{"id":41906,"date":"2018-11-30T09:25:30","date_gmt":"2018-11-30T09:25:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41906"},"modified":"2018-11-30T09:25:30","modified_gmt":"2018-11-30T09:25:30","slug":"ioan-popoiu-unirea-transilvaniei-cu-romania-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/11\/30\/ioan-popoiu-unirea-transilvaniei-cu-romania-ii\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia (II)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Cu aceste dezbateri, care s-au \u00eencheiat noaptea t\u00e2rziu, se apropia ziua cea mare a deschiderii Adun\u0103rii, pe por\u0163ile cet\u0103\u0163ii istorice Alba Iulia se rev\u0103rsau rom\u00e2ni din toate p\u0103r\u0163ile Ardealului \u015fi \u0162\u0103rii ungure\u015fti: \u00abTrenurile speciale sosesc la fiecare jum\u0103tate de or\u0103. Delega\u0163iile sunt a\u015fteptate de mii de oameni aduna\u0163i \u00een fa\u0163a g\u0103rii, pentru a saluta pe cei sosi\u0163i. La sosirea delega\u0163iilor, au loc manifesta\u0163ii, se rostesc cuv\u00e2nt\u0103ri. C\u00e2ntecele na\u0163ionale r\u0103sunau \u00een toate p\u0103r\u0163ile, miile de tricoloruri rom\u00e2ne\u015fti fluturau, grupuri de tineri jucau, acordurile c\u00e2ntecului ,,De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d r\u0103sun\u0103 pretutindeni\u00bb. Acest tablou m\u0103tre\u0163 este zugr\u0103vit de corespondentul ziarului ungar ,,Az Ujsag\u201d, din 18 nov.\/1 dec. 1918). Primii sosi\u0163i la Alba Iulia sunt mo\u0163ii lui Horea \u015fi Iancu, \u00eenarma\u0163i \u015fi m\u00e2ndri, cu pu\u015ftile pe um\u0103r, \u00een sumane albe \u015fi cu c\u0103ciulile \u0163uguiate, care urc\u0103 cei dint\u00e2i pe meterezele cet\u0103\u0163ii \u015fi scruteaz\u0103 z\u0103rile. Vin apoi cei din Maramure\u015f, Or\u0103\u015ftie, Ha\u0163eg, F\u0103g\u0103ra\u015f, \u0162ara B\u00e2rsei \u015fi alte locuri, fiecare comun\u0103 cu steagul ei, av\u00e2nd \u00een frunte c\u0103l\u0103re\u0163i falnici, muncitorii din Valea Jiului, \u00eencolona\u0163i, condu\u015fi de Iosif Ciser. La gar\u0103 a\u015ftepta, \u00een \u0163inut\u0103 mar\u0163ial\u0103, compania de onoare a lt. Ovidiu Gritta, care d\u0103dea onorul delega\u0163ilor, \u00een c\u00e2ntecele na\u0163ionale ale studen\u0163ilor sosi\u0163i, ordinea \u00een ora\u015f fiind asigurat\u0103 de cei 17 000 de militari condu\u015fi de cpt. Fl. Medrea. Mul\u0163imile sosite \u00een ajun au petrecut noaptea \u00een internate, caz\u0103rmi, la oameni din ora\u015f, iar mul\u0163i au \u00eennoptat sub cerul liber, \u00een jurul focurilor: ,,Era frig, dar un spectacol nea\u015fteptat se prezint\u0103 vederii: peste tot focuri care str\u0103luceau \u00een aerul rece al nop\u0163ii. \u00cen jurul lor se adunar\u0103 ace\u015fti \u0163\u0103rani rom\u00e2ni…care, \u00een ciuda frigului nop\u0163ii, a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare diminea\u0163a de 1 Decembrie, care avea s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t suferin\u0163elor lor…, realizarea dorin\u0163elor lor de rom\u00e2ni \u015fi oameni liberi\u201d, nota un martor ocular, Valeriu Boeriu.<\/p>\n

