{"id":41793,"date":"2018-11-18T11:51:06","date_gmt":"2018-11-18T11:51:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41793"},"modified":"2018-11-18T11:51:06","modified_gmt":"2018-11-18T11:51:06","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-luceafarul-din-boteni-muscel-petre-tutea-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/18\/gheorghe-constantin-nistoroiu-luceafarul-din-boteni-muscel-petre-tutea-2\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: LUCEAF\u0102RUL din Boteni-Mu\u015fcel PETRE \u0162U\u0162EA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eOmul integral atotcuprinz\u0103tor este mister <\/em><\/strong>\u015fi teandric, \u00eenviere \u015fi m\u00e2ntuire.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

Filosofia cre\u015ftin-ortodox\u0103 a g\u00e2nditorului dacorom\u00e2n \u00eenzestrat de Dumnezeu cu harul \u00een\u0163elepciunii, reflect\u0103 via\u0163a la intensitatea tr\u0103irii celui mai \u00eenalt pisc serafic al ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOmul este o existen\u0163\u0103 imperfect\u0103, dar prezen\u0163a sa \u00een lume ca o fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u00eel face capabil s\u0103 existe dincolo de lucruri \u015fi natur\u0103, \u00eentr-un univers armonios de sublim\u0103 \u015fi divin\u0103 frumuse\u0163e.\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Treptele Bucuriei. <\/em>Ed. Vremea, Bucure\u015fti-2006, p. 19)<\/p>\n

Esen\u0163a evanghelic\u0103 a Ortodoxiei este \u00eens\u0103\u015fi firea cre\u015ftin\u0103 a dacorom\u00e2nului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eReligia este factor de coeziune sufleteasc\u0103: dragostea.\u201d <\/em>(Mircea Vulc\u0103nescu, Cre\u015ftinul \u00cen Lumea Modern\u0103. <\/em>Ed. \u201eCuv\u00e2ntul Ortodox\u201d, <\/em>2013, p. 36)<\/p>\n

Parabola mistic\u0103 a g\u00e2nditorului cre\u015ftin atinge toate polurile manifest\u0103rii ortodoxe ale Culturii Duhului. \u00centr-un fel spus, filosoful este Ales \u015fi \u201epredestinat\u201d <\/em>parc\u0103 pentru a mo\u015fteni Neamul \u00een Crucea suferin\u0163ei sale\u00a0 pe p\u0103m\u00e2nt, dar \u015fi \u00een \u00cenvierea cereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe la R\u0103stignire, lumea \u015ftie c\u0103 nu durerea sau bucuria ca atare sunt hot\u0103r\u00e2toare pentru suferin\u0163a sau fericirea noastr\u0103; ci atitudinea pe care personalitatea noastr\u0103 spiritual\u0103 o p\u0103streaz\u0103 \u00een fa\u0163a lor. Astfel durerea \u00eens\u0103\u015fi poate deveni izvor de nesf\u00e2r\u015fit\u0103 bucurie, dac\u0103 ea \u00eendepline\u015fte un rost \u015fi \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 un sens \u00een \u00eencordarea noastr\u0103 \u00eenspre m\u00e2ntuire.\u201d <\/em>(Nae Ionescu, \u00cendreptar Ortodox. <\/em>Ed. Artemis, p. 56)<\/p>\n

Pentru filosoful cre\u015ftin ortodox este un privilegiu divin care se asum\u0103 \u00een toate \u00eencerc\u0103rile \u015fi bucuriile milenare, prezente \u015fi chiar viitoare ale filonului str\u0103bun celest.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMisiunea omului e de a cugeta necontenit, \u00een complexitatea \u015fi taina vie\u0163ii, sensul \u015fi rostul s\u0103u pe lume.\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, De\u0163inutul profet.<\/em> Ed. Bonifaciu-2009, p. 17)<\/p>\n

