{"id":41806,"date":"2018-11-20T17:15:20","date_gmt":"2018-11-20T17:15:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41806"},"modified":"2018-11-20T17:18:24","modified_gmt":"2018-11-20T17:18:24","slug":"41806","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/20\/41806\/","title":{"rendered":"Vasilica GRIGORA\u0218: \u201eRom\u00e2ni, trezi\u0163i-v\u0103!\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

A\u015f porni \u00een acest demers literar de la defini\u0163ia din dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne a cuv\u00e2ntului \u201eunire\u201d, de la \u00een\u0163elesul, con\u0163inutul s\u0103u.<\/p>\n

UNIRE \u00eenseamn\u0103, printre altele, asamblare, \u00eembinare, alipire, reunire, armonie, concordie\u2026 \u00cencerc\u00e2nd un exerci\u0163iu de observa\u0163ie \u015fi interpretare a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi cu fiecare dintre noi, \u00een jurul nostru, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een lume, \u00eemi \u00eeng\u0103dui s\u0103 spun c\u0103 \u201eunirea\u201d este \u201erara avis\u201d, deci, pe cale de dispari\u0163ie, iar termenul ar trebui s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 doar \u00een dic\u0163ionarele de arhaisme. Sigur, c\u0103 exagerez, \u00eens\u0103, astfel doresc s\u0103 trag un semnal de alarm\u0103 asupra unei st\u0103ri de fapt, \u00eenainte de a se ajunge la o limit\u0103 greu de ajustat \u015fi \u00eendreptat.<\/p>\n

\u015ei s-o lu\u0103m metodic. Cred c\u0103 fiecare observ\u0103 din ce \u00een ce mai des \u015fi mai mult c\u0103, parc\u0103 ceva nu este \u00een ordine cu noi \u00een\u015fine, ca indivizi, oameni cu toate rolurile pe care le \u00eendeplinim (so\u0163\/so\u0163ie, p\u0103rinte, copil, om al muncii\u2026) Noi nu mai suntem \u00een armonie cu noi \u00een\u015fine, sufletul parc\u0103 nu mai are aceea\u015fi rezonan\u0163\u0103 cu mintea \u015fi trupul. \u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, avem diferende mai mari sau mai mici cu cei din jurul nostru, avem \u00eentotdeauna ceva de \u00eemp\u0103r\u0163it cu cei de l\u00e2ng\u0103 noi ori de mai departe. Judec\u0103m pe mul\u0163i, clam\u0103m \u015fi atribuim injurii, de\u015fi la vedere afi\u015f\u0103m o min\u0103 binevoitoare, care nu este altceva dec\u00e2t o masc\u0103 plin\u0103 de un r\u00e2njet, acel \u201eprofessional smile\u201d care se promoveaz\u0103 \u00een vest.<\/p>\n

