{"id":41991,"date":"2018-12-02T15:02:29","date_gmt":"2018-12-02T15:02:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41991"},"modified":"2018-12-02T15:02:29","modified_gmt":"2018-12-02T15:02:29","slug":"victor-ravini-cand-a-fost-compusa-miorita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/12\/02\/victor-ravini-cand-a-fost-compusa-miorita\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: C\u00e2nd a fost compus\u0103 Miori\u0163a?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>S-au emis cam multe ipoteze despre datarea Miori\u021bei, dar au fost insuficient sau defectuos argumentate. Ovid Densusianu a datat Miori\u021ba \u00een istoria recent\u0103 \u0219i a adus ca dovad\u0103 37 de documente juridice de la tribunal. Dumitru Caracostea s-a ab\u021binut s\u0103 nu r\u00e2d\u0103, c\u00e2nd a obiectat c\u0103 Miori\u0163a nu poate fi datat\u0103 pe baza unor documente scrise dup\u0103 publicarea ei. Al\u0163ii o dateaz\u0103 pornind de la alte documente, ce nu au de a face cu Miori\u0163a \u015fi nici Miori\u0163a nu are de a face cu ele. Nicolae Iorga spune c\u0103 Miori\u0163a a fost creat\u0103 de un singur anonim prin secolul al XVIII-lea. La prestigiul lui, nu mai era nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bin\u0103 afirma\u021bia cu argumente \u0219i dovezi. \u00cel credem pe cuv\u00e2nt de onoare. Hasdeu dateaz\u0103 Miori\u021ba pe criterii lingvistice \u00eentre 1350-1450. Datarea cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een timp a fost f\u0103cut\u0103 de Caracostea, Ion Diaconu \u015fi al\u0163ii, care \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 pe ce criterii \u2013 o dateaz\u0103 pe vremea dacilor. \u00cei credem \u0219i pe ei, pe cuv\u00e2nt.<\/p>\n

Niciuna din ipoteze nu a fost bazat\u0103 pe o metodologie de cercetare adecvat\u0103, ci doar pe p\u0103reri. P\u0103rerile au fost prezentate drept concluzii definitive, c\u00e2nd de fapt \u021b\u00e2\u0219neau din fantezie, numit\u0103 de savan\u021bi intui\u021bie. Intui\u021bia este bun\u0103 pentru a \u00eencepe o cercetare, \u00eens\u0103 concluziile trebuie \u00eentemeiate pe constat\u0103ri, pe analiza acestora, pe argumente \u0219i dovezi, iar nu pe simpla intui\u021bie. Iat\u0103 cum arat\u0103 metodologia aplicat\u0103 \u00een cea mai ampl\u0103 \u0219i mai reprezentativ\u0103 lucrare despre Miori\u021ba: \u201eCu aceasta am ajuns la acele dou\u0103 pasaje din tematica clasic\u0103 a lui V. Alecsandri pe care, pe baza frecven\u021bei obiective a temelor, ca \u0219i prin adoptarea integral\u0103 a concluziilor bazate pe intui\u021bie ale lui D. Caracostea, le-am eliminat din analiza noastr\u0103, ca nefiind genuine \u0219i contrazic\u00e2nd chiar realitatea folcloric\u0103.\u201d (Adrian Fochi, Miori\u021ba<\/em>, 1964, pag. 284). Fochi aplic\u0103 metoda cantitativ\u0103 \u2013 analiza statistic\u0103 \u2013 respins\u0103 de Mircea Eliade (De la Zalmoxis la Genghis-Han<\/em>, 1980, pag. 241) \u0219i de to\u021bi cercet\u0103torii serio\u0219i, pe motiv c\u0103 statistica este inadecvat\u0103 pentru a \u00een\u021belege ideile, subitilit\u0103\u021bile, frumuse\u021bea, mesajul \u0219i complexitatea unui text.<\/p>\n

