{"id":41796,"date":"2018-11-18T12:00:47","date_gmt":"2018-11-18T12:00:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41796"},"modified":"2018-11-18T12:01:25","modified_gmt":"2018-11-18T12:01:25","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-luceafarul-din-boteni-muscel-petre-tutea-partea-a-ii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/18\/gheorghe-constantin-nistoroiu-luceafarul-din-boteni-muscel-petre-tutea-partea-a-ii-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: LUCEAF\u0102RUL din Boteni-Mu\u015fcel PETRE \u0162U\u0162EA (partea a II-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eSe-a\u015fterne colb uitarea peste toate; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doar dou\u0103-n veci de veci s\u00eent neschimbate:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sl\u0103vita-n veacuri vitejeasc\u0103 fapt\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei-f\u0103r\u0103 moarte-vorba \u00een\u0163eleapt\u0103, <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103ci vorba de-n\u0163elept \u015fi fapta bun\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenfrunt\u0103 \u015fi viforni\u0163i \u015fi furtun\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>(FIRDOUSI) <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2nditorii cre\u015ftini ortodoc\u015fi dacorom\u00e2ni, poe\u0163i, filosofi ori teologi au marele merit de a \u00eentrupa \u00een Filosofia lor sensul ad\u00e2nc al Ortodoxiei \u00een plenitudinea Adev\u0103rului tr\u0103it ca Libertate, ambele nem\u0103rginiri s\u0103l\u0103\u015fluind \u00eentru Frumuse\u0163ea \u015fi Iubirea cereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trebuie s\u0103 tr\u0103ie\u015fti profund pentru a-L sluji pe Dumnezeu cu toat\u0103 Frumuse\u0163ea pe care El a creat-o \u00een lume, frumuse\u0163e \u00een care s\u0103 se reflecte ad\u00e2nc \u015fi virtu\u0163ile Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd mai ai \u00eens\u0103 \u015fi privilegiul divin h\u0103r\u0103zit de Dumnezeu s\u0103 suferi pentru El, pentru Cer \u015fi pentru Neam, \u00een al c\u0103rui chip se oglinde\u015fte Voia lui Hristos \u015fi Dragostea Maicii Domnului-Fecioara Maria-Vlaherna Carpatina, cum a fost cazul zecilor de mii de Eroi, de Mistici, de Mucenici, de\u00a0 M\u0103rturisitori, de Ale\u015fi, \u00eentre care \u015fi Socratele ROM\u00c2N PETRE \u0162U\u0162EA<\/strong>, atunci Dumnezeu revars\u0103 toate darurile \u00eempreun\u0103 cu \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea Dragostei Sale pentru acel Fiu c\u0103ruia \u00eei c\u0103l\u0103uze\u015fte \u015fi \u00eei preg\u0103te\u015fte viitoarea fericire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Temni\u0163a regimului samavolnic ateo-comunist pentru foarte mul\u0163i, dar mai ales pentru Petre \u0162u\u0163ea,<\/strong> a devenit cea mai \u00eenalt\u0103 Academie<\/strong>, unde cultura, filosofia, spiritualitatea cre\u015ftin-ortodox\u0103, poezia, liturghia, eroismul, pedagogia, martiriul, geniul, profetismul, filocalia, mistica, sofianismul s-au \u00eent\u00e2lnit cu sublimul Inefabil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Celula s-a transformat \u00een Chilie<\/strong>, \u00een Aul\u0103<\/strong>, \u00een Amvon<\/strong>, \u00een Altar<\/strong> de \u00een\u0103l\u0163are serafic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Miracolul retoricii G\u00e2nditorului Petre \u0162u\u0163ea a \u00eembr\u0103cat cre\u015ftinismul s\u0103u cu o uimitoare \u015fi ame\u0163itoare elocin\u0163\u0103 \u00een brocartul paideic<\/strong>, raport\u00e2ndu-se permanent \u015fi fundamental la esen\u0163\u0103<\/strong>, la broderia filocalic\u0103<\/strong>, care a urcat sclipitoarea natur\u0103 stilistic\u0103<\/strong> la modelul apologetic <\/strong>pe o \u00eenalt\u0103 culme astral\u0103 <\/strong>al c\u0103rei fenomen <\/strong>era el.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een Filosofie l-a \u00eentrecut pe anticul Socrate, \u00een Teologie s-a apropiat de PAVEL.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAsemeni Sf\u00e2ntului Apostol Pavel, pentru care avea o evlavie deosebit\u0103, \u0162u\u0163ea era un convertit, un trecut de la ceva la altceva \u00een mod fundamental, o figur\u0103 eroic\u0103, un nelini\u015ftit… \u0162u\u0163ea \u00ee\u015fi f\u0103cea din via\u0163a lui o permanent\u0103 exemplificare; f\u0103r\u0103 pudori inutile sau discre\u0163ii stupide, el se livra celuilalt cu o ingenuitate umilitoare.