\u00cen a\u015fa-zisa democra\u0163ie, politica ne-a \u00eenvr\u0103jbit \u015fi mai tare. \u00cencep\u00e2nd din cele mai mici c\u0103tune \u015fi sate, ora\u015fe, p\u00e2n\u0103 la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri \u015fi pe tot mapamondul \u00eentre oameni exist\u0103 discordie. \u015ei cred c\u0103 exist\u0103 o explica\u0163ie simpl\u0103. S-a r\u0103sturnat scara de valori, banul fiind valoarea suprem\u0103 \u015fi a\u015fa cum spune rom\u00e2nul: \u201eBanul este ochiul dracului\u201d. \u015ei dac\u0103 ni-l dorim \u015fi-l \u0163inem aproape pe diavol, \u00eel \u00eendep\u0103rt\u0103m pe Dumnezeu, cel \u00eentreit: Tat\u0103, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh. Unde nu mai exist\u0103 credin\u0163\u0103, exist\u0103 doar durere. \u00cen via\u0163a noastr\u0103, a rom\u00e2nilor exist\u0103 un mare paradox: bisericile sunt pline, oamenii merg \u00een pelerinaje \u00een \u0163ar\u0103, \u00een str\u0103in\u0103tate, fac multe acte de caritate \u015fi totu\u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 at\u00e2tea lucruri grele \u015fi ur\u00e2te: crime, violuri, ho\u0163ie \u015fi corup\u0163ie p\u00e2n\u0103 la cele mai \u00eenalte trepte ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00een acest an, s\u0103rb\u0103torim cu \u201emare pomp\u0103\u201d un eveniment de o importan\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare \u00een existen\u0163a milenar\u0103 a poporului rom\u00e2n, Marea Unire din 1918, se cade s\u0103 reg\u00e2ndim modul nostru de a fi, de a convie\u0163ui \u00een aceast\u0103 societate \u00een v\u0103dit\u0103 degringolad\u0103. De ce? Pentru c\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea acestui deziderat a dovedit c\u0103 numai \u00een unire putem s\u0103 ne p\u0103str\u0103m ceea ce am mo\u015ftenit de la \u00eenainta\u015fi, putem ad\u0103uga c\u00e2te ceva la talan\u0163ii d\u0103rui\u0163i \u015fi oferi\u0163i spre \u00eenmul\u0163ire genera\u0163iilor viitoare. Dar s\u0103 ne amintim c\u00e2teva momente ale \u00eemplinirii idealului unirii neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Unirea din 1918 este un punct nodal de mare \u00eensemn\u0103tate \u015fi rezisten\u0163\u0103 pentru d\u0103inuirea poporului rom\u00e2n \u015fi cea mai mare s\u0103rb\u0103toare a tuturor rom\u00e2nilor. \u00centrebarea fundamental\u0103 pe care trebuie s\u0103 ne-o punem fiecare dintre noi la \u00eemplinirea unui veac a acestui vis milenar, cred c\u0103 este: ce facem fiecare dintre noi pentru bunul mers al \u0163\u0103rii \u015fi pentru a l\u0103sa viitoarelor genera\u0163ii un stat puternic, un popor demn, o \u0163ar\u0103 dezvoltat\u0103 \u015fi respectat\u0103 \u00een lume, \u00een condi\u0163iile unei civiliza\u0163ii moderne \u015fi a globaliz\u0103rii tot mai accentuate \u015fi at\u00e2t de vocale? Poate, pare f\u0103r\u0103 noim\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare. Ne sim\u0163im mici, f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 putere de decizie, singulari \u00een peisajul social-politic interna\u0163ional actual. Patriotismul este condamnat, etichetat ca fiind un sentiment exagerat, de sorginte comunist\u0103, lucru cum nu se poate mai pervers. Procesul de europenizare are meritele lui, \u00eens\u0103 poate fi \u015fi extrem de d\u0103un\u0103tor. \u00cencearc\u0103 s\u0103 sape la pilonii de rezisten\u0163\u0103 ai fiin\u0163\u0103rii poporului \u015fi statului na\u0163ional \u2013 credin\u0163\u0103, spiritualitate, educa\u0163ie, cultur\u0103\u2026 Depinde \u00eens\u0103 de noi c\u00e2t \u015fi cum vor fi atinse interesele \u015fi idealurile noastre. Se impune bun\u0103-credin\u0163\u0103, vigilen\u0163\u0103, cunoa\u015fterea \u015fi promovarea adev\u0103ratului poten\u0163ial al neamului \u015fi \u0163\u0103rii sub toate aspectele sale. S\u0103 ne post\u0103m con\u015ftient \u00een contemporaneitate, s\u0103 redob\u00e2ndim \u015fi s\u0103 manifest\u0103m virtu\u0163ile \u00eenainta\u015filor \u015fi s\u0103 fim m\u00e2ndri c\u0103 suntem rom\u00e2ni, dup\u0103 unii, cel mai vechi popor tr\u0103itor \u00een grani\u0163ele sale.<\/p>\n

Unirea a fost un ideal de milenii al rom\u00e2nilor din \u00eentreg spa\u0163iul rom\u00e2nesc, din provinciile istorice: Muntenia, Moldova, Banat, Cri\u015fana, Bucovina, Basarabia, Transilvania, de aceea s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit sintagma \u201eunirea \u00een cuget \u015fi sim\u0163iri\u201d a rom\u00e2nilor de r\u00e2nd \u015fi a oamenilor de stat, cei care aveau \u00een m\u00e2n\u0103 p\u00e2rghiile politice de decizie a destinului \u0163\u0103rii. Rom\u00e2nii adev\u0103ra\u0163i au dorit aceast\u0103 unire a teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti sub un singur steag, un singur nume \u015fi un singur conduc\u0103tor, proces de lung\u0103 durat\u0103. Aceast\u0103 idee n-a ap\u0103rut dintr-o dat\u0103, \u00eentr-un anumit moment, \u00eentr-o anumit\u0103 conjunctur\u0103, ci a fost purtat\u0103 aievea de rom\u00e2ni \u015fi a fost l\u0103sat\u0103 mo\u015ftenire urma\u015filor urma\u015filor.<\/p>\n

