{"id":41860,"date":"2018-11-26T10:44:25","date_gmt":"2018-11-26T10:44:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41860"},"modified":"2018-11-26T10:44:25","modified_gmt":"2018-11-26T10:44:25","slug":"ioan-popoiu-unirea-bucovinei-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/26\/ioan-popoiu-unirea-bucovinei-cu-romania\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La 15\/28 noiembrie 1918, \u00eentr-o zi de joi, \u00een Sala Sinodal\u0103 a Palatului Mitropolitan din Cern\u0103u\u0163i, s-a \u00eentrunit Congresul General al Bucovinei. Erau prezen\u0163i cei 74 de delega\u0163i ai Consiliului Na\u0163ional (printre ei, Vasile Alboiu-\u015eandru), 13 delega\u0163i ai ucrainenilor, 7 ai germanilor \u015fi 6 ai polonilor. Se aflau de fa\u0163\u0103, ca invita\u0163i, reprezentan\u0163ii Transilvaniei, Gh. Cri\u015fan, V. Deleu \u015fi V. Osvad\u0103, \u015fi cei ai Basarabiei, Pant. Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan \u015fi Gr. Cazacliu, precum \u015fi cei ai armatei rom\u00e2ne, \u00een frunte cu generalul Iacob Zadic. Pe l\u00e2ng\u0103 delega\u0163i \u015fi invita\u0163i, se aflau la Cern\u0103u\u0163i, mii de locuitori veni\u0163i din toate col\u0163urile Bucovinei. Lucr\u0103rile au fost deschise, la ora 11, de Pr. Dionisie Bejan, pre\u015fedintele Consiliului Na\u0163ional, care a ar\u0103tat c\u0103 menirea Congresului este aceea de a \u00eendeplini ,,dorul \u015fi aspira\u0163iunile pe care poporul nostru le nutre\u015fte \u015fi le p\u0103ze\u015fte cu vrednic\u0103 sfin\u0163enie de un secol \u015fi jum\u0103tate\u201d. Dup\u0103 deschidere, el a propus ca pre\u015fedinte al Congresului pe Dr. Iancu Flondor, care a fost ales \u00een aplauzele asisten\u0163ei, iar secretar a fost desemnat Dr. Radu Sbiera.<\/p>\n

A urmat la cuv\u00e2nt pre\u015fedintele Iancu Flondor, care a prezentat Mo\u0163iunea de unire a Bucovinei cu Rom\u00e2nia: ,,…consider\u00e2nd c\u0103, \u00een 1744, prin vicle\u015fug, Bucovina a fost smuls\u0103 din trupul Moldovei…\u015fi c\u0103 144 de ani poporul bucovinean a \u00eendurat suferin\u0163ele unei oc\u00e2rmuiri str\u0103ine (…), ast\u0103zi, c\u00e2nd dup\u0103 sfor\u0163\u0103ri \u015fi jertfe uria\u015fe din partea Rom\u00e2niei \u015fi a puternicilor \u015fi nobililor ei alia\u0163i, s-au \u00eentronat \u00een lume principiile de drept \u015fi umanitate pentru toate neamurile, \u015fi c\u00e2nd \u00een urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungar\u0103…s-a pr\u0103bu\u015fit…, cel dint\u00e2i g\u00e2nd al Bucovinei desrobite se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre regatul Rom\u00e2niei, de care totdeauna am legat n\u0103dejdea desrobirii noastre. Drept aceea, noi, Congresul general al Bucovinei, \u00eentrup\u00e2nd suprema putere a \u0163\u0103rii \u015fi fiind \u00eenvesti\u0163i singuri cu puterea legiuitoare, \u00een numele suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, hot\u0103r\u00e2m: ,,Unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pe vecie a Bucovinei, \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru, cu regatul Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