Sosesc \u015fi cei 1228 delega\u0163i (deputa\u0163i) de drept sau ale\u015fi: 5 episcopi, 4 vicari, 129 protopopi, 10 delega\u0163i ai consistoriilor \u015fi capitlurilor, 8 ai Astrei, 3 ai Fondului de teatru, 2 ai Asocia\u0163iei ar\u0103dane, 10 ai diferitelor fonduri \u015fi funda\u0163iuni, 12 ai presei, 27 ai reuniunilor de lectur\u0103, 41 ai reuniunilor de c\u00e2nt\u0103ri \u015fi muzic\u0103, 13 ai societ\u0103\u0163ilor universitarilor rom\u00e2ni din Viena, Budapesta, Blaj, Lugoj, Oradea, Alba Iulia, 21 ai societ\u0103\u0163ilor financiare, 61 delegate ale reuniunilor de femei, 27 ai colegiilor scolilor, 60 ai reuniunilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103tore\u015fti, 64 ai g\u0103rzilor na\u0163ionale (ofi\u0163eri, subofi\u0163eri \u015fi militari), 60 ai reuniunilor de meseria\u015fi, 16 ai tinerimii universitare, 2 ai societ\u0103\u0163ilor sportive, 17 ai Partidului social democrat rom\u00e2n \u015fi 852 delega\u0163i ale\u015fi de cercurile electorale din cele 24 de comitate (jude\u0163e), dup\u0103 cum consemneaz\u0103\u00a0 ,,Gazeta oficial\u0103\u201d, din 1\/14 decembrie 1919. Pe\u00a0 l\u00e2ng\u0103 cei 1228 de delega\u0163i ale\u015fi, cu creden\u0163ionale, au mai participat delega\u0163i a 166 de comune, trimi\u015fi de adun\u0103rile comunale din mai multe jude\u0163e.<\/p>\n

\u00cen ajunul acelei zile memorabile, Cetatea r\u0103suna de ecoul unui strig\u0103t puternic, care str\u0103b\u0103tea v\u0103zduhul, repetat de zeci de ori de mul\u0163imea adunat\u0103, care ova\u0163iona \u00een delir: ,,Rom\u00e2nia\u201d! Programul Adun\u0103rii a fost stabilit am\u0103nun\u0163it, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte, deschiderea avea s\u0103 se fac\u0103 \u00een sala Casinei militare din Cetate (numit\u0103 apoi a Unirii). Fiecare comun\u0103, av\u00e2nd \u00een frunte steagul \u015fi tabla indicatoare, avea s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00een r\u00e2nduri pia\u0163a ora\u015fului, apoi va intra \u00een cetate pe sub poarta Carol \u015fi pe cea a lui Mihai Viteazul, dup\u0103 care va ie\u015fi pe locul adun\u0103rii, pe C\u00e2mpul lui Horea, din apropierea Cet\u0103\u0163ii, unde de pe patru tribune, urmau s\u0103 fie prezentate mul\u0163imii deciziile adoptate. Programul se \u00eencheia cu un apel fierbinte: ,,Fra\u0163ilor rom\u00e2ni! Locul cel mai istoric al neamului v\u0103 a\u015fteapt\u0103…Veni\u0163i…ca s\u0103 sim\u0163i\u0163i fiorul ce l-a mi\u015fcat odat\u0103 pe marele voievod cu nume de arhanghel, pe martirii Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, pe craiul mun\u0163ilor Avram Iancu \u015fi pe to\u0163i care au lucrat la realizarea visului de veacuri…, r\u0103s\u0103ritul cel mai str\u0103lucit al celei mai senine zile a neamului rom\u00e2nesc\u201d. A fost editat ziarul festiv al Adun\u0103rii, ,,Alba Iulia\u201d, cu participarea unor c\u0103rturari, Zah. Munteanu, Al. Borza, care adresa celor prezen\u0163i la Adunare un apel vibrant: ,,Bine a\u0163i venit \u00een sf\u00e2nta cetate de durere \u015fi de slav\u0103 a neamului rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n

Duminic\u0103, 1 Decembrie 1918, \u00ee\u015fi deschidea lucr\u0103rile Adunarea na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia. Duminic\u0103 diminea\u0163a ora\u015ful avea o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare s\u0103rb\u0103toreasc\u0103: ,,Se ivesc zorile. Ninge lini\u015ftit. Z\u0103pada imaculat\u0103 acoperise str\u0103zile \u015fi c\u00e2mpiile din jur, iar primele raze ale soarelui d\u0103deau ora\u015fului un aspect str\u0103lucitor\u201d (Emil Isac). Pe la 7 diminea\u0163a, \u00een marea pia\u0163\u0103 a ora\u015fului, \u00eempodobit\u0103 cu steaguri tricolore, a \u00eenceput defilarea \u015firurilor nesf\u00e2r\u015fite de oameni, \u00eembr\u0103ca\u0163i de s\u0103rb\u0103toare, \u00eempodobi\u0163i cu cocarde tricolore, c\u00e2nt\u00e2nd ,,De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d, ,,Pe-al nostru steag e scris unire\u201d, ,,La arme\u201d \u015f.a., legiunea rom\u00e2n\u0103, precedat\u0103 de fanfara minerilor \u015fi a ofi\u0163erilor. Toat\u0103 lumea \u0163ine caden\u0163a. Este o demonstra\u0163ie cum nu s-a mai v\u0103zut vreodat\u0103…Escadronul de ,,c\u0103l\u0103ra\u015fi\u201d, mo\u0163ii din Abrud flutur\u0103 tricolorul…Poporul se de\u015fteapt\u0103. Este puterea ancestral\u0103 care defileaz\u0103. \u015ei toat\u0103 lumea c\u00e2nt\u0103\u201d (Emil Isac). Dup\u0103 cum ar\u0103ta un ziar german din Sighi\u015foara, ,,Alba Iulia va fi martora ridic\u0103rii impun\u0103toare a unui popor viguros, trezit la libertate, adunat pentru a s\u0103rb\u0103tori \u00eemplinirea visului unui viitor de m\u0103rire na\u0163ional\u0103, visul unirii tuturor rom\u00e2nilor, p\u00e2n\u0103 unde ajunge graiul rom\u00e2nesc, \u00eentr-o singur\u0103 patrie comun\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen jurul orei 8, din acea zi de duminic\u0103, \u00een cele dou\u0103 biserici rom\u00e2ne\u015fti se oficiaz\u0103 Te Deum-uri solemne, \u00eenal\u0163ii clerici se \u00eendreapt\u0103 spre biserica episcopal\u0103 din ora\u015f. C\u00e2nd episcopul Aradului, Ioan Papp, roste\u015fte cuvintele: ,,Cel ce a \u00eenviat din mor\u0163i a \u00eenviat azi \u015fi neamul rom\u00e2nesc\u201d, lumea a intonat vibrant: ,,De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d, acompaniat\u0103 de corul lui Timotei Popovici. Apoi, la cuvintele ,,Murim mai bine-n lupt\u0103\u201d, to\u0163i cei prezen\u0163i \u00een biseric\u0103 au ridicat m\u00e2na \u00een semn de jur\u0103m\u00e2nt. Emo\u0163ia era cople\u015fitoare: pl\u00e2ngeau clericii care oficiau slujba, pl\u00e2ngeau \u015fi cei care asistau la ea.<\/p>\n

\u00a0Dup\u0103 \u00eencheierea Te Deum-ului, mul\u0163imile s-au \u00eendreptat spre c\u00e2mpia din marginea ora\u015fului, C\u00e2mpul lui Horea, preo\u0163i cu crucea \u00een frunte, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, mii \u015fi zeci de mii de \u0163\u0103rani \u00eenaintau \u00een coloane nesf\u00e2r\u015fite. Militari \u015fi \u0163\u0103rani \u00eenarma\u0163i vegheau pentru p\u0103strarea lini\u015ftii \u015fi ordinii. Atmosfera vibra de strig\u0103te entuziaste, de exclama\u0163ii de bucurie, de c\u00e2ntece curat na\u0163ionale: ,,Nu am v\u0103zut niciodat\u0103 un num\u0103r at\u00e2t de mare de \u0163\u0103rani \u00eempreun\u0103. Defileaz\u0103 puterea str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u015fi toat\u0103 lumea c\u00e2nt\u0103. Separat merg grupuri de fete \u00een costume na\u0163ionale, c\u00e2nt\u00e2nd. Dup\u0103 muncitori. cu steaguri ro\u015fii, p\u0103\u015fe\u015fte o unitate de matrozi, sosi\u0163i de la mare. Pe str\u0103zi nu te mai po\u0163i mi\u015fca. Mul\u0163imile a\u015fteapt\u0103 afar\u0103 strig\u00e2nd, ca un val de zeci de mii de oameni. Peste c\u00e2teva minute \u00eencepe istoria\u201d, \u00ee\u015fi \u00eencheia descrierea corespondentul gazetei ungare ,,Az Ujsag\u201d. 110<\/sup><\/p>\n