Paralel cu \u00eencerc\u0103rile \u015fi biruin\u0163ele sale pentru Tradi\u0163ie \u015fi pentru sine, Dumnezeu \u00eel \u00eenzestreaz\u0103 cu aproape toate virtu\u0163ile cere\u015fti \u00eentru slujirea Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCe este Neamul?<\/em>, \u00eentreab\u0103 \u015fi r\u0103spunde categoric p\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu. Neamul este mama mea, tat\u0103l meu, fratele meu, sora mea, vecinul meu, satul meu, comuna, jude\u0163ul meu \u015fi to\u0163i \u00eenainta\u015fii no\u015ftri, cu mo\u015fii \u015fi cu str\u0103mo\u015fii lor ce se odihnesc \u00een p\u0103m\u00e2ntul acesta \u015fi tot cel ce vorbe\u015fte aceea\u015fi limb\u0103, are aceea\u015fi credin\u0163\u0103 \u015fi acelea\u015fi idealuri.\u201d <\/em>(Gra\u0163iela Lungu Constantineanu, P\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu. Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile unui m\u0103rturisitor. <\/em>Ed. Haritina, Ia\u015fi-2008, p. 225)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Fiecare g\u00e2nd cre\u015ftin ctitore\u015fte o treapt\u0103 a ra\u0163iunii frumosului pe sfera cosmosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOrtodoxia e, pentru noi, Cre\u015ftinismul autentic, care trebuie actualizat \u00een proaspete \u015fi calde fapte suflete\u015fti. Trebuie s\u0103 fim cre\u015ftini-pentru a g\u0103si un sens vie\u0163ii, sens care s\u0103 \u00eentreac\u0103 simpla umanitate, \u015fi s\u0103 cuprind\u0103 din acel suc al metafizicii, care singur ne orienteaz\u0103. Cre\u015ftinismul ne lumineaz\u0103 o ax\u0103 central\u0103 \u00een Univers \u015fi \u00een noi \u00een\u015fine.\u201d<\/em> (Mircea Eliade, Profetismul Rom\u00e2nesc 1. <\/em>Ed. \u201eRoza V\u00e2nturilor\u201d,Bucure\u015fti-1990,p. 58)<\/p>\n

Fiecare lic\u0103r, sc\u00e2nteie a cugetului s\u0103u devine m\u0103sur\u0103 a dep\u0103\u015firii de sine, de ceilal\u0163i.<\/p>\n

Fiecare c\u00e2ntare a sufletului flutur\u0103 zenitul propag\u0103rii spiritului angelic, a des\u0103v\u00e2r\u015firii erudi\u0163iei sale ce dau eviden\u0163\u0103 \u015fi existen\u0163\u0103 sacr\u0103 Poeziei \u015fi Filosofiei pure.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePoe\u0163ii, filosofii unei na\u0163iuni luminate prepun \u00een c\u00e2ntec \u015fi cuget \u00een\u0103l\u0163imile cerului \u015fi le comunic\u0103 na\u0163iunilor respective.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Proz\u0103. <\/em>Vol. I, Ed. Erc Press, Bucure\u015fti-2009,p. 110)<\/p>\n

Fiecare fapt\u0103 a inimii binecuv\u00e2ntate, cople\u015fit\u0103 de har \u00eenal\u0163\u0103 Na\u0163ia tot mai sus spre dimensiunea ei ortodox\u0103 a tr\u0103irii Arealului divin, conform chem\u0103rii Adev\u0103rului.<\/p>\n

\u00a0 \u201eOrtodoxia e \u00eenclinarea \u015fi u\u015furin\u0163a de a tr\u0103i un alt plan de existen\u0163\u0103 dec\u00e2t lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, e o lini\u015ftit\u0103 situare \u00eentr-o atmosfer\u0103 anonim transcendentalizat\u0103; prin asta, ortodoxia are caracter de fenomen religios primordial-ea se refer\u0103, \u00eenainte de toate, la m\u00e2ntuirea sufletului.\u201d<\/em> (Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere. <\/em>Vol.II, Ed. Istros-Br\u0103ila, Ed. Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne-2004, p. 365)<\/p>\n

Fiecare intui\u0163ie mistic\u0103 \u00eel cuprinde pe g\u00e2nditor \u00een lumina evanghelic\u0103 propuls\u00e2ndu-l heruvimic \u00eentru capacit\u0103\u0163ile siderale de excep\u0163ie ale Neamului ce tinde spre ve\u015fnicie.<\/p>\n