\u00a0Motivarea mo\u0163iunii (Declara\u0163iei de unire) a fost f\u0103cut\u0103 de prof. Ion Nistor, care a ar\u0103tat: ,,Na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 este una \u015fi nesdesp\u0103r\u0163it\u0103 de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa. Aceea\u015fi ob\u00e2r\u015fie, acela\u015fi gr\u00e2u, aceea\u015fi doin\u0103, acelea\u015fi datini \u015fi obiceiuri. Dar\u0103 vitregia vremilor a \u00eempiedicat pe \u00eenainta\u015fii no\u015ftri de a crea un stat na\u0163ional unitar, care s\u0103 cuprind\u0103 neamul \u00eentreg \u00een hotarele lui etnice\u201d. Mai t\u00e2rziu, ,,s-a ,,destrunchiat\u201d Moldova lui \u015etefan, prin r\u0103pirea Bucovinei, mai apoi a Basarabiei\u201d. (…) Ast\u0103zi, c\u00e2nd…Austria s-a pr\u0103bu\u015fit…, noi, ajun\u015fi\u00a0\u00a0 st\u0103p\u00e2ni deplini pe hotarele noastre, declar\u0103m actul de cesiune de la 1775, nul \u015fi neavenit, \u015fi hot\u0103r\u00e2m realipirea \u0163\u0103rii noastre la Moldova, din trupul c\u0103reia\u00a0\u00a0 fusese rupt\u0103. (…) \u00cen timpul din urm\u0103 s-au f\u0103cut planuri de a \u00eemp\u0103r\u0163i Bucovina \u00een dou\u0103 cu urma\u015fii pribegilor ruteni, care se ad\u0103postiser\u0103 pe vremuri \u00een \u0163ara noastr\u0103. Dar\u0103…, noi, rom\u00e2nii, singurii p\u0103str\u0103tori ai vechilor tradi\u0163iuni politice, istorice \u015fi culturale din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ne vom \u00eempotrivi acestor tendin\u0163e nelegiuite, fiindc\u0103 am fi ni\u015fte urma\u015fi netrebnici ai vitejilor no\u015ftri \u00eenainta\u015fi, dac\u0103 ne-am \u00eentoarce la s\u00e2nul patriei mame (rom\u00e2ne) cu mo\u015ftenirea \u015ftirbit\u0103\u201d. Reprezentantul polonezilor bucovineni, Stanislaus Kwiatkowski, s-a pronun\u0163at pentru unire, recunosc\u00e2nd drepturile rom\u00e2nilor asupra Bucovinei, iar delegatul germanilor, Alois Lebouton, s-a pronun\u0163at \u00een acela\u015fi sens. Apoi Mo\u0163iunea de unire a Bucovinei cu Rom\u00e2nia a fost pus\u0103 la vot, fiind acceptat\u0103 cu unanimitate de voturi, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de mare \u00eensufle\u0163ire.<\/p>\n

\u00a0Mul\u0163imea de rom\u00e2ni bucovineni a dat glas entuziasmului na\u0163ional, iar o edi\u0163ie special\u0103 a ziarului ,,Glasul Bucopvinei\u201d saluta hot\u0103r\u00e2rea adoptat\u0103: ,,Visul nostru de aur s-a \u00eemplinit. P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, care au murit de dorul acestui vis, de azi \u00eenainte vor g\u0103si odihna cuvenit\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul liber \u015fi dezrobit\u201d. Dup\u0103 votarea unirii, Cogresul a adresat o telegram\u0103 regelui Ferdinand, prin care i se aducea la cuno\u015ftin\u0163\u0103 ,,Unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei cu Regatul Rom\u00e2niei\u201d. Telegrama a fost urmat\u0103 de mesaj de salut al regelui: ,,Salut cu nespus\u0103 bucurie actul m\u0103re\u0163 prin care Congresul general al Bucovinei…a hot\u0103r\u00e2t unirea complet\u0103 a Bucovinei cu Regatul rom\u00e2n. (…) \u00cen aceast\u0103 clip\u0103 \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, g\u00e2ndul meu se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre oamenii patrio\u0163i, care, cu toate suferin\u0163ele \u00eendurate \u00een cursul vremurilor, au \u015ftiut s\u0103 \u0163in\u0103 vie \u00een inimile poporului memoria lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt \u015fi sentimentul na\u0163ional, preg\u0103tind astfel…ziua binecuv\u00e2ntat\u0103 de azi\u201d. Actul unirii Bucovinei a fost adus la cuno\u015ftin\u0163a reprezentan\u0163ilor Puterilor Aliate de la Ia\u015fi, pentru a notifica guvernelor respective ,,votul unanim al Congresului General al Bucovinei \u015fi a le t\u0103lm\u0103ci sentimentele noastre de ve\u015fnic\u0103 mul\u0163umire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