\u00cen timp ce mul\u0163imea se \u00eendrepta spre C\u00e2mpul lui Horea, frunta\u015fii politici \u015fi biserice\u015fti mergeau spre sala Casinei militare (a Unirii), \u00eempodobit\u0103 cu brad, drapele ale Rom\u00e2niei \u015fi ale Puterilor Aliate. \u00cen sal\u0103 p\u0103trund cei 1228 delega\u0163i oficiali \u015fi alte persoane, \u00een total 1500. Erau de fa\u0163\u0103 reprezentan\u0163ii Rom\u00e2niei, gen. Leonte, col. B\u0103ncil\u0103, deputa\u0163ii D\u0103nescu \u015fi Ioanid, prof. Hali\u0163\u0103, \u015fi cei ai provinciilor rom\u00e2ne\u015fti unite, Pan Halippa \u015fi I. Cazacliu, din partea Basarabiei, \u015fi prof. Procopovici, din partea Bucovinei. La ora 10, \u00ee\u015fi fac apari\u0163ia membrii Marelui Sfat Na\u0163ional \u015fi arhiereii, iar \u015et. Cicio Pop roste\u015fte cuv\u00e2ntul de deschidere, subliniind \u00eensemn\u0103tatea istoric\u0103 a momentului \u015fi misiunea Adun\u0103rii. El anun\u0163a c\u0103 Marele Sfat \u00ee\u015fi depune mandatul, la \u00eencheierea misiunii sale. Au fost ale\u015fi ca notari ai Adun\u0103rii, Lauren\u0163iu Oanea \u015fi Sever Miclea, iar raportor al comisiei de validare Ioan Suciu- to\u0163i deputa\u0163ii au fost valida\u0163i fiind socoti\u0163i ,,capace a aduce hot\u0103r\u00e2ri decisive \u00een Marea adunare na\u0163ional\u0103\u201d (,,Rom\u00e2nul\u201d, din 20 nov.\/3 dec. 1918). A fost ales apoi biroul Adun\u0103rii, format din pre\u015fedintele B\u0103se\u015fti, episcopi, membri ai Sfatului, notari \u015f.a. La ora 11, pre\u015fedintele Gh. Pop de B\u0103se\u015fti deschide oficial Adunarea, salut\u0103 ,,onorata Adunare a tuturor room\u00e2nilor…\u201d, anun\u0163\u00e2nd chemarea acesteia ,,de a zdrobi lan\u0163urile robiei ..\u015fi de a \u00eenf\u0103ptui marele vis al lui Mihai Viteazul, ,,unirea tuturor celor de o limb\u0103 \u015fi de o lege\u201d, ca s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 ,,temeliile fericirii noastre na\u0163ionale viitoare\u201d (,,Rom\u00e2nul\u201d, din 20 nov.\/3 dec. 1918).<\/p>\n

Discursul festiv \u015fi solemn a fost rostit de V. Goldi\u015f, care a schi\u0163at istoria dramatic\u0103 \u015fi eroic\u0103 a rom\u00e2nilorv de-a lungul veacurilor: ,,…neamul rom\u00e2nesc\u00a0 de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi a \u00eendurat soarta aspr\u0103, rezervat\u0103 oric\u0103rei sentinele credincioase….Veacuri de-a r\u00e2ndul poporul rom\u00e2nesc, adev\u0103ratul \u015fi legitimul proprietar al p\u0103m\u00e2ntului ce fusese odat\u0103 Dacia roman\u0103, a fost socotit str\u0103in \u015fi rob pe p\u0103m\u00e2ntul s\u0103u str\u0103mo\u015fesc\u201d. El ar\u0103ta apoi: ,,Omenirea…a ajuns la recunoa\u015fterea necesit\u0103\u0163ii de a sintetiza libertatea individual\u0103 \u015fi libertatea na\u0163ional\u0103 \u00eentr-o unire superioar\u0103…\u201d. Vorbitorul continua: ,,Negre\u015fit,\u00a0 na\u0163iunile trebuiesc eliberate, iar \u00eentre acestea se afl\u0103 \u015fi na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 din Ungaria, Banat \u015fi Transilvania. Dreptul na\u0163iunii rom\u00e2ne de a fi liberat\u0103 \u00eel recunoa\u015fte lumea \u00eentreag\u0103, dar, odat\u0103 sc\u0103pat\u0103 din robie, ea alearg\u0103 \u00een bra\u0163ele dulcei sale mame.\u00a0 Nimic mai firesc \u00een lumea aceasta. Libertatea acestei na\u0163iuni \u00eenseamn\u0103: Unirea ei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Goldi\u015f a \u00eencheiat : ,,Unirea tuturor rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur stat numai atunci va fi statornicit\u0103 \u015fi garantat\u0103 prin istoria viitoare a lumii, dac\u0103 va r\u0103spunde tuturor \u00eendatoririlor impuse…prin duhul vremurilor noi. (…) Ca urmare va trebui s\u0103 asigur\u0103m tuturor neamurilor \u015fi tuturor indivizilor conlocuitori pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc acelea\u015fi drepturi \u015fi \u00eendatoriri…S\u0103 jur\u0103m