\u00a0 \u201eNeamul nostru r\u0103m\u00e2ne pentru c\u0103 el particip\u0103, \u00een felul lui, la eternitatea fiin\u0163ei.\u201d<\/em> (Constantin Noica, Pagini despre sufletul rom\u00e2nesc.<\/em> Ed. Humanitas, p. 11)<\/p>\n

Fiecare sim\u0163ire curat\u0103 pulseaz\u0103 inima d\u0103ruirii sale jertfelnice, interac\u0163ion\u00e2nd cu confesiunea de suflet a slujirii Iubirii \u00eentru Dumnezeu, \u00eentru Neam, \u00eentru Crea\u0163ie pentru a se identifica cu Str\u0103mo\u015fii, pentru a tr\u0103i destinul lor str\u0103bun \u00een destinul s\u0103u haric.<\/p>\n

Venirea unui Ales z\u0103misle\u015fte \u00een s\u00e2nul poporul s\u0103u euforiile unei continue S\u0103rb\u0103tori, a\u015fa cum a fost chemarea marelui Ierarh al Ortodoxiei, Andrei \u015eaguna. \u201eTu Doamne \u015ftii, c\u0103 doresc a alerga c\u0103tre scopul meu: pre rom\u00e2nii transilv\u0103neni din ad\u00e2ncul lor somn s\u0103-i de\u015ftept, \u015fi cu voie c\u0103tre tot ce e adev\u0103rat, pl\u0103cut \u015fi bun, s\u0103-i trag!\u201d<\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, De la Cazania lui Varlaam, la Ion Creang\u0103. <\/em>Sibiu-1997, p. 125)<\/p>\n

Filosoful cre\u015ftin ortodox prin excelen\u0163\u0103, conlucreaz\u0103 cu harul divin \u00eentru monarhia Adev\u0103rului, \u00eentru hegemonia Binelui, \u00eentru dumnezeirea Libert\u0103\u0163ii, \u00eentru biruin\u0163a Crucii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m Crucea, durerea trimis\u0103 de Tat\u0103l Ceresc, c\u0103ci \u015fi Hristos a lucrat m\u00e2ntuire \u00een mijlocul nostru, suindu-Se pe Sf\u00e2nta Cruce. S\u0103 iubim Sf\u00e2nta Cruce, din care izbucne\u015fte Euharistia divin\u0103. Unirea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 cu Hristos este murind pe Sf\u00e2nta Cruce cu Hristos, ca s\u0103 \u00eenviem \u00een Hristos.\u201d <\/em>(Ieroschimonah Nil Doroban\u0163u, Mistic\u0103.<\/em> Ed. Babel Bac\u0103u-2015, p.<\/p>\n

R\u00e2vna spiritului s\u0103u elevat ancorat \u00een sferele profunzimii g\u00e2ndirii cre\u015ftine, reflectat \u00een aura m\u0103rturisirii teologice ortodoxe, \u00eenal\u0163\u0103 catapeteasm\u0103 Limbii rom\u00e2ne, conferindu-i \u00een\u0103l\u0163area splendorii liturgice ca esen\u0163\u0103 \u015fi identitate a Na\u0163iunii sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVorbind despre fenomenul spiritual rom\u00e2nesc raport\u00e2ndu-ne la problema esen\u0163ei<\/strong>, dar \u015fi la cea a identit\u0103\u0163ii<\/strong>\u2026 C\u00e2nd vorbim de identitate, ne g\u00e2ndim \u00een mod special \u015fi la faptul c\u0103 \u00een cuprisul unui fenomen, prima determinare a unit\u0103\u0163ii sale este tocmai identitatea<\/strong>.\u201d<\/em> (Mihail Diaconescu, Dialoguri \u015fi medita\u0163ii metafizice despre literatur\u0103, muzic\u0103 \u015fi artele plastice.<\/em> Bucure\u015fti-2015, p. 339)<\/p>\n