\u201d<\/em> (Radu Preda, Jurnal cu Petre \u0162u\u0163ea.<\/em> Ed. Lumea Credin\u0163ei, Bucure\u015fti-2015, p. 10-11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eConvertirea\u201d<\/em> la Petre \u0162u\u0163ea a \u00eensemnat de fapt saltul de la Ucenic la Apostol, adic\u0103 nu doar cel care-L urmeaz\u0103, ci cel care-L iube\u015fte jertfindu-se martiric pentru El.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea a trecut prin focul persecu\u0163iilor, prin potopul prigoanelor, intr\u00e2nd \u00een Calvarul \u00eenchisorilor diabolice ca o \u201efigur\u0103 eroic\u0103\u201d, <\/em>dar a ie\u015fit \u015fi a r\u0103mas un legendar<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNelini\u015ftea\u201d <\/em>Filosofului Petre \u0162u\u0163ea era urcu\u015ful ilumin\u0103rii sale de la metafizic la mistic, a\u015fa cum marii asce\u0163i \u015fi pustnici ortodoc\u015fi daci devin \u201eNebuni\u201d <\/em>\u00eentru Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru aceast\u0103 grandioas\u0103 lucrare Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n trebuie s\u0103 se men\u0163in\u0103 pe o tendin\u0163\u0103 a C\u0103ii simple care ajunge la esen\u0163ial, edific\u00e2nd continuu ad\u00e2ncimea tr\u0103irii sale \u015fi atitudinea c\u0103tre suprem, c\u0103tre absolut, c\u0103tre ve\u015fnicie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ortodoxia \u00eenseamn\u0103 deopotriv\u0103: dreapta sl\u0103vire \u015fi dreapta slujire a lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOrtodoxia \u00eentr-adev\u0103r e religia materialismului sfin\u0163it. Pentru c\u0103, pentru Ortodoxie, e foarte scump faptul c\u0103 Cuv\u00e2ntul a devenit trup, faptul c\u0103 Cuv\u00e2ntul nu a devenit cuvinte. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Logosul lui Dumnezeu nu \u00eencape \u00een c\u0103r\u0163i. Dumnezeu a devenit anume trup. \u015ei de aceea pentru Ortodoxie e foarte scump\u0103 orice f\u0103r\u00e2m\u0103 de materie care se prelunge\u015fte \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi, \u015fi nu doar cu efortul personal, ci pentru c\u0103 uite, Dumnezeu S-a atins de ea. De aceea acolo unde a c\u0103lcat t\u0103lpi\u015foara Maicii Domnului pentru noi este foarte scump.\u201d<\/em> (Monah Savatie (Ba\u015ftovoi)\/ Nicolae Balot\u0103\/ Diacon Andrei Kuraev\/ Dumitru Crudu, Ortodoxia pentru Postmoderni\u015fti \u00een \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri.<\/em> Ed. Marineasa, Timi\u015foara-2001, p. 18)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos le-a descoperit Apostolilor S\u0103i \u015fi Ucenicilor lor de-apururea: Filosofii, Poe\u0163ii, Prozatorii, Pedagogii, Arti\u015ftii \u015fi Teologii frumuse\u0163ea dreptei sl\u0103viri \u015fi slujiri, adic\u0103 Ortodoxia, cea care poart\u0103 \u00een s\u00e2nul ei matern: cucernicul, cuviosul, eroul, pedagogul, geniul, conduc\u0103torul, martirul, m\u0103rturisitorul \u015fi sf\u00e2ntul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eScara valorilor umane,<\/em> construit\u0103 de Filosoful nostru con\u0163ine urm\u0103toarele trepte:<\/p>\n

sf\u00eentul, eroul, geniul \u015fi omul obi\u015fnuit<\/em><\/strong>-dincolo de ace\u015ftia situ\u00eendu-se infractorul<\/strong>.\u201d<\/em> (321 de vorbe memorabile ale lui PETRE \u0162U\u0162EA<\/em>, Ed. Humanitas-1993, p. 79)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Menirea geniilor, a profe\u0163ilor, a pedagogilor, a conduc\u0103torilor, a filosofilor \u015fi a teologilor cre\u015ftini ortodoc\u015fi este de a c\u0103l\u0103uzi permanent r\u0103m\u00e2nerea Neamului, a poporului dacorom\u00e2n \u00eentru dreapta sl\u0103vire-slujire<\/strong>, pentru a p\u0103stra pur \u015fi pururea firea acestei mari Na\u0163iuni dacorom\u00e2ne cre\u015ftin-ortodoxe at\u00e2t de alese.<\/p>\n

\u00a0 A fi dacorom\u00e2n este pur \u015fi simplu o menire natural\u0103, fireasc\u0103, ontologic\u0103!<\/p>\n

\u00a0 A fi dacorom\u00e2n na\u0163ionalist cre\u015ftin se situeaz\u0103 de-asupra firescului \u00een Elita Ortodoxiei care, se impune prin pedagogie cre\u015ftin\u0103, voca\u0163ie jertfelnic\u0103 \u015fi misiune hristic\u0103!<\/p>\n