Pentru o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a unui text ete necesar\u0103 o analiz\u0103 calitativ\u0103, iar nu cantitativ\u0103. Statisticile cu diagrame \u0219i procente nu pot fi dovezi sigure pentru a \u00eel acuza pe Alecsandri de un fals, \u0219i s\u0103 elimin\u0103m astfel 16 versuri din Miori\u0163a. Ce judec\u0103tor i-ar da c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 la un proces, dac\u0103 ar vedea a\u0219a bazaconie de argumente ale acuza\u021biei? \u0218i al\u021bii au mai propus eliminarea a \u00eenc\u0103 alte versuri, dintre cele mai frumoase. S\u0103 nu fi \u0219tiut ei c\u0103 cercetarea \u0219i analiza nu au voie s\u0103 modifice materialul cercetat? De unde vine ura unor cercet\u0103tori \u00eempotriva Miori\u021bei, \u00eenc\u00e2t analiza lor ciop\u00e2r\u021be\u0219te \u0219i s\u0103 arunc\u0103 la gunoi cele mai emo\u021bionante versuri sau chiar \u00eentregul nostru poem na\u021bional? Dar \u0219i mai \u0219ocant\u0103 este \u201eadoptarea integral\u0103 a concluziilor bazate pe intui\u021bie ale lui D. Caracostea\u201d. Cum adic\u0103, concluzii bazate pe intui\u021bie? Fochi adopt\u0103 concluziile bazate pe intui\u021bia altcuiva. A\u0219a merge \u00een \u0219tiin\u021b\u0103? Garan\u021bia valabilit\u0103\u021bii p\u0103rerilor personale din cercetarea anterioar\u0103 este prestigiul \u0219tiin\u021bific al fiec\u0103rui savant. P\u0103rerea unuia exclude p\u0103rerile contrare ale altora \u0219i exprim\u0103 propria sa certitudine. Ne r\u0103m\u00e2ne s\u0103 alegem noi \u00eentre certitudinea unuia \u0219i certitudinile altora. A\u0219a s-a ajuns la haos, la nedumeriri, la n\u0103luciri, la dispre\u021b pentru ciobanul din Miori\u021ba, pentru \u00eentreg poporul nostru \u0219i pentru noi \u00een\u0219ine. Cine a vrut asta? \u0218i \u00een ce scop?<\/p>\n

Geneza Miori\u0163ei este o preocupare major\u0103 a lui Adrian Fochi, \u00een monumentala sa monografie \u015fi antologie din 1964. El \u00eei condamn\u0103 pe cei ce sus\u0163in datarea Miori\u0163ei pe vremea dacilor, \u00eens\u0103 nu nume\u0219te pe nimeni. El ignor\u0103 c\u0103 autorul, care semneaz\u0103 prefa\u021ba monografiei, dateaz\u0103 Miori\u021ba pe vremea dacilor. Acesta ignor\u0103 c\u0103 Diaconu f\u0103cuse datarea, pe care el o prezint\u0103 ca o noutate. Lan\u021bul ignoran\u021belor str\u0103bate \u00eentreaga monografie, iar pe alocuri chiar \u0219i antologia. S-a tip\u0103rit \u00een Editura Academiei, f\u0103r\u0103 ca redac\u021bia s\u0103 fi putut s\u0103-\u0219i spun\u0103 punctul de vedere, desigur sub teroarea organiza\u021biei de partid. \u00cen diferite capitole, Fochi face felurite dat\u0103ri, dintre care, cea mai clar\u0103 ar putea fi aceasta: \u201eMiori\u0163a oglinde\u015fte un stadiu destul de vechi \u00een dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei sociale a poporului nostru\u201d (pag. 420). Sau: \u201eLa baza Miori\u0163ei st\u0103 un fapt real. Faptul s-a petrecut \u00eentr-o epoc\u0103 istoric\u0103 relativ nou\u0103\u201d (pag. 544). Rezultatul acestor preciz\u0103ri vagi este stabilirea dat\u0103rii \u00eentre \u201eun stadiu destul de vechi\u201d \u0219i \u201eo epoc\u0103 istoric\u0103 relativ nou\u0103\u201d. Beneficiul este c\u0103 datarea e suficient de nebuloas\u0103, pentru a ne scuti, la fel ca pe el \u00eensu\u0219i sau la fel cum au fost scuti\u021bi \u0219i al\u021bi cercet\u0103tori, de a mai citi vreo carte despre metodologia dat\u0103rii textelor. A\u0219a c\u0103 fiecare din noi putem crede ce vrem sau cum ne place, la fel ca \u0219i cercet\u0103torii.<\/p>\n