Pentru coeren\u0163a demersului nostru a\u015f men\u0163iona pe scurt punctele, nodurile trainice ale men\u0163inerii \u015fi realiz\u0103rii visului de unire, pa\u015fii f\u0103cu\u0163i \u00een decursul istoriei \u015fi evenimentele cheie, remarcabile, cu multe sacrificii, dar \u015fi cu satisfac\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen spa\u0163iul rom\u00e2nesc, delimitat aproximativ de grani\u0163ele actuale ale Rom\u00e2niei, popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 a \u00eencercat de-a lungul timpului s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 organizare statal\u0103. Cea mai veche tendin\u0163\u0103 de unire, cunoscut\u0103 de istoria spa\u0163iului carpato-danubiano-pontic, a avut loc \u00een urm\u0103 cu mai bine de 2000 de ani. Sub conducerea lui Burebista, conduc\u0103torul geto-dacilor, vechea popula\u0163ie locuitoare a acestui spa\u0163iu, are loc formarea primului stat care se \u00eentindea pe toat\u0103 suprafa\u0163a Rom\u00e2niei de ast\u0103zi. Aceast\u0103 unire a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne un punct de referin\u0163\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor, o mo\u015ftenire simbolic\u0103 la care s-au raportat rom\u00e2nii \u015fi conduc\u0103torii acestora \u00een diferite perioade istorice.<\/p>\n

Dup\u0103 un mileniu \u015fi jum\u0103tate, \u00eemplinirea visului unui Regat Dacic are loc atunci c\u00e2nd Mihai Viteazul, prin str\u0103lucite campanii militare \u015fi eforturi diplomatice reu\u015fe\u015fte unirea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, a Moldovei \u015fi Ardealului, \u00een anul 1600, devenind Domnul \u0163\u0103rii unite. Din p\u0103cate a fost o unire de scurt\u0103 durat\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 fapt\u0103 str\u0103lucit\u0103 a p\u0103strat viu idealul locuitorilor autohtoni ai acestui spa\u0163iu de a locui \u00eentr-un stat cu un singur conduc\u0103tor. P\u0103str\u00e2ndu-se vie amintirea personalit\u0103\u0163ii lui Mihai Viteazul \u015fi a actului \u00eenf\u0103ptuirii unirii sub conducea sa, \u00een 1848, a avut loc transformarea con\u015ftiin\u0163ei de neam \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, re\u00eenviind mugurii dorin\u0163ei de unire. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 apar intelectuali, personalit\u0103\u0163i marcante, pa\u015fopti\u015ftii care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi se ocup\u0103 pe cale diplomatic\u0103 de viitorul \u015fi destinele \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Un moment esen\u0163ial \u00een evolu\u0163ia \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u015fi \u00eenaintarea spre idealul unirii, a fost Unirea Moldovei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi alegerea aceluia\u015fi Domn \u00een ambele provincii rom\u00e2ne\u015fti, care prin reformele socio-politico-economice a realizat Mica Unire, un pas hot\u0103r\u00e2t spre Marea Unire. Prin metode politice \u015fi diplomatice, Cuza \u00eei sprijin\u0103 pe rom\u00e2nii din afara Principatelor Unite, men\u0163in\u00e2nd prin aceste ac\u0163iuni con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei la un singur neam.<\/p>\n

Anul 1877 aduce Rom\u00e2nia \u00een prim planul unei lupte dintre Imperiul Rus \u015fi Imperiul Otoman \u015fi cu toate acestea, la 21 mai, parlamentul Rom\u00e2niei (Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103) declar\u0103 independen\u0163a absolut\u0103 a \u0163\u0103rii, sfin\u0163it\u0103 prin luptele la care au participat armatele rom\u00e2ne, recunoscut\u0103 \u015fi consfin\u0163it\u0103 de mai toate cancelariile str\u0103ine. Astfel drumul spre Marea Unire continu\u0103.<\/p>\n

Primul r\u0103zboi mondial aduce cu sine mai multe schimb\u0103ri la nivelul politicii \u015fi a factorilor de putere \u00een spa\u0163iul european, determin\u00e2nd o transformare radical\u0103 pe harta geo-politic\u0103 a Europei. Imperiile multina\u0163ionale s-au destr\u0103mat, permi\u0163\u00e2nd reforma unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi afirmarea unor noi state independente. La 27 martie 1918, Basarabia este primul teritoriu care s-a unit cu Rom\u00e2nia, ca urmare a deciziei adoptate de Sfatul \u0162\u0103rii, Bucovina, provincie a Austro-Ungariei, dup\u0103 destr\u0103marea acesteia, \u00een cadrul Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Cern\u0103u\u0163i, s-a decis unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia, iar la 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat \u00een unanimitate \u201cunirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie\u201d.<\/p>\n