La Petre \u021au\u021bea, truda cunoa\u015fterii, dreapta credin\u0163\u0103, aprofundarea culturii alese care-i \u00eencorporeaz\u0103 autoritatea de mare c\u0103rturar \u00eei consacr\u0103 pre\u0163uirea profund\u0103 \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0Tot zbuciumul Na\u0163iei sale \u00eel prelinge prin exegeza sufletului s\u0103u aprins de Rugul d\u0103ruirii pentru a fundamenta m\u0103re\u0163ia Neamului s\u0103u ales \u00eentru esen\u0163ialitatea \u015fi simultaneitatea devenirii. \u201eTotul pe lume este devenire. Dar, ca s\u0103 percepem realitatea acestei deveniri, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 sesiz\u0103m melodia intern\u0103 a sufletului nostru; c\u0103ci sufletul nostru e calitate pur\u0103 care se desf\u0103\u015foar\u0103, e durat\u0103 pur\u0103 care creeaz\u0103.\u201d <\/em>(Ilariu Dobridor, Dec\u0103derea Dogmelor. Cum au dizolvat evreii cultura european\u0103.<\/em> Fronde, Alba Iulia-Paris-1999, p. 99)<\/p>\n

Voin\u0163a remarcabil\u0103 a filosofului cre\u015ftin ortodox t\u00e2nje\u015fte dup\u0103 \u00eentronizarea dragostei care-i zide\u015fte Calea sinuoas\u0103 a Destinului consfiin\u0163it de Pronia cereasc\u0103 \u00een tot ce este Frumos ca istorie a g\u00e2ndirii sublime a Neamului dacorom\u00e2n. \u201eToat\u0103 istoria neamului rom\u00e2nesc, de la voievozi la domnitori \u015fi regi, lumina\u0163i prin investitur\u0103 haric\u0103, este o m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 stropit\u0103 cu s\u00e2ngele vitejilor acestui p\u0103m\u00e2nt. Expresia lui \u0162u\u0163ea: <<Istoria reprezint\u0103 pa\u015fii lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt>><\/strong>, este frumoas\u0103 ca metafor\u0103, ca figur\u0103 de stil, dar numai ca metafor\u0103!\u2026 Mai degrab\u0103 am putea spune c\u0103 istoria reflect\u0103 consecin\u0163ele atitudinii noastre fa\u0163\u0103 de planul transcendent. Orice binecuv\u00e2ntare \u015fi orice sanc\u0163iune divin\u0103 este r\u0103spunsul la actele noastre de via\u0163\u0103: g\u00e2nd, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Ne lu\u0103m singuri r\u0103splata.\u201d<\/em> (Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtat\u0103. <\/em>Ed. Antim-2002, p. 104)<\/p>\n

Cultul filosofului pentru Adev\u0103r \u015fi-l reflect\u0103 \u00eentr-o magnific\u0103 Confesiune de credin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceste postulate, \u00een aceste pl\u0103m\u0103diri ancestrale, \u00een aceste binecuv\u00e2nt\u0103ri extazice, \u00een aceste v\u00e2lv\u00e2t\u0103i spirituale, \u00een aceast\u0103 magn\u0103 heruvimic\u0103, \u00een aceste paradigme, \u00een aceste antinomii, \u00een aceste meniri fire\u015fti ale Vetrei Str\u0103bune, \u00een aceste sfere cere\u015fti a r\u0103s\u0103rit \u0219i r\u0103sare LUCEAF\u0102RUL din Boteni-Vla\u015fca-PETRE \u0162U\u0162EA.<\/strong><\/p>\n

\u015eocul g\u00e2ndirii aforistice ie\u015fite din comun, fascina\u0163ia oralit\u0103\u0163ii sale at\u00e2t de celebr\u0103 care l-ar fascina chiar \u015fi pe Marele Pavel, preten\u0163ia \u015fi ascenden\u0163a sa la celebra aristocra\u0163ie dacic\u0103, magistralul discurs teologic, interogativ, \u00eenfl\u0103c\u0103rarea vie, haric\u0103, cuprinz\u0103toare, epistemologic\u0103, i-au conferit heraldica unui spirit ortodox, purt\u0103tor al unui sceptru de ales FILOSOF.<\/p>\n

Luciditatea erudi\u0163iei sale declan\u015feaz\u0103 subtilitatea, sinteza, intui\u0163ia, drama, geniul, profetismul, mistica interioriz\u0103rii, cugetul emo\u0163ional al exterioriz\u0103rii, al miresmei gr\u0103irii.<\/p>\n