Mircea Eliade afirm\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au mo\u015ftenit elemente de cultur\u0103 de la popula\u0163ia local\u0103 pre-indoeuropean\u0103. Re\u021binem afirma\u021bia lui, ce confirm\u0103 concluziile expuse mai jos. El zice \u2013 f\u0103r\u0103 a se referi la Miori\u0163a \u2013 c\u0103: \u201ealte elemente culturale comune tuturor popoarelor balcanice par \u00eenc\u0103 \u015fi mai vechi dec\u00e2t mo\u015ftenirea geto-trac\u0103, prezent\u00e2nd o configura\u0163ie pre-indoeuropean\u0103\u201d (De la Zalmoxis…<\/em> pag. 190). Din p\u0103cate, Eliade nu ne spune la ce \u201ealte elemente culturale\u201d se refer\u0103 sau c\u00e2t de \u201e\u00eenc\u0103 \u0219i mai vechi\u201d sunt. Le vom c\u0103uta aici \u00eempreun\u0103 \u0219i le vom g\u0103si. Vom afla \u0219i c\u00e2t de vechi sunt.<\/p>\n

\u00cen acest mic eseu prezint pe scurt cadrul de referin\u021b\u0103 pe care l-am folosit (\u00een Miori\u0163a \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, editura Alcor, Bucure\u015fti, 2016, 2017) pentru o datare relativ\u0103 a variantelor, prin compara\u021bie cu alte elemente deja cunoscute. Cercet\u0103torii anteriori, care au folosit un cadru de referin\u021b\u0103 \u0219i metoda comparativ\u0103, au st\u00e2rnit du\u0219m\u0103nia celorlal\u021bi cercet\u0103tori. Am analizat 973 de variante, din trei antologii, referindu-m\u0103 pas cu pas la cercet\u0103tori rom\u00e2ni \u0219i la autorit\u0103\u021bi mondiale. \u00cen acest fel, confirm mai multe concluzii anterioare, cum ar fi aceea a lui Caracostea c\u0103 legea<\/em>, despre care se vorbe\u015fte \u00een numeroase variante ale Miori\u0163ei, nu are de a face cu justi\u0163ia. To\u021bi \u00eel ignor\u0103 pe Caracostea, inclusiv academicianul Romulus Vulc\u0103nescu \u0219i Eliade. To\u021bi, \u00een afar\u0103 de Caracostea \u0219i Constantin Noica, ignor\u0103 dic\u0163ionarele rom\u00e2ne\u0219ti, care arat\u0103 c\u0103 sensul juridic al cuv\u00e2ntului lege<\/em> este neologistic. To\u021bi ignor\u0103 c\u0103 \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne, de la Coresi p\u00e2n\u0103 la Arghezi \u0219i Dan De\u015fliu, c\u00e2t \u0219i \u00een cultura popular\u0103 oral\u0103, lege<\/em> are un sens exclusiv religios, nu juridic. Savan\u021bi de cel mai mare prestigiu \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een afara \u021b\u0103rii nu au v\u0103zut c\u0103 legea ciobanilor din Miori\u0163a nu poate fi o lege juridic\u0103. Nu au v\u0103zut c\u0103 este o lege religioas\u0103 arhaic\u0103, precre\u0219tin\u0103. Nicidecum nu poate fi legea bisericii cre\u0219tine. Eliade sus\u021bine cu fermitate: \u201econcepte specific cre\u0219tine nu sunt atestate \u00een Miori\u021ba\u201d (1980, pag. 246). \u201eNu numai cimitirul este absent, ci \u0219i satul \u0219i biserica\u201d (idem, p. 243).<\/p>\n