Unirea provinciilor rom\u00e2ne\u015fti cu Regatul Rom\u00e2niei nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 ecou nici \u00een Transilvania aflat\u0103 \u00een cadrul fostei monarhii Austro-Ungare. \u00cen cadrul unui plebiscit, popula\u0163ia venit\u0103 \u00een num\u0103r mare din Transilvania, Banat, Cri\u015fana, Maramure\u015f \u00ee\u015fi alege reprezentan\u0163ii \u015fi formeaz\u0103 Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n Central (CNRC), au convocat Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. Consiliul nume\u015fte un guvern provizoriu, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu. \u00cen cadrul acestei adun\u0103ri, Vasile Goldi\u015f a citit \u201cRezolu\u0163ia Unirii\u201d cu Rom\u00e2nia. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, Consiliul trimite la Bucure\u015fti o delega\u0163ie condus\u0103 de patriarhul Miron Cristea, care \u00eenm\u00e2neaz\u0103 regelui Ferdinand I declara\u0163ia de la Alba Iulia. La 24 decembrie, regele promulg\u0103 decretul prin care confirm\u0103 legislativ unirea Ardealului cu Regatul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen plan interna\u0163ional, noua configura\u0163ie teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii a fost recunoscut\u0103 prin tratatele semnate \u00een cadrul Conferin\u0163ei de Pace de la Paris, din anii 1919-1920. Ungaria recunoa\u015fte unirea abia \u00een 1920, prin tratatul de la Trianon. La 15 octombrie 1922 a avut loc la Alba Iulia \u00eencoronarea regelui Ferdinand I, numit \u015fi \u201c\u00centregitorul\u201d \u015fi a reginei Maria, ca suverani ai Rom\u00e2niei Mari. La festivit\u0103\u0163i au fost prezen\u0163i reprezentan\u0163i din 13 state ale lumii, aceasta fiind o nou\u0103 dovad\u0103 a recunoa\u015fterii Marii Uniri pe plan interna\u0163ional.<\/p>\n

Marea Unire a Rom\u00e2niei de la 1 Decembrie 1918 este cea mai valoroas\u0103 \u00eemplinire din via\u0163a poporului, neamului rom\u00e2nesc. A presupus un viu interes din partea rom\u00e2nilor \u015fi str\u0103inilor. Acolo unde interesele \u015fi opiniile \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite au fost diferite, divergente, au chemat la g\u00e2ndire, ra\u0163iune \u015fi dialog\u2026 Unirea este evenimentul care a l\u0103sat \u00een urm\u0103 dificult\u0103\u0163ile insurmontabile trecute cu mult\u0103 diploma\u0163ie, decizie ferm\u0103 \u015fi creatoare pe fundamentul realit\u0103\u0163ilor istorice, cu rezultate remarcabile.
\nUnirea este un fapt istoric de m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103, la care trebuie s\u0103 ne raport\u0103m permanent cu bucuria \u00eemplinirii \u015fi demnitate. Din perspectiv\u0103 decizional\u0103, Rom\u00e2nia a dus o politic\u0103 statornic\u0103 de \u00eentregire teritorial\u0103, de ap\u0103rare a independen\u0163ei na\u0163ionale.<\/p>\n

Unirea de la 1918 nu este doar o nara\u0163iune, un roman tr\u0103it, o fresc\u0103 vie a unei societ\u0103\u0163i. Analiza scopului \u015fi cauzelor acestui eveniment are o explica\u0163ie \u015fi o conota\u0163ie fiin\u0163ial\u0103 pentru neamul rom\u00e2nesc. Problema deciziei a fost esen\u0163ial\u0103 \u00een aprecierea momentului, dar \u015fi a destinului nostru ca \u0163ar\u0103 \u015fi neam.<\/p>\n

Din p\u0103cate \u015fi ast\u0103zi exist\u0103 teritorii rom\u00e2ne\u015fti \u00een afara grani\u0163elor statului rom\u00e2n. Iar un alt mare p\u0103cat este acela c\u0103 milioane de rom\u00e2ni au luat drumul pribegiei pentru un trai mai bun, firesc \u015fi decent pentru aceste vremuri.<\/p>\n