credin\u0163\u0103 de aici \u00eenainte numai na\u0163iunii rom\u00e2ne, dar tot atunci s\u0103 jur\u0103m credin\u0163\u0103 \u015fi civiliza\u0163iunii umane…\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00cen continuarea discursului, V. Goldi\u015f a dat citire Rezolu\u0163iei de unire a Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia: ,,I. Adunarea Na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103 aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba Iulia, \u00een ziua de 18 noiembrie-1 decembrie 1918, decreteaz\u0103 unirea acestor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2nsii cu Rom\u00e2nia. Adunarea Na\u0163ional\u0103 proclam\u0103 \u00eendeosebi dreptul inalienabil al na\u0163iunii rom\u00e2ne la \u00eentreg Banatul, cuprins \u00eentre Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103te; II. Adunarea na\u0163ional\u0103 rezerv\u0103 teritoriilor indicate autonomie provizorie p\u00e2n\u0103 la \u00eentruniea Constituantei; III. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, ca principii fundamentale la alc\u0103tuirea noului stat rom\u00e2n, Adunarea proclam\u0103: 1. Deplina libertate na\u0163ional\u0103 pentru toate popoarele conlocuitoare…; 2. Egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire \u015fi deplin\u0103 libertate confesional\u0103…; 3. \u00cenf\u0103ptuirea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a unui regim curat democratic pe toate t\u0103r\u00e2murile vie\u0163ii publice…; 4. Des\u0103v\u00e2r\u015fita libertate de pres\u0103, asociere \u015fi \u00eentrunire…; 5. Reforma agrar\u0103 radical\u0103, se va face conscrierea tuturor propriet\u0103\u0163ilor, \u00een special a celor mari…: 6. Muncitorimei industriale i se asigur\u0103 acelea\u015fi drepturi \u015fi avantaje, ca \u00een cele mai avansate state din Apus; IV. Adunarea na\u0163ional\u0103 \u00ee\u015fi exprim\u0103 dorin\u0163a ca congresul de pace s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 comuniunea na\u0163iunilor libere, ca dreptatea \u015fi libertatea s\u0103 fie asigurate pentru toate na\u0163iunile…; V. Rom\u00e2nii din aceast\u0103 Adunare salut\u0103 pe fra\u0163ii lor din Bucovina…, uni\u0163i cu \u0163ara mam\u0103 Rom\u00e2nia; VI. Adunarea na\u0163ional\u0103 salut\u0103 liberarea na\u0163iunilor subjugate din din Monarhie, cehoslovac\u0103, austro-german\u0103, iugoslav\u0103, polon\u0103;:VII. Adunarea na\u0163ional\u0103 se \u00eenchin\u0103 cu smerenie \u00eenaintea memoriei acelor bravi rom\u00e2ni, care \u015fi-au v\u0103rsat s\u00e2ngele \u00een acest r\u0103zboi pentru \u00eenf\u0103ptuirea idealului nostru…; VIII. Adunarea na\u0163ional\u0103 mul\u0163ume\u015fte tuturor Puterilor Aliate, care prin str\u0103lucitele lupte purtate…au sc\u0103pat civiliza\u0163ia de barbarie; IX. Pentru conducerea treburilor na\u0163iunii rom\u00e2ne, Adunarea na\u0163ional\u0103 hot\u0103ra\u015fte instituirea unui Mare Sfat Na\u0163ional Rom\u00e2n\u201d (,,Rom\u00e2nul\u201d, din 20 nov.\/3 dec. 1918).<\/p>\n