Cu referire la Caracostea, Noica \u0219i la orice dic\u021bionar rom\u00e2n-rom\u00e2n, rezult\u0103 c\u0103 uciderea are cauze \u015fi scopuri religioase, precre\u0219tine. \u00cen Miori\u0163a nu poate fi vorba de un omor cu caracter juridic, ca \u00een Baltagul<\/em> lui Sadoveanu. Variantele Miori\u021bei spun c\u0103 doi ciobani vor s\u0103 \u00eel omoare pe baciul lor cu nou\u0103 topoare \u015fi cu bolovani de moar\u0103<\/em>, sau cu securi \u015fi cu topoar\u0103<\/em> sau cu alt\u0103 multitudine de arme. Niciun savant nu s-a \u00eentrebat: cum s\u0103 aib\u0103 nevoie doi uciga\u0219i s\u0103 omoare un om cu a\u0219a multe arme? Cum puteau doi ciobani s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 at\u00e2tea arme? La Sadoveanu era suficient un baltag.<\/p>\n

M\u0103 refer la teoreticieni str\u0103ini, neimplica\u0163i \u00een disputele noastre fratricide, \u0219i confirm concluziile cercet\u0103torilor rom\u00e2ni (Ion Filipciuc, Al. Amzulescu, V. Kernbach \u0219i al\u021bii) care afirm\u0103 c\u0103 baciul din Miori\u0163a nu poate fi victima unei crime sau al unui sacrificiu s\u00e2ngeros, ci este un ales, un erou \u00eentr-o reprezenta\u0163ie ritual\u0103 simbolic\u0103, o ceremonie pa\u015fnic\u0103 \u015fi repetabil\u0103. Variantele cele mai vechi \u015fi mai bine p\u0103strate sunt colinde. Acestea se repet\u0103 \u00een fiecare an, de la o cas\u0103 la alta, iar \u00een textul unora din ele uciderea \u015fi \u00eengroparea se repet\u0103 diminea\u021ba, la pr\u00e2nz \u0219i seara, \u00een trei locuri diferite. Cum poate careva s\u0103 fie ucis \u0219i \u00eengropat de trei ori pe zi? Ce etnolog a mai v\u0103zut asemenea datin\u0103 sau obicei \u0219i \u00een ce sat? Fochi nu \u00ee\u0219i pune aceast\u0103 \u00eentrebare, de\u0219i el are un \u00eentreg capitol (p. 491-530) \u00een care caut\u0103 co\u0219ciuge \u0219i strigoi prin \u00eentreaga Europ\u0103 \u0219i toat\u0103 Asia, pentru a ne convinge c\u0103 \u201eimaginea nun\u021bii mioritice\u201d \u0219i \u00eentreg sensul Miori\u021bei \u201eeste ap\u0103rarea de puterea malefic\u0103 a mortului\u201d (p.529). Concep\u021bia c\u0103 Miori\u021ba este un bocet compus contra strigoilor, a fost anterior sus\u021binut\u0103 de Constantin Br\u0103iloiu \u0219i ulterior reluat\u0103 de Mircea Eliade la pagina 235, f\u0103r\u0103 vreo rezerv\u0103 sau \u00eendoial\u0103.<\/p>\n

