisions\/41792"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41790"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41790"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41790"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}