Toate \u00eentreb\u0103rile epocii sale r\u0103mase mo\u015ftenire din alternan\u0163a cu trecutul glorios al Na\u0163iei \u00ee\u015fi afl\u0103 r\u0103spunsul \u00een inima sa aflat\u0103 permanent la r\u0103scrucea istoriei.<\/p>\n

Sintagma tr\u0103irii sale voievodale, circumscris\u0103 hristic slujirii filosofice de sacerdot se reflect\u0103 cu adev\u0103rat \u00een demnitatea marelui DACOROM\u00c2N.<\/p>\n

Onoarea, curajul, ruga, r\u0103bdarea, n\u0103dejdea, chemarea, alegerea, omenia, via\u0163a, m\u0103rturisirea, clarviziunea, sacrificiul de fiecare zi, de fiecare moment se \u00eenfrunt\u0103 \u015fi se confrunt\u0103 cu voca\u0163ia misiunii sale de Apostol al slujirii rom\u00e2ne\u015fti cre\u015ftin ortodoxe.<\/p>\n

Izvorul s\u0103u \u0163\u00e2\u015fnit din d\u0103ruirea cereasc\u0103, Dorul s\u0103u prelins din legendara mo\u015ftenire str\u0103mo\u015feasc\u0103, izb\u00e2nda sa brodat\u0103 pe d\u0103inuirea str\u0103bun\u0103 \u00eei tr\u00e2mbi\u0163\u0103 un Ecou ve\u015fnic.<\/p>\n

Fiin\u0163a \u015fi persoana sa cuminecate prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu sfin\u0163enia Neamului, las\u0103 Testamentul cel mai cutremur\u0103tor al Profetului care, impresioneaz\u0103, care fascineaz\u0103, care zide\u015fte, care sacralizeaz\u0103, care \u00eentronizeaz\u0103 idealul unei sobriet\u0103\u0163i a Iubirii demne de cel mai mare ascet, de cel mai profund mistic, de cel mai \u00eenalt isihast.<\/p>\n

Menirea Filosofului cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n Petre \u0162u\u0163ea puncteaz\u0103 g\u00e2ndirea g\u00e2ndirii ra\u0163iunii pure, puncteaz\u0103 sublimul oratoric, socratic, puncteaz\u0103 epoca sa \u00eenso\u0163ind Urmarea Na\u0163iei pe meridianele transcendentului.<\/p>\n

Filosoful cre\u015ftin-ortodox Petre \u0162u\u0163ea-\u201eProfesorul\u201d<\/em>-Academiei Aiud a \u00eentrupat\u00a0 \u00eentru sublim Suferin\u0163a \u015fi Iubirea m\u0103rturisitorului cre\u015ftin pentru Dumnezeu \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u0103ci jertfa se face din iubire \u015fi nu orice fel de iubire ci una purificat\u0103 prin suferin\u0163\u0103.\u201d <\/em>(Aspazia O\u0163el-Petrescu, A Fost Odat\u0103.<\/em> Bucure\u015fti-2011, p. 69)<\/p>\n

Fundamentala sa oper\u0103 oral\u0103 ori scris\u0103 construie\u015fte ideatic zidirea viitoare a Na\u0163iei sale care se armonizeaz\u0103 cu Cosmosul des\u0103v\u00e2r\u015fit al Crea\u0163iei lui Dumnezeu.<\/p>\n