Controversele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu alegoria mor\u0163ii \u015fi nun\u0163ii cosmice sunt o eroare \u015ftiin\u0163ific\u0103, construit\u0103 str\u00e2mb, pe o metodologie de cercetare defectuoas\u0103, pe prejudec\u0103\u0163i, pe erori de logic\u0103 \u015fi pe confuzii de defini\u0163ii, f\u0103r\u0103 niciun cadru de referin\u021be teoretice, adic\u0103 f\u0103r\u0103 sprijin sau credit la vreun alt savant. \u00cen\u0163elegerea, poate nu chiar r\u0103uvoitoare dar \u00een orice caz gre\u015fit\u0103, a mor\u0163ii \u015fi nun\u0163ii ciobanului, a dus la doctrina aberant\u0103 a pasivit\u0103\u0163ii \u015fi resemn\u0103rii ciobanului, ceea ce jigne\u015fte demnitatea de rom\u00e2n \u0219i e o insult\u0103 la adresa fiec\u0103ruia din noi, dar mai cu seam\u0103 \u0219i \u00een primul r\u00e2nd la adresa acelora care sus\u021bin asemenea aiureli. Analiza mea se bazeaz\u0103 pe o metodologie nou\u0103, se sprijin\u0103 pe un cadru larg de referin\u021be teoretice \u0219i a fost verificat\u0103 de doi profesori universitari emeri\u021bi suedezi, care cuno\u0219teau Miori\u021ba din lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 \u00een limbi occidentale. Concluziile la care ajung \u00een analiz\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103 absurdit\u0103\u021bile sus\u0163inute cu t\u0103rie \u0219i cu o inexplicabil\u0103 \u00eenver\u0219unare, de c\u00e2teva celebrit\u0103\u0163i orbite de propria lor aureol\u0103 \u0219i ocupate cu alte lucr\u0103ri mai importante. \u00cei putem \u00een\u021belege c\u0103 s-au gr\u0103bit \u0219i n-au avut timp s\u0103 \u00ee\u015fi verifice p\u0103rerile cu ajutorul teoriilor la care ajunseser\u0103 colegii lor de breasl\u0103, rom\u00e2ni sau str\u0103ini, ce practicau o metodologie mai exigent\u0103. Patriotismul lor incontestabil i-a \u00eempiedicat s\u0103 citeasc\u0103 lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 \u00een limbi str\u0103ine, ba chiar \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 cea mai de neocolit lucrare de referin\u021b\u0103, Istoria literaturii rom\u00e2ne<\/em>, de George C\u0103linescu, ale c\u0103rui constat\u0103ri chiar \u0219i Eliade le ignor\u0103.<\/p>\n

Pentru datarea Miori\u021bei, m\u0103 limitez la c\u00e2teva probe succinte, toate cu rezultate convergente. Sharan B. Merriam, profesoar\u0103 emerit\u0103 la Universitatea din Georgia \u00een USA \u2013<\/em> ale c\u0103rei c\u0103r\u0163i fundamentale despre metodologia de cercetare se studiaz\u0103 la facult\u0103\u021bile din mai multe \u021b\u0103ri \u2013<\/em>spune c\u0103 toate textele, chiar \u015fi cele \u00eentemeiate pe fantezie, sunt un produs al contextului istoric \u015fi de aceea au o leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. Cu referire la c\u0103r\u021bile ei, afirm c\u0103 toate aspectele etnografice, sociale, economice, to\u021bi termenii concre\u021bi \u0219i abstrac\u021bi din metaforele Miori\u0163ei pot avea leg\u0103tur\u0103 cu nivelul de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii din vremea c\u00e2nd au fost compuse versurile. Toate adaosurile ulterioare, redau aspecte economice \u015fi sociale din vremuri mai noi. Modific\u0103rile arat\u0103 c\u0103 multe metafore \u0219i alegorii nu au mai fost \u00een\u021belese, au murit.<\/p>\n

Am pornit de la afirma\u021bia lui C\u0103linescu, c\u0103 Miori\u021ba este un mit \u201ecu ecoul cel mai larg\u201d, dintre cele \u201epatru mituri ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 patru probleme fundamentale: na\u0219terea poporului rom\u00e2n, situa\u021bia cosmic\u0103 a omului, problema crea\u021biei (\u2026) a culturii \u0219i sexualitatea\u201d (pag 60). Eliade respinge ideile lui C\u0103linescu, \u00eens\u0103 nu \u00eel nume\u0219te. Aplic\u00e2nd o perspectiv\u0103 sinoptic\u0103 asupra celor 973 de variantele analizate \u0219i clasificate dup\u0103 mai multe criterii, pe categorii \u0219i pe scale ascendente sau descendente, am observat c\u0103 Miori\u021ba a putut fi conceput\u0103 pentru a fi \u00een\u021beleas\u0103 pe dou\u0103 niveluri semantice. Nivelul primordial este o \u00een\u021belegere ezoteric\u0103, pentru ciobanii ini\u021bia\u021bi \u00een tainele meseriei lor, ale psihicului uman \u0219i ale universului, a\u0219a cum erau cunoscute la vremea aceea. Nivelul secundar este exoteric, pentru cei \u00eenc\u0103 neini\u021bia\u021bi sau profani, pentru societatea din afara fr\u0103\u021biei lor profesionale. Totodat\u0103 am observat c\u0103, de la o variant\u0103 la alta, textul a fost modificat \u0219i a alunecat de la un con\u021binut ezoteric, la formul\u0103ri cu caracter exoteric. Abstrac\u021biunile din mit au fost \u00een\u021belese ca fapte concrete din realitate, ceea ce a facilitat adaptarea textului mai vechi la realit\u0103\u021bi sociale \u0219i economice mai noi. Alunecarea de la mythos<\/em> la logos<\/em> a derutat destul de pu\u021bini \u021b\u0103rani, doar pe cei care erau mai lega\u021bi de p\u0103m\u00e2nt dec\u00e2t de cer sau de stele, \u0219i destul de mul\u021bi savan\u021bi, mai lega\u021bi de salariu \u0219i prestigiu dec\u00e2t de Miori\u021ba.<\/p>\n