\u00a0 \u201eS\u00eent rom\u00e2n \u015fi, ca rom\u00e2n, m\u0103 socot buricul p\u0103m\u00e2ntului. C\u0103 dac\u0103 n-a\u015f fi rom\u00e2n, n-a\u015f fi nimic. Nu m\u0103 pot imagina francez, englez, german. Adic\u0103 nu pot extrapola substan\u0163a spiritului meu la alt neam. S\u00eent rom\u00e2n prin voca\u0163ie. Tot ce g\u00eendesc devine rom\u00e2nesc. Dac\u0103 exist\u0103 o \u015ftiin\u0163\u0103 a na\u0163iunii, eu s\u00eent de profesie rom\u00e2n.\u201d <\/em>(321<\/em>…, p. 76)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiind pururea \u00een comuniune cu Adev\u0103rul, tr\u0103ind \u00een mirajul azurului Libert\u0103\u0163ii \u015fi \u00een mariajul Iubirii, G\u00e2nditorul cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n atinge marea revela\u0163ie a Ortodoxiei, precum marele teolog-filosof Rafail Noica c\u00e2nd a redescoperit Biserica Str\u0103bun\u0103, cea a M\u00e2ntuitorului Hristos: \u201eBiserica Ortodox\u0103 nu este o Biseric\u0103 \u00eentre altele, ci este, pur \u015fi simplu, firea \u00een care Dumnezeu l-a creat pe om<\/strong>.\u201d<\/em> (Cel\u0103lalt NOICA, M\u0103rturii ale monahului RAFAIL NOICA \u00eenso\u0163ite de c\u00eeteva cuvinte de folos ale P\u0102RINTELUI SIMEON.<\/em> Ed. Anastasia-2004, p. 25)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, esen\u0163a Ortodoxiei este supra firea nobil\u0103 a dacorom\u00e2nului, h\u0103r\u0103zirea divin\u0103 dat\u0103 lui pururea, adic\u0103 \u00eens\u0103\u015fi ra\u0163iunea sa de a fi nemuritor<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Imensitatea acestei tr\u0103iri se simte ca o devenire miraculoas\u0103, ca o rena\u015ftere \u00eentru spiritul religios, pur, simplu, filocalic, sofianic, dumnezeesc, m\u00e2ntuitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSocrate lega m\u00eentuirea de cunoa\u015ftere, \u00een acest sens constituia un privilegiu filosofic al ini\u0163ia\u0163ilor. \u00cen cetatea greceasc\u0103 ini\u0163ierea cuprindea \u015fi lumea misterelor. \u015ei totu\u015fi, Socrate c\u0103uta un zeu care s\u0103-l ajute s\u0103 se autocunoasc\u0103, deci con\u015ftiin\u0163a lui se mi\u015fca \u00eentre ini\u0163iere \u015fi revela\u0163ie aici \u015fi, situ\u00eend adev\u0103rul dincolo, a suportat senin momentul mor\u0163ii. Viziune precre\u015ftin\u0103, adev\u0103rul nefiind rezultatul unei ac\u0163iuni ini\u0163iatice.\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea, B\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u015fi Alte Texte Filosofice.<\/em> Ed. Viitorul Rom\u00e2nesc, Bucure\u015fti-1992, p. 34) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea filocalic\u0103 a G\u00e2nditorul cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n-G\u00e2nditorul profund prin excelen\u0163\u0103 sau G\u00e2nditorul g\u00e2ndirii sale metafizico-mistice: poetul, filosoful, teologul constitue un factor de unitate integru, un\u00a0 sens adev\u0103rat al spiritului \u00een forma cea mai \u00eenalt\u0103 a ecumenicit\u0103\u0163ii dumnezee\u015fti ca: \u201eunitate \u00een diversitate\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare, \u00een G\u00e2nditorul g\u00e2ndirii sale metafizico-mistice, Poetul, Filosoful ori Teologul deplin se \u00eentrupeaz\u0103 o \u00eentreit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103: filocalic\u0103, sofianic\u0103 \u015fi euharistic\u0103 \u00een care fiin\u0163eaz\u0103 Cuv\u00e2ntul Vie\u0163ii \u00een p\u0103m\u00e2ntul imanent \u015fi cerul transcendent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu admira\u0163ie pentru marele PAVEL cu tot Cerul s\u0103u epistolar pentru Adev\u0103r, Petre \u0162u\u0163ea conchide: \u201eEu leg adev\u0103rul de prezen\u0163a a dou\u0103 lumi ale Sf\u00eentului Apostol Pavel: <<Noi nu suntem dintre aceia care cred \u00een cele ce se v\u0103d, c\u0103ci cele ce se v\u0103d s\u00eent trec\u0103toare, ci dintre aceia care cred \u00een cele ce nu se v\u0103d, c\u0103ci s\u00eent ve\u015fnice.>> <\/strong>Aici Pavel se \u00eent\u00eelne\u015fte cu entropia fizicii moderne. C\u0103ci entropia duce la sf\u00eer\u015fitul universului, la Judecata de Apoi, dup\u0103 proverbul acela <<Dies irae, dies illa, solvet saeculum \u00een favilla.