{"id":41879,"date":"2018-11-27T13:21:01","date_gmt":"2018-11-27T13:21:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41879"},"modified":"2018-11-27T13:22:19","modified_gmt":"2018-11-27T13:22:19","slug":"valeriu-dulgheru-spinoasa-cale-a-unirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/27\/valeriu-dulgheru-spinoasa-cale-a-unirii\/","title":{"rendered":"Valeriu DULGHERU: Spinoasa cale a Unirii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a> \u201eS\u0103 fim ca o salcie. <\/em><\/wbr><\/p>\n

S\u0103 ne \u00eencovoiem, dar s\u0103 nu ne fr\u00e2ngem\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

A\u0219a am fost \u00eentotdeauna pe parcursul multimilenarei istorii. Afla\u021bi ca o insul\u0103 latin\u0103 \u00een calea tuturor v\u00e2nturilor, care b\u0103teau \u00een special din est, \u00een calea tuturor valurilor de barbari veni\u021bi din est, \u00eentr-o mare t\u0103tar\u0103, turc\u0103, apoi slav\u0103, \u00eentotdeauna a trebuit s\u0103 supravie\u021buim. Primul stat dac centralizat \u0219i unificat, \u00eentins de la Tisa p\u00e2n\u0103 la Bug, a fost realizat de marele Buerebista \u00een prima jum\u0103tate a sec. I, p.Hr. \u201eAjung\u00e2nd \u00een fruntea neamului s\u0103u, care era istovit de r\u0103zboaie dese, getul Burebista l-a \u00een\u0103l\u0163at at\u00e2t de mult prin exerci\u0163ii, ab\u0163inere de la vin \u015fi ascultare fa\u0163\u0103 de porunci, \u00eenc\u00e2t, \u00een c\u00e2\u0163iva ani, a f\u0103urit un stat puternic \u015fi a supus ge\u0163ilor cea mai mare parte din popula\u0163iile vecine<\/em> (Dacice-n.a.). A fost <\/em>cel dint\u00e2i \u0219i cel mai mare dintre regii din\u00a0Tracia<\/em>\u201d \u00a0scrie Strabon,\u00a0Geografia<\/em>, VII, 3, 11. Dup\u0103 asasinarea regelui Buerebista \u00een a. 44 \u00ee.Hr. statul dac se destram\u0103 \u00een 5 st\u0103tule\u021be. \u00cen a. 89 d.Hr. \u00een fruntea statului dac unificat (mai mic ca teritoriu ca cel al regelui Buerebista dar mai organizat) a venit t\u00e2n\u0103rul rege Diurpaneus, numit Decebal \u201ecel viteaz c\u00e2t zece<\/em>\u201d. \u00cen lupta din a. 89 d.Hr. Decebal cu armata sa reorganizat\u0103 \u00eei \u00eenvinge pe romani, impun\u00e2ndu-i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tribut peste zece ani. \u201eDup\u0103 o \u0219edere de c\u00e2tva timp la Roma, Traian \u00eentreprinde o expedi\u021bie contra\u00a0dacilor. G\u00e2ndindu-se la faptele acestora, era m\u00e2hnit din cauza tributului pe care\u00a0romanii\u00a0trebuia s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 \u00een fiecare an, \u0219i vedea cum puterea \u0219i \u00eeng\u00e2mfarea\u00a0dacilor\u00a0sporesc necontenit<\/em>\u201d scrie istoricul roman Dio Casius\u00a0 despre \u00eemp\u0103ratul Traian \u0219i daci. Dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi dacic (105-106) dacii sunt \u00eenfr\u00e2n\u021bi, Decebal s-a sinucis, iar Dacia transformat\u0103 \u00een provincie roman\u0103.<\/p>\n