Dup\u0103 citirea Rezolu\u0163iei, a luat cuv\u00e2ntul Iuliu Maniu, care, \u00eentr-un discurs magistral, esen\u0163ializat, a analizat ideea de unitate etnic\u0103, lingvistic\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Fiecare popor, sus\u0163inea el, pe baza dreptului de autodeterminare, are datoria de a \u00eenf\u0103ptui unitatea sa na\u0163ional\u0103, trebuie s\u0103 se constituie \u00eentr-un singur stat na\u0163ional. Rom\u00e2nii din Transilvania au dreptul s\u0103 cear\u0103 unirea, fiindc\u0103 aici e leag\u0103nul rom\u00e2nismului, ei alc\u0103tuiesc o parte din corpul na\u0163iunii: ,,Decret\u00e2nd unitatea na\u0163ional\u0103, vom continua s\u0103 fim ceea ce am fost noi, neamul rom\u00e2nesc, totdeauna \u015fi ceea ce trebuie s\u0103 fie pentru vecie: sentinel\u0103 treaz\u0103 \u015fi con\u015ftient\u0103 a civiliza\u0163iei…\u201d. El sublinia: ,,Istoria ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 nu trebuie s\u0103 a\u015ftept\u0103m nimic de la \u00eemp\u0103ra\u0163ii str\u0103ini \u015fi de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adev\u0103rul ce ne c\u0103l\u0103uze\u015fte acum e c\u0103 singura noastr\u0103 for\u0163\u0103, care ne poate \u0163ine \u00een viitor e aceea provenit\u0103 prin unitatea rom\u00e2nilor…Pentru \u00eenl\u0103turarea oric\u0103rei \u00eendoieli asupra ce voim s\u0103 facem prin unirea noastr\u0103 \u015fi libertatea na\u0163ional\u0103, marele sfat na\u0163ional rom\u00e2n declar\u0103 c\u0103 nu voie\u015fte un stat de asuprire…Voim s\u0103 asigur\u0103m libertatea pentru to\u0163i \u015fi dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare\u201d. El a cerut Adun\u0103rii s\u0103 primeasc\u0103 proiectul de rezolu\u0163ie, ,,pentru a \u00eentemeia pentru vecie Rom\u00e2nia unit\u0103 \u015fi mare \u015fi a \u00eenst\u0103p\u00e2ni pentru totdeauna o adev\u0103rat\u0103 democra\u0163ie \u015fi deplin\u0103 dreptate social\u0103\u201d. Iosif Jumanca, cel din urm\u0103 vorbitor, a exprimat adeziunea social-democra\u0163ilor rom\u00e2ni la unire, ,,pentru c\u0103 noi, muncitorii, ne sim\u0163im una cu \u00eentreg neamul\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea cuv\u00e2nt\u0103rilor oficiale, pre\u015fedintele Gh. Pop de B\u0103se\u015fti a supus Adun\u0103rii spre aprobare Rezolu\u0163ia de unire, primit\u0103 cu unanimitate de voturi \u015fi cu mare \u00eensufle\u0163ire. Pre\u015fedintele Gh. Pop de B\u0103se\u015fti anun\u0163a c\u0103 ,,Adunarea na\u0163ional\u0103…a primit rezolu\u0163iunes \u00een \u00eentregimea ei \u015fi astfel unirea cu \u0163ara mam\u0103 este pentru toate veacurile decis\u0103\u201d. Apoi, Al. Vaida-Voievod propune Adun\u0103rii spre aprobare lista Marelui Sfat Na\u0163ional, organism legislativ provizoriu, format din 212 membri. \u015eedin\u0163a Adun\u0103rii se \u00eencheie prin cuv\u00e2ntul episcopului de Arad, Ioan Papp, care a mul\u0163umit conducerii P.N.R. \u015fi pre\u015fedintelui s\u0103u pentru eforturile \u015fi sacrificiile f\u0103cute, subliniind ,,r\u0103s\u0103ritul soarelui drept\u0103\u0163ii\u201d pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, liber\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2n\u0103 pe soarta sa. Episcopul Dem. Radu a evocat unele momente mai importante din lupta pentru unitate na\u0163ional\u0103, apoi \u00eentreaga Adunare \u00een picioare intoneaz\u0103 un zguduitor ,,De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d (,,Rom\u00e2nul\u201d, din 22 nov.\/4 dec. 1918). Dup\u0103 \u00eencheierea \u015fedin\u0163ei, Adunarea na\u0163ional\u0103 a adresat o telegram\u0103 regelui Ferdinand, prin care \u00eei aducea la cuno\u015ftin\u0163\u0103 unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. \u00cen aceea\u015fi zi, c\u0103pitanul Precup a zburat cu avionul la Ia\u015fi, duc\u00e2nd regelui Ferdinand un exemplar din documentul original, ce cuprindea Declara\u0163ia autentic\u0103 de unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. Un alt exemplar era destinat guvernului rom\u00e2n.<\/p>\n