Tratatul de antropologie cre\u015ftin\u0103 <\/em>care, a dep\u0103\u015fit cu mult r\u00e2vna erudi\u0163ilor teologi ai timpurilor, \u00eel situeaz\u0103 \u00eentr-o descenden\u0163\u0103 str\u0103lucit\u0103, \u00eentr-o ierarhie a luminii Cuv\u00e2ntului Hristic, primind admira\u0163ia marelui str\u0103bun, sf\u00e2ntul geto-dac Dionisie Areopagitul cu \u00eendr\u0103zneala capodoperei celeste ce ne descoper\u0103 Ierarhia Cereasc\u0103 \u015fi Ierarhia Bisericeasc\u0103<\/em>, ar\u0103t\u00e2nd Izvorul dumnezeiesc absolut, \u201eC\u0103ci din El \u015fi spre El sunt toate, <\/em>cum a spus sf\u00e2ntul Cuv\u00e2nt- Sf. Ap. Pavel, Romani, 11,36: \u201e Toat\u0103 str\u0103lucirea luminoas\u0103 ce porne\u015fte de la Tat\u0103l \u015fi vine la noi o bun\u0103 d\u0103ruire \u015fi ne umple iar\u0103\u015fi de o putere unificatoare, ne \u00eendreapt\u0103 \u00een sus \u015fi ne \u00eentoarce spre unitatea <\/em>(\u201eCa to\u0163i s\u0103 fie una, dup\u0103 cum Tu, P\u0103rinte, \u00eentru Mine \u015fi Eu \u00eentru Tine, a\u015fa \u015fi ace\u015ftia \u00een Noi s\u0103 fie una, ca lumea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Tu M-ai trimis. \u015ei slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca s\u0103 fie una, precum Noi una suntem.\u201d \u2013Ioan 17, 21-22; <<V\u0103 \u00eendemn, fra\u0163ilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca to\u0163i s\u0103 vorbi\u0163i la fel \u015fi s\u0103 nu fie dezbin\u0103ri \u00eentre voi; ci s\u0103 fi\u0163i cu to\u0163ii uni\u0163i \u00een acela\u015fi cuget \u015fi \u00een aceea\u015fi \u00een\u0163elegere.>>-Sf. Ap. Pavel, I Corinteni, 1,10) \u015fi simplitatea \u00eendumnezeitoare a Tat\u0103lui ce ne adun\u0103 \u00een Sine.\u201d<\/em> (Sf. Dionisie Areopagitul, Opere complete. <\/em>Traducere, introducere \u015fi note de Pr. Dumitru St\u0103niloae, Ed. Paideia, Bucure\u015fti-1996, p. 15)<\/p>\n

Continuitatea Timpului <\/em>Eminescian s-a reflectat \u00een vremea ve\u015fniciei g\u00e2ndirii \u0162u\u0163iste.<\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea este a\u015fadar sinteza pur\u0103 cre\u015ftin\u0103 dintre Filosofia \u015fi Teologia ortodox\u0103!<\/p>\n

\u201ePetre \u0162u\u0163ea impune, \u00een Tratatul de antropologie cre\u015ftin\u0103<\/strong>, triunghiul Dumnezeu, natur\u0103 \u015fi om. Definind \u015fi redefinind din punct de vedere teologal termenii, str\u0103bate, \u00een viziunea cre\u015ftin\u0103, g\u00e2ndirea filosofic\u0103 de la Aristotel la Heidegger \u015fi afirm\u0103 c\u0103 <<exist\u0103 o singur\u0103 cale spre adev\u0103r: calea cre\u015ftin\u0103.>><\/strong><\/em> (Cassian Maria Spiridon, Petre \u0162u\u0163ea \u00centre Filosofie \u015fi Teologie, <\/em>\u00een Petre \u0162u\u0163ea \u00cen Con\u015ftiin\u0163a Contemporanilor S\u0103i.<\/em> Articole, Evoc\u0103ri, Eseuri. Crestoma\u0163ie de Gabriel St\u0103nescu, Criterion Publishing, Bucure\u015fti-2010, p. 457)<\/p>\n

Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n Petre \u0162u\u0163ea este un permanent Proiect fundamental \u015fi monumental pentru Trecutul str\u0103bun, pentru Prezentul contemporan, dar \u015fi pentru Viitorul care este \u00eenr\u00e2urit \u00eenspre Transcendent.<\/p>\n

PETRE \u0162U\u0162EA <\/strong>s-a n\u0103scut, s-a \u00eentrupat, s-a asumat, s-a con\u015ftientizat, s-a realizat, s-a configurat Adev\u0103rului, s-a \u00eemplinit plenar, milenar Iubirii dumnezee\u015fti \u015fi valahe.<\/p>\n