Dac\u0103 la \u00eenceputul acestei scriituri, am f\u0103cut referire la OMUL tr\u0103itor pe acest p\u0103m\u00e2nt, nu pot s\u0103 nu m\u0103 adresez \u015fi factorilor de decizie politic\u0103, afla\u0163i \u00eentr-o nebuloas\u0103 strident\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte destinul \u0163\u0103rii \u015fi neamului. A\u015fa cum spunea eminentul economist de talie mondial\u0103, Anghel Rugin\u0103, dup\u0103 evenimentele din 1989, \u00een Rom\u00e2nia ar fi fost posibil un \u201emiracol economic\u201d. A propus o strategie economic\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00eens\u0103 reprezenta\u0163ii puterii de pe toate e\u015fichierele politice postdecembriste au refuzat cu obstina\u0163ie. Dezam\u0103git \u015fi sc\u00e2rbit de lipsa de reac\u0163ie \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 a guvernului, parlamentului \u015fi pre\u015fedin\u0163ilor Rom\u00e2niei, academicianul rom\u00e2n, tr\u0103itor \u015fi mult apreciat \u015fi respectat \u00een SUA \u0219i \u00een lume, a ad\u0103ugat cu triste\u0163e: \u201eDar oric\u00eet am studia de mult, noi to\u0163i tr\u0103im sub aceea\u015fi lege universal\u0103 a imperfec\u0163iunii omene\u015fti. Din p\u0103cate am ratat acest miracol. Rom\u00e2ni, trezi\u0163i-v\u0103!\u201d<\/p>\n

Ne vom trezi oare? C\u00e2nd \u015fi cum? Cu ce efort, cu ce jertfe? \u00centreb\u0103ri retorice!? Deocamdat\u0103 plutim \u00een deriv\u0103 total\u0103, cu v\u00e2sle betege, virtutea nu mai st\u0103 de veghe nici sub v\u0103lul \u00eenser\u0103rii, nici la lumina zilei, \u00een drumul nostru nu mai vedem frumuse\u0163iile crea\u0163iei divine pe acest spa\u0163iu, numit \u00eengere\u015fte \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d. Nu e timp de patetism, ci \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez atitudinea, g\u00e2ndirea \u015fi sim\u0163irea unui mare spirit al neamului rom\u00e2nesc, Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga \u2013 Maica Benedicta, care spunea: \u201eAm o n\u0103dejde imens\u0103 \u00een ace\u015fti tineri care \u00eemi sunt at\u00e2t de dragi! Ei bine, ace\u015fti tineri n\u0103d\u0103jduiesc c\u0103 vor reface \u2013 \u015fi poate chiar la un nivel mai \u00eenalt \u2013 toate tradi\u0163iile noastre, vor respiritualiza fiin\u0163a noastr\u0103! Le doresc s\u0103 izb\u00e2ndeasc\u0103, iar atunci c\u00e2nd vom \u015fti c\u0103 ei sunt din nou \u00een c\u0103utarea ad\u00e2ncilor taine pe care le-ascunde spiritualitatea noastr\u0103, atunci vom putea noi, cei b\u0103tr\u00e2ni, trece dincolo lini\u015fti\u0163i\u201d.
\nP\u00e2n\u0103 atunci, cu n\u0103dejdea \u00een bunul Dumnezeu \u015fi \u00eencrederea \u00een robuste\u0163ea g\u00e2ndirii \u015fi plin\u0103tatea sim\u0163irii tinerelor genera\u0163ii, s\u0103 ne bucur\u0103m sincer de aniversarea Centenarului Marii Uniri a Rom\u00e2niei. S\u0103rb\u0103torirea Zilei Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei pe 1 Decembrie, s\u0103 nu mai fie niciodat\u0103 doar: \u201esteagul arborat \/ de florile m\u0103rului \u2013 \/ speran\u0163a \u00een plop!\u201d<\/p>\n

La Mul\u0163i Ani, ROM\u00c2NI din \u0163ar\u0103 \u015fi de pretudindeni!<\/p>\n

La Mul\u0163i Ani, ROM\u00c2NIA!<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Vasilica GRIGORA\u0218<\/strong><\/p>\n

Vaslui<\/strong><\/p>\n

Noiembrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u015f porni \u00een acest demers literar de la defini\u0163ia din dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne a cuv\u00e2ntului \u201eunire\u201d, de la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41806","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41806","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41806"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41806\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41809,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41806\/revisions\/41809"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41806"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41806"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41806"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}