>> <\/strong>M\u0103 rog, vezi cum merg sfin\u0163ii al\u0103turi cu \u015ftiin\u0163a?\u201d<\/em>(Petre \u0162u\u0163ea, \u00centre Dumnezeu \u015fi Neamul Meu. <\/em>Funda\u0163ia Anastasia-1992, p. 47)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a se ajunge \u00eens\u0103 la Cuv\u00e2ntul Vie\u0163ii trebuie s\u0103 se parcurg\u0103 Calea m\u00e2ntuirii care suie dealul Golgotei, cu Crucea martiriului, adic\u0103 Suferin\u0163a \u00eemplinit\u0103 ca Iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin-ortodox\u0103 este pur \u015fi simplu o provocare \u015fi o invita\u0163ie a Iubirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre Suferin\u0163\u0103 \u015fi Iubire st\u0103 Scara Misticului, sprijinit\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u015fi rezemat\u0103 de cer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMisticul<\/strong>. <\/strong>La acest nivel teologic, se poate vorbi de Real, de Dumnezeu ca adev\u0103r unic, ca unitate real\u0103 a tuturor unit\u0103\u0163ilor, care izvor\u0103sc din El \u015fi s\u00eent cuprinse extramundan de El.\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea, \u00centre Dumnezeu \u015fi Neamul Meu<\/em>…, p. 124)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea este dragostea de Dumnezeu: de Atotcreatorul, de M\u00e2ntuitorul Hristos, de M\u00e2ng\u00e2ietorul-Duhul Sf\u00e2nt-\u00cen\u0163elepciunea absolut\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, Iubirea este dragostea de \u00cen\u0163elepciune, ceea ce \u00een termenul protodac \u00eenseamn\u0103 FILOSOFIE<\/strong>. Dac\u0103 Dumnezeu este IUBIRE \u015fi ESTE!, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 DUMNEZEU ESTE FILOSOFIA DRAGOSTEI ABSOLUTE!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDUMNEZEU ESTE IUBIRE!\u201d<\/em> (\u00cent\u00e2ia Epistol\u0103 Soborniceasc\u0103 a Sf. Ap. Ioan I,4, v.8)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centru IUBIRE, Dumnezeu ne-a dat tr\u0103irea frumuse\u0163ii Dragostei Sale, \u00eentru sinele nostru, \u00eentru aproapele ca voca\u0163ie, misiune, slujire hristic\u0103, sl\u0103vire ca tr\u0103ire a sacrului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea sacrului se atinge prin \u00eentoarcerea \u00een sine ca \u00eensigurare \u015fi comuniune totodat\u0103, prin \u00eennoirea min\u0163ii ca purificare prin Sofia cereasc\u0103, \u00cen\u0163elepciunea ca recucerire a harului prin darul identit\u0103\u0163ii vie\u0163ii misticului cu Dumnezeu<\/strong>, Theosis<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eTheosisul este suirea crucial\u0103 \u00een Hristos, suire Taboric\u0103.\u201d<\/em> (Ieroschimonahul Daniil Tudor\/ Sandu Tudor, Scrieri I, <\/em>Christiana, Bucure\u015fti-1999, p. 208)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen IUBIRE se cuprind totul \u015fi toate: Via\u0163a \u015fi Crea\u0163ia \u00een Ortodoxie, \u00een dreapta fire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103derea din Ortodoxie, din Adev\u0103r, din inim\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103\u015fi c\u0103derea din fire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiin\u0163irea \u00een Ortodoxie \u00eenseamn\u0103 sim\u0163ire \u015fi sfin\u0163ire. C\u0103derea \u00eenseamn\u0103 smintire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea ne converte\u015fte la Adev\u0103rul care ni se dezv\u0103luie c\u00e2nd \u00een inim\u0103 p\u0103trunde Lumina Cuv\u00e2ntului, adic\u0103 Iubirea dumnezeiasc\u0103 a Logosului d\u0103t\u0103tor de Via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc conversa\u0163ia lui Dumnezeu cu inima celui primenit care-L prime\u015fte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc comuniunea cereasc\u0103. Inima este cerul Omului cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc chemarea Omului \u00eentru dreapta credin\u0163\u0103 a Evangheliei lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc alegerea Omului \u00eentru sl\u0103vire \u015fi slujire mai presus de fire a Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc sui\u015ful mistic al dragostei sale \u00eentru Dumnezeu-Iubirea absolut\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc pogor\u00e2rea harului asupra crea\u0163iei sale, care-l re\u00eennoie\u015fte spiritual.