Mul\u0163imile de zeci de mii de rom\u00e2ni de pe ,,C\u00e2mpul lui Horea\u201d erau \u0163inute la curent cu desf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor Adun\u0103rii. Dup\u0103 \u00eencheierea \u015fedin\u0163ei Adun\u0103rii, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een sala Casinei militare, delega\u0163ii (deputa\u0163ii) s-au \u00eendreptat spre ,,C\u00e2mpul lui Horea\u201d pentru a vesti mul\u0163imilor adunate cele hot\u0103r\u00e2te. Mul\u0163imile, \u00een a\u015fteptare, scandau: ,,Vrem unirea cu Rom\u00e2nia\u201d. La anun\u0163area adopt\u0103rii Rezolu\u0163iei de unire, mul\u0163imile au izbucnit \u00eentr-un singur strig\u0103t: ,,Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia Mare! Tr\u0103iasc\u0103 Unirea tuturor rom\u00e2nilor! Tr\u0103iasc\u0103 regele nostru Ferdinand! Tr\u0103iasc\u0103 regina Maria!\u201d. A doua zi, la 2 decembrie, s-a \u00eentrunit Marele Sfat Na\u0163ional, care l-a desemnat pre\u015fedinte pe Gh. Pop de B\u0103se\u015fti, cei patru vicepre\u015fedin\u0163i, apoi a aprobat componen\u0163a guvernului provizoriu, numit Consiliul Dirigent, alc\u0103tuit din 15 membri, av\u00e2nd ca pre\u015fedinte pe Iuliu Maniu, cu re\u015fedin\u0163a la Sibiu. A fost aleas\u0103 apoi o delega\u0163ie, din care f\u0103ceau parte Vasile Goldi\u015f, Al. Vaida-Voevod, episcopii Miron Cristea \u015fi Iuliu Hossu \u015fi al\u0163ii, care a sosit la Bucure\u015fti, la 14 decembrie 1918, pentru a prezenta regelui \u015fi guvernului Actul Unirii. Cu acest prilej, primul ministru I. I. C. Br\u0103tianu spunea: ,,V\u0103 a\u015ftept\u0103m de o mie de ani \u015fi a\u0163i venit ca s\u0103 nu ne mai desp\u0103r\u0163im niciodat\u0103. Sunt \u00een via\u0163a unui neam clipe de fericire at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t ele r\u0103scump\u0103r\u0103 veacuri \u00eentregi de suferin\u0163\u0103. Bucuria noastr\u0103 nu este bucuria unei singure genera\u0163ii. Ea este sf\u00e2nta tres\u0103rire de bucurie a \u00eentregului popor rom\u00e2n, care de sute \u015fi sute de ani a \u00eendurat suferin\u0163ele cele mai crude, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 credin\u0163a neclintit\u0103 \u00een sosirea acelei zile, care ne une\u015fte ast\u0103zi \u015fi care trebuia s\u0103 vie, care nu putea s\u0103 nu vie\u201d.<\/p>\n

Prin decretul-lege nr. 3631, din 11 decembrie 1918, regele Ferdinand promulga acrul unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. A fost dat un decret de organizare provizorie a Transilvaniei, cu men\u0163inerea celor dou\u0103 organisme, Marele Sfat Na\u0163ional \u015fi Consiliul Dirigent. Apoi, la 17\/30 decembrie, au fost numi\u0163i ca mini\u015ftri de stat \u00een guvernul rom\u00e2n, Al. Vaida-Voevod, V. Goldi\u015f \u015fi \u015et. Cicio Pop.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n

30 noiembrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu aceste dezbateri, care s-au \u00eencheiat noaptea t\u00e2rziu, se apropia ziua cea mare a deschiderii Adun\u0103rii, pe por\u0163ile cet\u0103\u0163ii istorice [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41906","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41906","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41906"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41906\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41908,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41906\/revisions\/41908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}