Au urmat peste 1000 de ani c\u00e2nd peste daci au trecut puhoaie din est; hunii, slavii, volgarii, ungurii, t\u0103tarii \u0219.a. Dacii s-au \u00eencovoiat ca o salcie sub vijelia acestor valuri dar nu \u00a0\u00a0\u00a0s-au fr\u00e2nt. \u00cen a. 903 \u00een Transilvania a fost fondat primul voievodat sub conducerea lui Gelu. Cu regret ulterior dup\u0103 o sut\u0103 de ani Transilvania a fost anexat\u0103 la Ungaria. La \u00eenceputul sec. al XIII-lea Muntenia \u0219i Moldova au participat \u00eempreun\u0103 cu bulgarii la fondarea \u021baratului rom\u00e2no-bulgar, regii acestor \u021barate fiind \u00een majoritate de origine rom\u00e2n\u0103 (Ioni\u021b\u0103 Caloianul, Ioan Asan al II-lea \u0219.a.). \u00cen sec. al XIV-lea mul\u021bimea de cnezate se constituie \u00een dou\u0103 state dacice: Muntenia (a. 1330) \u0219i Moldova (1859). Chiar dac\u0103 marele \u0218tefan cel Mare nu a reu\u0219it unirea celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti prin victoriile sale asupra turcilor a favorizat unirea ulterioar\u0103. Primul care a realizat unirea celor dou\u0103 principate (Moldova \u0219i Muntenia) cu Transilvania a fost domnitorul muntean Mihai Viteazu la 1599-1601. Chiar dac\u0103 a fost de scurt\u0103 durat\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 unire a avut un impact important \u00een viitoarea unire, demonstr\u00e2nd identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i posibilitatea cre\u0103rii unei singure \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u0218i \u021barina Rusiei Ecaterina a II-a a dorit unirea celor trei principate rom\u00e2ne\u0219ti cu denumirea de Dacia (aceasta de fapt era recunoa\u0219terea ob\u00e2r\u0219iei dacice a celor trei principate) dar, evident, sub protectorat rusesc, av\u00e2ndu-l drept principe pe amantul s\u0103u Gr. Potiomkin. Moldova a fost h\u0103cuit\u0103 cea mai tare de imperiile vecine hulpave. La 1774 Imperiul Austro-ungar rupe din trupul Moldovei Bucovina, iar la 1812 un alt imperiu \u2013 Imperiul Rus a rupt de la trupul Moldovei partea de est, numit\u0103 impropriu Basarabia pentru a ascunde furtul.<\/p>\n

A\u0219a ciuntit\u0103 cum era Moldova a avut un rol hot\u0103r\u00e2tor la Unirea Principatelor Moldova \u0219i Muntenia de la 1859 (mica Unire). Sim\u021bind sl\u0103birea juv\u0103\u021bului rus dup\u0103 pierderea de c\u0103tre Rusia a R\u0103zboiului din Crimeea (1856) Moldova \u0219i Muntenia nu au ezitat s\u0103 foloseasc\u0103 aceast\u0103 \u0219ans\u0103, fiind sus\u021binute major de Fran\u021ba. Astfel domnitorul unificator Alexandru Ioan Cuza realizeaz\u0103 Unirea Moldovei \u0219i Munteniei, fiind ales \u00een a. 1859 domnitor al celor dou\u0103 principate. \u00cen a. 1878 prin Tratatul de pace de la Berlin Rom\u00e2nia este recunoscut\u0103 de granzii Europei, inclusiv de Rusia, nu \u00eens\u0103 (cum \u00eei e caracterul!) f\u0103r\u0103 s\u0103 se c\u0103p\u0103tuiasc\u0103 cu ceva, rup\u00e2nd din trupul Rom\u00e2niei cele trei jude\u021be din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad \u0219i Izmail).<\/p>\n

Mica Unire se \u00eenf\u0103ptuise \u00eens\u0103 bucuria rom\u00e2nilor era umbrit\u0103 de faptul c\u0103 trei provincii rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 Basarabia, Transilvania \u0219i Bucovina gemeau sub ocupa\u021bia imperiilor rus \u0219i Austro-ungar. \u00cens\u0103 la 1918 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o mare minune. Rom\u00e2nia a intrat \u00een primul R\u0103zboi Mondial doi ani mai t\u00e2rziu. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Rom\u00e2nia era curtat\u0103 de ambele tabere beligerante, ambele cu c\u00e2\u0219tig par\u021bial. Dac\u0103 adera la Ax\u0103 c\u00e2\u0219tiga Basarabia, iar dac\u0103 adera la Antant\u0103 \u2013 c\u00e2\u0219tiga Transilvania \u0219i Bucovina. \u00cen finalul acestui s\u00e2ngeros m\u0103cel, gra\u021bie situa\u021biei geopolitice din regiune (destr\u0103marea celor trei imperii vecine \u2013 rus, Austro-ungar \u0219i otoman) Rom\u00e2nia a ob\u021binut toate cele trei provincii \u2013 Basarabia, Transilvania \u0219i Bucovina. Prima provincie rom\u00e2neasc\u0103, care a revenit acas\u0103 din lungul surghiun siberian, a fost Basarabia. At\u00e2t de crunt a fost jugul rusesc \u00eenc\u00e2t la prima ocazie Basarabia a evadat din \u201e\u00eenchisoarea popoarelor\u201d.<\/em> Procesul a fost destul de anevoios. Cele mai \u00eensemnate momente, care au condus la rena\u0219terea na\u021bional\u0103, sunt prezentate \u00een tabelul ce urmeaz\u0103. De men\u021bionat c\u0103 marii \u00eenainta\u0219i basarabeni au<\/p>\n\n\n\n\n
\n