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc Imnul purt\u0103rii Crucii pentru \u00cenvierea sa \u00eentru \u00cenvierea Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci are loc a\u015fezarea Omului \u00eentru splendoarea frumuse\u0163ii sale divin-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul este o Floare a spiritului religios \u00eenflorit \u00een corola inimii peste care se pogoar\u0103 roua harului, astfel ca Omul s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i doar \u00eentru aura Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Conta, chiar dac\u0103 s-a dep\u0103rtat foarte mult de religiozitatea sa, adic\u0103 de dumnezeirea Domnuui, atribuia Frumosului imanent caracterul de ve\u015fnicie. \u201eC\u00eend zic frumosul nesf\u00eer\u015fit<\/strong>, \u00eemi \u00eenchipuiesc c\u0103 acesta \u00eentrece \u00een grad sau \u00een cantitate toate frumuse\u0163ile imaginabile, iar pe de alt\u0103 parte concep c\u0103 fiecare frumuse\u0163e sf\u00eer\u015fit\u0103 din lume este un grad sau o cantitate cuprins\u0103 \u00een frumuse\u0163ea nesf\u00eer\u015fit\u0103.\u201d <\/em>(Vasile Conta, Teoria Fatalismului. Teoria Ondula\u0163iei Universale. <\/em>Ed. Junimea, Ia\u015fi-1995, p. 67)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul se situeaz\u0103 deasupra cantit\u0103\u0163ii, materialit\u0103\u0163ii \u015fi oric\u0103rei rare calit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea este magnetismul \u00eentregului imanent-transcendent al Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea este aici \u015fi pretutindenea unde Frumosul religios tr\u0103ie\u015fte necuprins.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chipul Frumosului ca splendoare a sensibilit\u0103\u0163ii, a uimirii celeste, a \u00eenfior\u0103rii divine a s\u0103l\u0103\u015fluit prin toate con\u015ftiin\u0163ele frumoase ale g\u00e2ndirii celei mai curate \u015fi mai elevate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndul frumos \u00eenmugure\u015fte \u00een Cuv\u00e2ntul frumos p\u00e2rguit \u00eentr-o fapt\u0103 frumoas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O via\u0163\u0103 aleas\u0103 \u00eentru frumos converte\u015fte o tr\u0103ire frumoas\u0103 \u00eentr-o frumuse\u0163e angelic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Convins c\u0103 \u201enu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 frumos\u201d, <\/em>marele scriitor cre\u015ftin-ortodox Dostoievski, el \u00eensu\u015fi un chip aureolat de frumuse\u0163e conchide \u00eentr-un anume context:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eToat\u0103 nedumerirea consist\u0103 doar \u00een \u00eentrebarea: ce este mai frumos, Shakespeare sau…, Rafael sau… C\u0103ci f\u0103r\u0103 englezi omenirea mai poate tr\u0103i, f\u0103r\u0103 Germania poate tr\u0103i, f\u0103r\u0103 ru\u015fi poate tr\u0103i prea bine, f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 poate tr\u0103i, f\u0103r\u0103 p\u00e2ine poate tr\u0103i, numai f\u0103r\u0103 frumos<\/strong><\/em> nu poate tr\u0103i<\/em><\/strong>, pentru c\u0103 \u00een acest caz omenirea nu va mai avea ce face pe lume.\u201d<\/em> (Feodor Mihailovici Dostoievski, Demoni, <\/em>apud Arhim. Paulin Lecca, Frumosul divin \u00een opera lui Dostoievski, <\/em>Ed. Discipol, Bucure\u015fti-1998, p. 325)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i marii g\u00e2nditori ai Frumosului ca esen\u0163\u0103 divin\u0103 ori ca natur\u0103 a Crea\u0163iei, din toate timpurile, neput\u00e2nd s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103, neput\u00e2nd s\u0103-l perceap\u0103 \u00een sine, neput\u00e2nd s\u0103-l priveasc\u0103 \u00een apoteoza sa, l-au tr\u0103it \u00een menirea sim\u0163irii sufletului frumos al fiec\u0103ruia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSufletul se distinge de cuv\u00e2ntul spirit<\/em>, enun\u0163a \u00een\u0163eleptul nostru Petre \u0162u\u0163ea: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>1. Prin aceea c\u0103 el con\u0163ine ideea unei substan\u0163e individuale; <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>2. C\u0103 este mai comprehensiv, cuv\u00eentul spirit aplic\u00eendu-se mai ales la opera\u0163iile intelectuale. El se opune deopotriv\u0103 celui \u00een problema de a \u015fti dac\u0103 sufletul nostru <<e mai mare dec\u00eet eul nostru>><\/strong>, adic\u0103 dac\u0103 existen\u0163a noastr\u0103 psihic\u0103 e mai bogat\u0103 \u00een con\u0163inut dec\u00eet ceea ce avem \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103.