\u00cen c\u00e2teva variante, ciobanii subordona\u021bi baciului au c\u0103ciuli din blan\u0103 de urs, ca semn distinctiv c\u0103 sunt \u201enesupu\u0219i\u201d. Textul nu spune fa\u021b\u0103 de cine sunt ei nesupu\u0219i \u0219i nici dac\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i au v\u00e2nat ur\u0219ii sau au cump\u0103rat c\u0103ciulile gata confec\u021bionate. \u00cen multe variante, ciobanii au suli\u0163e, l\u0103nci, arcuri cu s\u0103ge\u0163i, s\u0103bii, topoare, securi \u015fi b\u00e2te, la fel ca v\u00e2n\u0103torii. \u00cen nicio variant\u0103 nu am g\u0103sit vreun baltag. Sadoveanu nu l-a putut lua din Miori\u021ba, ci probabil de la turci. Uneori, sacrificiul ciobanului e planificat pe ziua de Sf. Ilie, zi sf\u00e2nt\u0103 pentru ciobani, mo\u015ftenit\u0103 din religia v\u00e2n\u0103torilor, a\u015fa dup\u0103 cum \u015ftim din ancheta de folclor \u00eentreprins\u0103 de Hasdeu. Acesta ne informeaz\u0103 c\u0103 Sf. Ilie a fost mai \u00eent\u00e2i soldat \u00eenconjurat de arme, viteaz \u015fi bun v\u00e2n\u0103tor, cioban la oi, fiu de oameni s\u0103rmani \u015fi servitor la diavolul. Deci nu este vorba de omonimul s\u0103u din Biblie, ci provine din pre-cre\u0219tinism. Din competen\u021bele pe care le are el \u00een cultura popular\u0103 \u0219i din importan\u021ba lui \u00een textul mai multor variante, rezult\u0103 c\u0103 Miori\u021ba poate avea r\u0103d\u0103cini \u00een cultura pre-pastoral\u0103, a v\u00e2n\u0103torilor.<\/p>\n

\u00centr-o variant\u0103, colind\u0103torii zic c\u0103 b\u0103rba\u0163ii din familia pentru care c\u00e2nt\u0103 ei sunt pleca\u0163i la p\u0103dure s\u0103 v\u00e2neze un c\u0103prior. Partitura ciobanului este rostit\u0103 de puiul de c\u0103prioar\u0103 v\u00e2nat. C\u0103priorul vrea s\u0103 fie \u00eengropat la st\u00e2n\u0103, ceea ce poate reda prin sinecdoc\u0103 trecerea de la v\u00e2n\u0103tori la p\u0103stori. Identificarea eroului principal din Miori\u0163a cu un c\u0103prior din p\u0103dure ne trimite la vremurile anterioare p\u0103storitului. Elementele din cultura v\u00e2n\u0103torilor arhaici sunt bine integrate \u00een toate variantele Miori\u0163ei \u0219i precump\u0103nesc calitativ improviza\u0163iile sau adapt\u0103rile la vremuri mai noi. Rezult\u0103 c\u0103 \u00een Miori\u021ba sunt versuri ce p\u0103streaz\u0103 amintirea unor realit\u0103\u021bi dintr-o societate aflat\u0103 la \u00eenceputurile culturii pastorale.<\/p>\n