1918<\/em><\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

2018<\/em><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

5 aprilie 1917<\/em><\/strong> \u2013 crearea Partidului Na\u021bional Moldovenesc;<\/em>19 aprilie 1917<\/em><\/strong> \u2013 Congresul Eparhial s-a pronun\u021bat pentru formarea Sfatului \u021a\u0103rii;<\/em><\/p>\n

23-27 octombrie 1917<\/em><\/strong> \u2013 proclamarea Autonomiei Basarabiei \u0219i formarea Sfatului \u021a\u0103rii ca organ legislativ;<\/em><\/p>\n

21 noiembrie 1917 <\/em><\/strong>\u2013 deschiderea Sfatului \u021a\u0103rii, adoptarea imnului \u201eDe\u0219teapt\u0103-te rom\u00e2ne!\u201d \u0219i a drapelului;<\/em><\/p>\n

29 noiembrie 2017<\/em><\/strong> \u2013 recunoa\u0219terea Sfatului \u021a\u0103rii de c\u0103tre reprezentantul Guvernului Provizoriu;<\/em><\/p>\n

2 decembrie 1917<\/em><\/strong> \u2013 Sfatul \u021a\u0103rii proclam\u0103 Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 \u00een cadrul Republicii Federative Ruse;<\/em><\/p>\n

5 decembrie 1917<\/em><\/strong> \u2013 Sfatul \u021a\u0103rii declar\u0103 nerecunoa\u0219terea Sovietului Comisarilor Poporului, venit la putere \u00een Rusia \u00een rezultatul loviturii de stat din 7 noiembrie;<\/em><\/p>\n

24 ianuarie 1918<\/em><\/strong> \u2013 adoptarea Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Republicii Democrate Moldovene\u0219ti;<\/em><\/p>\n

27 martie 1918<\/em><\/strong> \u2013 a fost votat Actul Unirii cu Patria-mam\u0103 cu <\/em>86<\/em><\/strong> voturi pro, <\/em>3<\/em><\/strong> \u2013 \u00eempotriv\u0103 \u0219i <\/em>36<\/em><\/strong> ab\u021bineri din <\/em>135<\/em><\/strong> de deputa\u021bi.<\/em><\/p>\n

Genera\u021bia de Aur Basarabean\u0103 a realizat Unirea!!!<\/em><\/strong><\/p>\n<\/td>\n

1986 <\/em><\/strong>\u2013 la Chi\u0219in\u0103u este editat\u0103 antologia \u201eMama, graiul!\u201d , Grigore Vieru;<\/em>6 mai 1986 <\/em><\/strong>\u2013 alegerea Dlui Nicolae Dabija redactor-\u0219ef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eLiteratura \u0219i Arta\u201d. Tirajul a crescut de la\u00a0 2000 de ex. \u00een a. 1986 la 200000 ex. \u00een a. 1989-1990;<\/em><\/p>\n

15 ianuarie 1988<\/em><\/strong> \u2013 constituirea cenaclului literar \u201eAlexe Mateevici\u201d, pre\u0219edinte Anatol \u0218alaru;<\/em><\/p>\n

3 iunie 1988<\/em><\/strong> \u2013 constituirea Mi\u0219c\u0103rii Democratice pentru Restructurare;<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

20 mai 1989<\/em><\/strong> \u2013 crearea Frontului Popular din Moldova;<\/em><\/p>\n

27 august 1989<\/em><\/strong> \u2013 Marea Adunare Na\u021bional\u0103 se pronun\u021b\u0103 pentru Legea limbii rom\u00e2ne cu alfabetul latin;<\/em><\/p>\n