\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea, Omul-Tratat de Antropologie Cre\u015ftin\u0103 <\/em>2 Sistemele sau Cartea \u00centregurilor Logice.<\/em> Ed. Timpul, Ia\u015fi-1993, p. 156)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarele cu aura sa de mare Astru \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 lumina cuv\u00e2ntului nostru, dar \u015fi Luna \u00een smerenia ei, d\u0103 cele mai frumoase fioruri ce ne cople\u015fesc mirarea suav\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea Frumosului \u00een frumos provoac\u0103 o muta\u0163ie adev\u0103rat\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei estetice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen con\u015ftiin\u0163a curat\u0103 a G\u00e2nditorului pur, a Filosofului ori Teologului cre\u015ftin ortodox purtat \u00een mrejele Frumosului, se v\u0103d d\u00e2rele pa\u015filor aurii ai Str\u0103bunilor ancestrali.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Prologul vie\u0163ii cre\u015ftin-ortodoxe, \u00een Epistola cunoa\u015fterii spiritual-religioase, \u00een Evanghelia iubirii-Hristice, Filosoful cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n se na\u015fte, se rena\u015fte, se fiin\u0163eaz\u0103, se dicteaz\u0103, se corecteaz\u0103, se \u00eentrupeaz\u0103, se crucific\u0103, se \u00eenviaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Altarul crea\u0163iei sale G\u00e2nditorul cre\u015ftin-ortodox dacorom\u00e2n prefa\u0163eaz\u0103 \u00eentr-o viziune socratic\u0103 slava terestr\u0103 sub toate auspiciile, dar \u00ee\u015fi nuan\u0163eaz\u0103 comuniunea \u00eentru aura Absolutului sub sceptrul treimic al Adev\u0103rului, Binelui \u015fi Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00cen aceast\u0103 metropol\u0103 a Filosofiei nuan\u0163elor<\/em>, cromatica spiritului se diversific\u0103, se amplific\u0103, se simplific\u0103, se cuantific\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t Mitul s\u0103 revin\u0103 firii omului, iar Omul pur cre\u015ftin s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 saltul din imanent \u00een transcedent ca minuni ale suprafirescului: eroul, pedagogul, conduc\u0103torul, geniul, m\u0103rturisitorul, martiriul \u015fi sf\u00e2ntul, virtu\u0163i care stabilesc totodat\u0103 \u015fi calitatea vie\u0163ii \u00een plan social, economic, spiritual \u015fi politic<\/strong> a Na\u0163iunii \u00een Calea ei spre Transcendent, pe Drumul Destinului ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Niciodat\u0103, \u00een nici o \u00eemprejurare politic\u0103, diplomatic\u0103, economic\u0103, diploma\u0163ia intern\u0103 \u00a0nu trebuie s\u0103 fr\u00e2ng\u0103 Destinul spiritual-religios al Neamului care, va \u00eenfr\u00e2nge poate iremediabil Calea Destinului s\u0103u h\u0103r\u0103zit proniator de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marii Filosofi, marii Teologi cre\u015ftini ortodoc\u015fi dacorom\u00e2ni nu au ca preocupare de c\u0103p\u0103t\u00e2i doar spiritualitatea-religioas\u0103 a Neamului, ci \u015fi natura economico-socio-cultural\u0103 \u015fi mai ales factorul politic<\/strong> care, dac\u0103 nu este \u00een slujba Na\u0163iunii sale, devine \u00een stat du\u015fmanul de moarte al na\u0163iei, fiindc\u0103 vine chiar din s\u00e2nul Na\u0163iunii propriu-zise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen celebrul cotidian Cuv\u00e2ntul<\/em>, filosoful cre\u015ftin ortodox Nae Ionescu a publicat la 17 Martie 1938, articolul \u201eDrumurile politicei noastre<\/strong>\u201d, <\/em>tez\u0103 abordat\u0103 \u015fi de istoricul Gheorghe Br\u0103tianu \u00een ziarul Timpul, <\/em>\u00een care subliniaz\u0103: \u201eDrumurile politicei noastre nu pornesc numai de la Giurgiu \u015fi Bazargic \u00een jos, prelungire a presiunii ce am primit de aiurea. Ele se \u00eendreapt\u0103 \u00een ceasul acesta spre Var\u015fovia \u015fi spre Belgrad, spre Praga ca \u015fi spre Ankara, Atena sau