Dar, pe l\u00e2ng\u0103 toate aceste str\u0103luciri, urmarea unei tr\u0103iri martirice \u00een iadul concentra\u0163ionalist, i-au adus consacrarea unui Mare TEOLOG profund ortodox.<\/p>\n

\u00censetat ne\u00eencetat de Cuv\u00e2ntul care zide\u015fte<\/em>, Petre \u0162u\u0163ea, str\u0103bate ordinea religioas\u0103 situ\u00e2nd Biserica deasupra statului, fie el chiar slujitor Na\u0163iunii sale, adic\u0103 statul na\u0163ional. Lu\u00e2nd necondi\u0163ionarea limitat\u0103 a Absolutului, instaureaz\u0103 Infinitul ca suveran al necondi\u0163ion\u0103rii nelimitate, ador\u00e2ndu-l pe Logosul-Hristos. \u201eM\u00eentuitorul nostru, adic\u0103 misterul teandriei-divinitatea devenit\u0103 om \u015fi omul divinizat\u2026 E un fapt istoric Iisus, nu? \u015ei puncteaz\u0103 timpul cu absolutul lui divin! Nu? Este! N-am \u00eent\u00eelnit \u00eenc\u0103 nic\u0103ieri o distinc\u0163ie at\u00eet de subtil\u0103 \u00eentre absolut \u015fi infinit.\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea, \u00centre Dumnezeu \u015fi Neamul Meu.<\/em> Funda\u0163ia Anastasia, Bucure\u015fti-1992, p. 66)\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea Atotcreatorului, filosoful cre\u015ftin ortodox Petre \u0162u\u0163ea, cuprinde Frumuse\u0163ea \u00a0lui Dumnezeu cu toate str\u0103lucirile Crea\u0163iei Sale, \u00een crea\u0163ia sa.<\/p>\n

Focul s\u0103u mistic urc\u0103 flac\u0103ra \u00eentru splendoarea Cuv\u00e2ntului, \u00een care susur\u0103 fl\u0103m\u00e2nzirea \u00eentru nemurire \u015fi \u00eentru continua \u00eensetare de cer.<\/p>\n

C\u00e2nd via\u0163a sa tr\u0103ie\u015fte din plin emisfera religioas\u0103, taina inimii aureoleaz\u0103 splendoarea sufletului \u00een care \u00eenmugure\u015fte c\u00e2ntarea de azur a g\u00e2ndirii ce se cerne ca ni\u015fte petale de cer doar peste partea poporului rom\u00e2n cre\u015ftin m\u0103rturisitor.<\/p>\n

Harul Duhului Sf\u00e2nt care ini\u0163iaz\u0103 fiin\u0163a \u015fi persoana filosofului muscelean aprinde sim\u0163irile spiritului s\u0103u dincolo de ra\u0163iune, \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u00e2ndu-l \u00een lumina Adev\u0103rului.<\/p>\n

Str\u0103fulger\u0103rile inimii imperiale cople\u015fite de paradigma sofianismului mistico-metafizic, de nem\u0103rginirea filocalic\u0103 a Iubirii dumnezee\u015fti aprinde flac\u0103ra sufletului frumos \u00een candela tr\u0103irii splendorii DACOROM\u00c2NULUI nemuritor-PETRE \u0162U\u0162EA.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne iubim \u00cenainta\u015fii de Aur din toate vremurile Daciei milenare!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne iubim Profe\u0163ii no\u015ftri daci \u015fi cre\u015ftini c\u0103l\u0103uzitori \u00eentru Hristos!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne iubim Ale\u015fii Filosofi cre\u015ftini ortodoc\u015fi mai presus de fiin\u0163\u0103 \u015fi cugetare!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0C\u0103ci, dac\u0103 nu-i vom ap\u0103ra cu pre\u0163ul vie\u0163ii, cu lumina Cuv\u00e2ntului, cu jertfa s\u00e2ngelui izb\u0103vitor \u00een fa\u0163a turmei bezmetice, \u00eempr\u0103\u015ftiate, \u00een fa\u0163a vulgului cre\u015ftin-profan ce calc\u0103 \u00een picioare prin nep\u0103sare Biserica, Familia, Tradi\u0163ia, dreapta Credin\u0163\u0103, \u00een fa\u0163a ierarhilor-baroni slujitori loru\u015fi, \u00een fa\u0163a politicienilor incul\u0163i, tr\u0103d\u0103tori \u015fi corup\u0163i, \u00een fa\u0163a vr\u0103jma\u015filor seculari, \u00een fa\u0163a asocia\u0163iunilor oculte din l\u0103untrul \u0163\u0103rii pl\u0103tite doldora de stat, str\u0103ine de Neam, de Hristos, de Maica Domnului, anticre\u015ftine \u015fi antirom\u00e2ne\u015fti, Dumnezeu ne va lua Cerul \u00eenapoi \u015fi-l va da altora demni de El, poate chiar necre\u015ftinilor smeri\u0163i.<\/p>\n