31 august 1989<\/em><\/strong> \u2013 adoptarea Legilor de func\u021bionare a limbilor (<\/em>297<\/em> pro, <\/em>43<\/em> \u00eempotriv\u0103,<\/em>1<\/em> ab\u021binere);<\/em><\/p>\n

23 iunie 1990<\/em><\/strong> \u2013 adoptarea Declara\u021biei de Suveranitate;<\/em><\/p>\n

27 august 1991<\/em><\/strong>\u2013 adoptarea Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 (de URSS!);<\/em><\/p>\n

7 aprilie 2009<\/em><\/strong> \u2013 revolu\u021bia tinerilor \u0219i c\u0103derea guvern\u0103rii comuniste;<\/em><\/p>\n

24 ianuarie 2018<\/em><\/strong> \u2013 semnarea primei Declara\u021bii de Unire cu Rom\u00e2nia de c. Parcova, Edine\u021b;<\/em><\/p>\n

24 ianuarie 2018<\/em><\/strong> \u2013 prezent \u2013 semnarea Declara\u021biilor de Unire cu Rom\u00e2nia de peste 160 de autorit\u0103\u021bi locale;<\/em><\/p>\n

24 martie 2018<\/em><\/strong>\u2013semnarea Declara\u021biei de Unire cu Rom\u00e2nia de Universitatea Tehnic\u0103 a Moldovei, prima universitate semnatar\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

1 Decembrie 2018 \u2013 BASARABIA INCOTRO?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

f\u0103cut acest lucru \u2013 semnarea Actului de Unire \u00een momentul c\u00e2nd Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o situa\u021bie critic\u0103: 2\/3 din teritoriu era ocupat de trupele germano-bulgaro-austroungare. La 28 noiembrie a urmat Bucovina, iar la 1 decembrie 1918 \u2013 Transilvania a finalizat procesul de re\u00eentregire a Neamului.<\/p>\n