Sofia, \u00een grija comun\u0103 de a p\u0103zi pacea, a noastr\u0103 \u015fi a tuturor, f\u0103r\u0103 a provoca \u015fi f\u0103r\u0103 a abdica… Atunci c\u00e2nd unele din marile puteri apusene \u015fi meridionale par a fi preocupate mai mult de probleme coloniale, aceste state <\/em>(ale noastre n.red.), al c\u0103ror destin istoric e de a-\u015fi men\u0163ine independen\u0163a \u00eentre marile imperialisme, de a ridica o barier\u0103 r\u0103zboaielor de ideologie, trebuie s\u0103-\u015fi afirme \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 leg\u0103turile de solidaritate pe toate t\u0103r\u00e2murile… <\/em>De aceea, Blocul statelor de la Baltica la Marea Neagr\u0103, la Adriatica \u015fi Egee, care reprezint\u0103 \u00een ordinea demografic\u0103 popula\u0163ia \u00een cre\u015ftere, na\u0163iunile \u00een plin\u0103 expansiune de vitalitate ale continetului nostru. Acest bloc este mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd o necesitate a p\u0103cii generale.\u201d <\/em>(Nae Ionescu, Drumurile destinului rom\u00e2nesc. <\/em>Ed. Vremea, Bucure\u015fti-2011, p. 121-122)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin alt articol Drumurile destinului rom\u00e2nesc<\/em><\/strong>, filosoful \u015fi analistul politic-cre\u015ftin Nae Ionescu se confrunt\u0103 \u015fi \u00eenfrunt\u0103 cu marelui istoric-politician Gheorghe Br\u0103tianu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e<\/em>Va s\u0103 zic\u0103: toate statele cuprinse \u00eentre Marea Baltic\u0103, Marea Neagr\u0103, Adriatica \u015fi Marea Egee, plus Cehoslovacia, trebuie s\u0103 constitue un bloc; pentru a-\u015fi men\u0163ine independen\u0163a, pentru a ridica o barier\u0103 r\u0103zboaielor ideologice, pentru a ap\u0103ra pacea.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La aceasta r\u0103spundem:<\/p>\n

1)Nu noi vom combate ideea unei leg\u0103turi de la Baltica la Marea Egee; dar ne e str\u0103in\u0103, \u015fi va r\u0103m\u00e2ne a\u015fa, propunerea blocului de care vorbe\u015fte d. Gheorghe Br\u0103tianu. Nu numai c\u0103 un asemenea bloc ni se pare nerealizabil. Ci, mai mult, pentru c\u0103 abia realizarea lui \u00eencepe s\u0103 \u00eensemneze pentru noi o mare primejdie. \u00cen adev\u0103r: noi suntem, a\u015fa cum o spune de altfel \u015fi d. Gheorghe Br\u0103tianu, o \u0163ar\u0103 care, \u00een ordinea demografic\u0103, are o popula\u0163ie \u00een cre\u015ftere. Dac\u0103 la aceast\u0103 cre\u015ftere se adaug\u0103 o dinamizare spiritual\u0103-\u015fi nu vedem de ce o asemenea opera\u0163ie ar \u00eent\u00e2rzia-atunci na\u0163ia noastr\u0103 va trebui s\u0103 \u00eenceteze de a fi obiect de istorie, devenind, dimpotriv\u0103, subiect.<\/em><\/p>\n

C\u0103 situa\u0163ia noastr\u0103, \u00eentre <<marile imperialisme>> este dificil\u0103? E un fel de a vedea; care poate fi justificat ca o metod\u0103<\/strong>, atunci c\u00e2nd el e adoptat de un om de stat \u00een func\u0163iune<\/strong>; dar care trebuie categoric condamnat-ca instaur\u00e2nd o mentalitate pasiv\u0103-atunci c\u00e2nd g\u00e2ndim \u015fi vorbim cu ochii la destinul na\u0163iei noastre. Evident, situa\u0163ia noastr\u0103 este dificil\u0103 ast\u0103zi<\/strong>; dar ce ne oblig\u0103 s\u0103 credem c\u0103 ea va continua s\u0103 fie la fel m\u00e2ine? Iar dac\u0103 vom face-o, \u00een ce ipostaz\u0103 ne vor g\u0103si schimb\u0103ri favorabile nou\u0103, dac\u0103 noi nu vom cre\u015fte \u00een sufletele alor no\u015ftri ideea unei misiuni istorice a neamului rom\u00e2nesc? \u015ei mai apoi, de unde s\u0103 lu\u0103m noi puterea de a tr\u0103i \u015fi de a lupta, dac\u0103 nu avem convingerea c\u0103 suntem, cum se zice cu un termen impropriu, creatori de istorie?<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi avem, deci, o misiune pentru care trebuie s\u0103 ne preg\u0103tim. <\/strong>Cum? Prin blocul propus de d. Br\u0103tianu? Nu o putem crede. C\u0103ci blocul acesta nu ar avea de scop dec\u00e2t s\u0103 \u00een\u0163epeneasc\u0103 lucrurile \u00een situa\u0163ia de azi-care s-ar putea <\/em>(principial cel pu\u0163in) s\u0103 fie \u015fi anormal\u0103-oprind crearea albiei lor fire\u015fti.<\/em><\/p>\n