Doamne aceasta s\u0103 nu fie!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Safirele Azurului Octombrie:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 1 Octombrie-<\/strong>Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului<\/strong>; 1<\/strong>.10.1911, Dumitrescu Vasile<\/strong>, erou, d.p.r.; 2<\/strong>.10.1901, Dobrin Marin<\/strong>, preot, d.p.r.; 2<\/strong>.10.1955, Mariana Gurza<\/strong>, poet\u0103, publicist, editor, eseist-cre\u015ftin; 5<\/strong>.10.1955, Mure\u015fanu \u015etefan Lucian<\/strong>, prof. univ. dr., scriitor, mb. LSR; 6<\/strong>.10.1902, Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, dr. \u00een Economie, d.p.r., unul dintre cei mai mari filosofi cre\u015ftini ai Ortodoxiei; 10<\/strong>.10.1910, Sm\u0103r\u0103ndoiu Vasile<\/strong>, preot, d.p.r.; 10<\/strong>.10.1915, Dumitrache Zamfir<\/strong>, preot, d.p.r.; 14 Octombrie + Cuv. Parascheva<\/strong>; 14<\/strong>.10.1896, Nec\u015fulescu Constantin<\/strong>, preot, d.p.r.; 14<\/strong>.10.1908, Ionescu I. Constantin<\/strong>, licen\u0163iat \u00een drept, filosofie \u015fi teologie, preot-militar, erou; 15<\/strong>.10.1953, Ionescu Dumitru-Bucure\u015fti<\/strong>, inginer, mare bibliofil, na\u0163ionalist-cre\u015ftin-ortodox; 21<\/strong> Octombrie +<\/strong>Cuv. M\u0103rturisitori Visarion, Sofronie<\/strong>, Sf.Mc. Oprea<\/strong>, Sf. Pr. M\u0103rturisitori Ioan<\/strong> din Gale\u015f \u015fi Moise<\/strong> M\u0103cinic<\/strong>-Sibiel, 23<\/strong>.10.1896, Popescu Ilie<\/strong>, preot-prigonit; 23<\/strong>.10.1899, Andreescu A. Ioan<\/strong>, preot, ctitor, iconom stavrofor, d.p.r.; 25<\/strong>.10.1945, Mihai Batog-Bujeni\u0163\u0103<\/strong>, comandor de avia\u0163ie, scriitor, mb. USR,; Octombrie<\/strong>-1976, Manuela Cerasela Jerl\u0103ianu<\/strong>, poet\u0103; 26 Octombrie+<\/strong>Sf.M.Mc. Dimitrie<\/strong>; 27<\/strong> Octombrie<\/strong>+Cuv. Dimitrie Basarabov<\/strong>, Sf.Mc. Nestor<\/strong>; 30<\/strong>.10.1965, Mariana Mihai<\/strong>, poet\u0103, publicist\u0103.<\/p>\n

Fond de carte, bibliofil Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

14 octombrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eOmul integral atotcuprinz\u0103tor este mister \u015fi teandric, \u00eenviere \u015fi m\u00e2ntuire.\u201d (Petre \u0162u\u0163ea)   Filosofia cre\u015ftin-ortodox\u0103 a g\u00e2nditorului dacorom\u00e2n \u00eenzestrat de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41793","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41793","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41793"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41793\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41795,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41793\/revisions\/41795"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41793"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41793"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41793"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}