Timp de 22 de ani provinciile \u0219i-au cicatrizat r\u0103nile provocate de imperiile vecine, \u0219i-au consolidat leg\u0103turile cu \u201e\u021aara-mam\u0103\u201d.<\/em> \u00cens\u0103 aceast\u0103 stare idilic\u0103 nu a durat mult. La 1940, anul negru pentru Rom\u00e2nia, nori negri s-au l\u0103sat asupra Rom\u00e2niei din trei p\u0103r\u021bi. \u00cen baza pactului Ribbentrop-Molotov, semnat de doi c\u0103pc\u0103uni ai sec. al XX-lea, prima provincie rom\u00e2neasc\u0103 Basarabia a c\u0103zut \u00een ghearele ursului estic pe 28 iunie 1940. Apoi \u00een baza Dictatului de la Viena la 30 august 1940 revizioni\u0219tii unguri rup din trupul Rom\u00e2niei Transilvania de Nord, iar pe 13 septembrie 1940 sub presiunea Germaniei Rom\u00e2nia a cedat \u0219i Dobrogea de Sud. Vecinii au fost ca ni\u0219te ulii care au rupt din trupul Rom\u00e2niei. Pentru a\u0219chia de popor rom\u00e2n din Basarabia iadul fusese adus din estul s\u0103lbatic. Un regim mai diabolic nu cunoscuse aceast\u0103 fr\u00e2ntur\u0103 de popor rom\u00e2n pe parcursul multimilenarei sale istorii: genocidul realizat prin \u00eenchisorile staliniste, Gulag, foametea organizat\u0103, deport\u0103ri \u00een patru valuri. \u201eNe-au luat totul. Numai sufletul nu au reu\u0219it s\u0103 ni-l ia\u201d<\/em> m\u0103rturise\u0219te o supravie\u021buitoare a deport\u0103rilor. Din p\u0103cate unora le-au luat \u0219i sufletul. Cum s-o \u00een\u021belegi pe tov. Z. Grecean\u00eei care a fost deportat\u0103, iar acum sluje\u0219te tocmai celor care au deportat-o. Dac\u0103 n-ar fi fost a\u0219a n-am fi avut ast\u0103zi at\u00e2tea lichele \u0219i cozi de topor.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, \u00een pofida tuturor relelor am supravie\u021buit, ne-am \u00eencovoiat dar nu ne-am fr\u00e2nt, astfel c\u0103 \u00een anii 90\u2019 aceast\u0103 fr\u00e2ntur\u0103 de popor rom\u00e2n din Basarabia, dezna\u021bionalizat\u0103, rusificat\u0103, sf\u00e2rtecat\u0103 \u00een buc\u0103\u021bi, a ren\u0103scut ca pas\u0103rea Phoenix din cenu\u0219\u0103. \u00cen momentul c\u00e2nd regimul comunist a mai sl\u0103bit juv\u0103\u021bul prin \u201eperestroika lui Gorbaciov\u201d<\/em> Basarabia a fost una din primele colonii sovietice, \u00een care mi\u0219carea de Eliberare Na\u021bional\u0103 a luat av\u00e2nt. Momentele de baz\u0103, care au dus la de\u0219teptarea acestei a\u0219chii de popor, sunt prezentate \u00een tabelul de mai sus. Un rol deosebit de important l-a jucat ziarul \u201eLiteratura \u0219i Arta\u201d<\/em> condus de N. Dabija, tirajul c\u0103ruia a crescut de la 2000 ex. \u00een a. 1986 (c\u00e2nd N. Dabija a fost ales redactor-\u0219ef) la 200000 ex. \u00een aa. 1989\/90. \u00cen a. 1988 este fondat\u0103 Mi\u0219carea Democratic\u0103 care \u00een 1989 se transform\u0103 \u00een Frontul Popular din Moldova. A fost un av\u00e2nt popular major care a condus la adoptarea Legii privind Limba Rom\u00e2n\u0103 cu alfabet latin, a Declara\u021biilor de Suveranitate (1990) \u0219i Independen\u021b\u0103 (1991), reformarea sistemului politic \u0219i educa\u021bional. \u00cens\u0103 din cauza tr\u0103d\u0103rilor lui Iu. Ro\u0219ca, pus \u00een fruntea FPM (pe care la dus la groapa de gunoi politic!), am tot dat \u00eenapoi ca racul, astfel c\u0103 ast\u0103zi dreapta practic nu exist\u0103. Nu este doar vina lui Ro\u0219ca, Ghimpu \u0219.a. de distrugerea dreptei, este \u0219i vina celora care au stat al\u0103turi de ace\u0219ti lideri \u0219i au asistat la aceste demol\u0103ri. Drept dovad\u0103 c\u0103 toate forma\u021biunile de dreapta sunt neimportante sub aspect electoral este faptul c\u0103 nu apar nici \u00eentr-un sondaj ca for\u021be politice luate \u00een serios la viitoarele alegeri. Am ajuns la sf\u00e2r\u0219it de An Centenar s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: Basarabie \u00eencotro?<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een acest An Centenar s-a \u00eent\u00e2mplat o minune, la care mul\u021bi unioni\u0219ti nu se a\u0219teptau: semnarea Declara\u021biilor de Unire cu Rom\u00e2nia de c\u0103tre 166 de autorit\u0103\u021bi locale, 11 organiza\u021bii, printre care \u0219i Universitatea Tehnic\u0103 a Moldovei, 36 de autorit\u0103\u021bi locale din Rom\u00e2nia, 3 organiza\u021bii din Diaspor\u0103. Unionismul a devenit mai pragmatic \u0219i sper c\u0103 va ajunge \u0219i la sufletul lui mo\u0219 Ion, debusolat de propaganda antiunionist\u0103 goebelsovist\u0103 a lui Dodon \u0219i Plahotniuc care curge g\u00e2rl\u0103 din puzderia de televiziuni aservite. Cu regret mul\u021bi dintre cei care se bat cu pumnii \u00een piept c\u0103 sunt cei mai mari unioni\u0219ti aduc mai mult deserviciu cauzei Reunirii.<\/p>\n

Pentru a nu l\u0103sa s\u0103 treac\u0103 aproape pe neobservate acest important jubileu \u2013 100 de ani de la Marea Unire, un grup de profesori de la Universitatea Tehnic\u0103 a Moldovei, printre care I. Manoli, subsemnatul, S. Zaporojan, T. Botin, Z. Stratan, V. Cobzac, Iu. Cibotari, M. Vaculenco \u0219.a., au organizat un foarte frumos eveniment cultural-\u0219tiin\u021bific<\/p>\n