Congresul a ales apoi o delega\u0163ie alc\u0103tuit\u0103 din 15 membri, care urma s\u0103 prezinte regelui Ferdinand, la Ia\u015fi, actul unirii Bucovinei. Apoi au vorbit invita\u0163ii din Basarabia \u015fi Transilvania, care au felicitat Congresul pentru votatea actul unirii. Lucr\u0103rile Congresului s-au \u00eencheiat printr-un cuv\u00e2nt de \u00eenchidere, rostit de pre\u015fedintele Iancu Flondor, \u00een acordurile Imnului regal. Din delega\u0163ia care a plecat la Ia\u015fi f\u0103ceau parte mitropolitul Vladimir Repta, pre\u015fedintele Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Eudoxiu Hurmuzachi, Ion Nistor, Octavian Gheorghian, Radu Sbiera, Gh. \u015eandru, V. Marcu, Dim. Bucevski, Erast Tarangul, Alex. \u015eesan, Gh. Voitcu, Vasile Alboi-\u015eandru, Ioan Candrea, Stanislaus Kwiatkowski.<\/p>\n

Prezent\u00e2nd regelui actul Unirii, \u00een audien\u0163\u0103 festiv\u0103, la 16\/29 noiembrie 1918, Iancu Flondor a spus: ,,Aducem maiest\u0103\u0163ii voastre, rege al tuturor rom\u00e2nilor, Unirea unei \u0163\u0103ri \u00eentregi, a Bucovinei. (…) Aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u0163i-o \u00eenchin\u0103m, m\u0103ria ta, noi to\u0163i, nu numai urma\u015fii vajnicilor lupt\u0103tori de pe vremuri…, ci \u015fi reprezentan\u0163ii tuturor neamurilor\u201d ce locuiesc \u00een ea.<\/p>\n

Regele a r\u0103spuns, ad\u00e2nc emo\u0163ionat, c\u0103 prime\u015fte cu bucurie Actul unirii, asigur\u00e2ndu-i de dragostea, ocrotirea \u015fi grija sa p\u0103rinteasc\u0103. \u00cen aceea\u015fi zi, delega\u0163ia bucovinean\u0103 pleca spre Bucure\u015fti, \u00eenso\u0163ind familia regal\u0103, guvernul rom\u00e2n \u015fi celelalte oficialit\u0103\u0163i, \u00een c\u0103l\u0103toria de \u00eentoarcere \u00een capitala \u0163\u0103rii. Ulterior, la 5\/18 decembrie 1918, regele Ferdinand \u015fi primul ministru Br\u0103tianu semnau decretul-lege ce consfin\u0163ea unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia. \u00cen aceea\u015fi zi, prin decret regal, Iancu Flondor \u015fi Ion Nistor erau numi\u0163i mini\u015ftri de stat f\u0103r\u0103 portoliu \u00een guvern, din partea Bucovinei. Printr-un alt decret-lege pentru Administra\u0163ia Bucovinei, se prevedea c\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een vigoare vechile legi \u015fi ordonan\u0163e, instituindu-se un Serviciu administrativ, care cuprindea 9 secretariate de serviciu, sub conducerea ministrului delegat, Iancu Flondor.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n

26 noiembrie, 2018<\/strong><\/p>\n

\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 15\/28 noiembrie 1918, \u00eentr-o zi de joi, \u00een Sala Sinodal\u0103 a Palatului Mitropolitan din Cern\u0103u\u0163i, s-a \u00eentrunit Congresul General [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41860","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41860","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41860"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41860\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41862,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41860\/revisions\/41862"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}