2)Pentru un motiv analog, nu putem subscrie la recomanda\u0163ia d-lui Gheorghe Br\u0103tianu de a \u201eridica bariere r\u0103zboaielor de ideologii\u201d<\/strong>. Pentru c\u0103, dup\u0103 convingerea noastr\u0103, nu e vorba aci de \u201eideologii\u201d<\/strong>-pe care \u015fi formula comunist\u0103 \u015fi cea fascist\u0103 le ignor\u0103-ci de forma<\/strong> de via\u0163\u0103 care \u00ee\u015fi caut\u0103 formula ei de echilibru.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Se va \u00een\u0163elege, deci, de ce-de la o vreme-drumurile noastre se despart de cele ale d-lui Gheorghe Br\u0103tianu.\u201d<\/em>, (Nae Ionescu, Drumurile destinului rom\u00e2nesc<\/em>…, p.122-123,\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul, <\/em>20 Martie 1938)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ce p\u0103cat c\u0103 Ast\u0103zi tr\u0103im aceea\u015fi Dram\u0103<\/strong> de acum 80 de ani! Poate chiar la o dimensiune mult mai mare ca gravitate, ca tragedie pe termen lung!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ce p\u0103cat c\u0103 Patria noastr\u0103 nu mai este a lui Dumnezeu, nici a Maicii Domnului Gr\u0103din\u0103<\/em><\/strong>, nici a Str\u0103bunilor, nici a Str\u0103mo\u015filor, nici a marilor Voievozi, nici a ilu\u015ftrilor Vl\u0103dici, nici a bravilor Comandan\u0163i, nici a Martirilor, nici a M\u0103rturisitorilor, nici a \u0162\u0103ranilor care s-au jertfit de-apururi pentru Dumnezeu, \u0162ar\u0103 \u015fi Neam, nici a celor pu\u0163ini care am mai r\u0103mas ca veghe, ca atitudine, ca lupt\u0103 spiritual\u0103 na\u0163ionalist cre\u015ftin\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ce p\u0103cat c\u0103 avem conduc\u0103tori tr\u0103d\u0103tori, custode regal fals, ierarhi eclesiali- baroni tr\u0103d\u0103tori, politicieni tr\u0103d\u0103tori, parlamentari interni \u015fi europeni tr\u0103d\u0103tori!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ce p\u0103cat c\u0103\u00a0 suntem \u00a0Gr\u00e2narul Europei <\/em>f\u0103r\u0103 \u00a0a ni se recunoa\u0219te c\u0103 suntem Mo\u015fia bunilor gospodari!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ce p\u0103cat c\u0103 avem mul\u0163i, prea mul\u0163i Tr\u0103d\u0103tori interni, care-i dep\u0103\u015fesc numeric pe vr\u0103jma\u015fii seculari \u015fi pe cei recen\u0163i at\u00e2t de prea democra\u0163i din afar\u0103!!!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Prea mare P\u0103cat!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Cum s\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem atunci, Ast\u0103zi, ori M\u00e2ine creatori de istorie care s\u0103 merit\u0103m prinosul \u00een\u021belepciunii celor trecu\u021bi prin iadul temni\u021belor totalitare ?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Cum s\u0103 mai avem o misiune fundamental\u0103, esen\u0163ial\u0103 de \u00eendeplinit dac\u0103 nu \u00een\u021belegem s\u0103 ap\u0103r\u0103m mo\u0219tenirea respectului fa\u021b\u0103 de Neamul nostru?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Cum s\u0103 ne reg\u0103sim forma de via\u0163\u0103 cu formula ei de echilibru, de armonie haric\u0103?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Cum s\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem dacorom\u00e2ni cre\u015ftini ortodoc\u015fi, dac\u0103 nu mai suntem nici na\u0163ionali\u015fti, nici rom\u00e2ni, nici cre\u015ftini, nici oameni ci doar indivizi?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 + Sfin\u0163ii Ierarhi Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareei \u015fi Ghenadie, patriarhul Constantinopolului; Cuviosul M\u0103rturisitor Laz\u0103r Zugravul<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

19 noiembrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSe-a\u015fterne colb uitarea peste toate; \u00a0\u00a0 Doar dou\u0103-n veci de veci s\u00eent neschimbate: \u00a0\u00a0 Sl\u0103vita-n veacuri vitejeasc\u0103 fapt\u0103 \u00a0\u00a0 \u015ei-f\u0103r\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41796","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41796","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41796"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41796\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41799,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41796\/revisions\/41799"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}