– Centenar Autumnal, la care au participat mai multe personalit\u0103\u021bi de vaz\u0103, printre care excelen\u021ba sa ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Republica Moldova Dl Daniel Ioni\u021b\u0103, academicienii N. Dabija \u0219i Gh. Ghidirim, A. Reni\u021b\u0103, A. Silvestru \u0219.a. Drept oaspe\u021bi\u00a0 invita\u021bi au fost \u0219i profesorii universitari Dumitru \u0219i Gabriela Mnerie (Universitatea Politehnic\u0103 din Timi\u0219oara) \u0219i Vasile Puiu (Universitatea \u201eV. Alecsandri\u201d<\/em> din Bac\u0103u). \u00cen cadrul Evenimentului a avut loc un frumos moment – transmiterea \u0219tafetei \u201eHora care ne une\u0219te\u201d <\/em>de c\u0103tre coorganizatorul edi\u021biei a XIII-ea a Simpozionului Interna\u021bional \u201eCucuteni 5000 REDIVIVUS, 2018\u201d<\/em> organizatorilor edi\u021biei a XIV-ea \u2013 Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGh. Asachi\u201d<\/em> din Ia\u0219i. Prin impresionante c\u00e2ntece patriotice mae\u0219trii Marcel Zgherea \u0219i Alexandru Cazacu au creat o ambian\u021b\u0103 \u00een\u0103l\u021b\u0103toare celor apr. 50 de participan\u021bi la eveniment.<\/p>\n

Ajun\u0219i la sf\u00e2r\u0219it de An Centenar observ\u0103m cu regret c\u0103 sub aspectul apropierii Zilei Reunirii suntem \u00eenc\u0103 departe de acest vis. Din p\u0103cate asist\u0103m mai mult la declara\u021bii, festivit\u0103\u021bi de tot felul \u0219i mai pu\u021bin ne ax\u0103m pe proiecte reale cum ar fi gazoductul Ungheni-Chi\u0219in\u0103u, adaptarea re\u021belelor electrice din Republica Moldova la parametrii re\u021belelor din Rom\u00e2nia (Uniunea European\u0103) \u0219.a. Team\u0103 mie c\u0103 odat\u0103 cu venirea lui Dodon la putere dup\u0103 alegerile din 24 februarie (nu dea Domnul!) toate aceste proiecte \u0219i multe alte proiecte europene vor fi sistate, iar mare parte din popula\u021bie aruncat\u0103 \u00eentr-o mizerie material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. Avem mai pu\u021bin de trei luni ca s\u0103 ne mobiliz\u0103m pe segmentul unionist. Trebuie s\u0103 facem tot posibilul ca acest buldog putinist Dodon s\u0103 nu c\u00e2\u0219tige. Chiar dac\u0103 a r\u0103mas timp foarte pu\u021bin trebuie d\u0103m dovad\u0103 c\u0103 ne putem mobiliza \u00een orice condi\u021bii. Am mai avut astfel de situa\u021bii.<\/p>\n

Totu\u0219i Unirea va fi. Sunt sigur! \u00cen pofida tuturor scornirilor dodoniste, plahotniuciste, lupiste. Este un proces natural. Dumnezeu dore\u0219te ca la ziua de apoi s\u0103 vin\u0103 neamurile adunate, iar poporul rom\u00e2n nu e o excep\u021bie. Desigur, ne-am fi dorit ca acest act \u00een\u0103l\u021b\u0103tor s\u0103 se \u00eent\u00e2mple mai repede dar, probabil, aceasta este soarta poporului rom\u00e2n de a trece prin greut\u0103\u021bi, pentru a sim\u021bi mai bine importan\u021ba acestuia. A\u0219a a fost \u00eentotdeauna de-a lungul multimilenarei istorii a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

S\u0103 ne ajute Dumnezeu!<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Valeriu DULGHERU<\/strong><\/p>\n

27 noiembrie, 2018<\/strong><\/p>\n

Chi\u0219in\u0103u-Basarabia<\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eS\u0103 fim ca o salcie. S\u0103 ne \u00eencovoiem, dar s\u0103 nu ne fr\u00e2ngem\u201d. \u00a0 A\u0219a am fost \u00eentotdeauna pe parcursul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41879","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41879"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41879\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41882,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41879\/revisions\/41882"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}