Societatea \u015fi divinit\u0103\u0163ile ciobanului sau ale mamei lui nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een structura tripartit\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi a zeilor indoeuropeni (clarificat\u0103 de Georges Dum\u00e9zil \u00eenainte de al doilea R\u0103zboi Mondial), compus\u0103 din trei clase sociale: 1. conduc\u0103torii politici \u015fi religio\u015fi, ca Burebista \u0219i Deceneu, 2. r\u0103zboinicii \u015fi 3. produc\u0103torii de bunuri materiale. Uciderea ciobanului din Miori\u0163a nu corespunde cu sacrificiile religioase efectuate de indoeuropeni, prezentate de Bernard Sergent, \u00een\u00a0Les indoeurop\u00e9ens. Histoire, langues, mythes<\/em>, Payot, Paris, 1995. Trecem peste faptul c\u0103 \u00een Miori\u021ba e un sacrificiu simbloic, iar nu s\u00e2ngeros, ca la indoeuropeni. Nici nunta ciobanului nu corespunde cu nun\u0163ile la indoeuropeni, descrise de Bernard Sergent. A\u015fadar omor\u00e2rea, c\u00e2t \u015fi nunta ciobanului \u00een cer sau pe munte, pot fi ritualuri religioase anterioare venirii indoeuropenilor. \u00cen niciuna din variantele Miori\u0163ei nu se g\u0103se\u015fte nimic din structura tripartit\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi a divinit\u0103\u0163ilor indoeuropene. Concluzia mea este c\u0103 Miori\u0163a a fost definitiv structurat\u0103 \u00eenainte de apari\u021bia indoeuropenilor \u00een preistorie.<\/p>\n

Marija Gimbutas (The Gods and Goddesses of Old Europe, 7000-3500 B. C. Myths, Legends, Cult Images<\/em>, Berkeley-Thames and University of California Press, 1974) afirm\u0103 c\u0103 divinit\u0103\u021bile indoeuropene au p\u0103truns pe teritoriul Rom\u00e2niei \u00een neolitic, \u00een mileniul al IV-lea \u00ee.Hr. Divinit\u0103\u021bile ciobanului sau ale mamei lui nu corespund culturii indoeuropenilor. Niciun fenomen social, religios sau de alt fel din Miori\u0163a nu se poate relata la indoeuropeni. Toate aspectele din Miori\u021ba sunt anterioare indoeuropenilor. Versurile cele mai bine realizate artistic din variante, \u015fi care pot fi genuine, oglindesc o lume arhaic\u0103, anterioar\u0103 venirii indoeuropenilor \u00een spa\u0163iul mioritic, o lume anterioar\u0103 neoliticului. Cuvinte ca pu\u0219c\u0103, maior, c\u0103limar\u0103<\/em> sau Turcia<\/em>, din versuri \u0219chioape, f\u0103r\u0103 ritm \u0219i f\u0103r\u0103 rim\u0103, sunt adaosuri t\u00e2rzii \u0219i nu putem s\u0103 dat\u0103m crearea Miori\u021bei dup\u0103 aceste cuvinte, cum au f\u0103cut unii cercet\u0103tori respectabili, ca Hasdeu.<\/p>\n

Ciobanul spune mioarei cum s\u0103 o identifice pe mama sa dintre alte femei b\u0103tr\u00e2ne: ea are un br\u00e2u de l\u00e2n\u0103. Br\u00e2ul de l\u00e2n\u0103 poate fi un semn distinctiv al unei situa\u0163ii economice \u015fi sociale superioare celorlalte femei. \u00cen mai multe variante, mama ciobanului poate vorbi cu divinit\u0103\u0163i animiste, ce personific\u0103 fenomene naturale: Dun\u0103rea, Ap\u015foara, Cea\u0163a, Sf\u00e2nta Negurice, care uneori o cam ajut\u0103 iar alteori nu prea, s\u0103 \u00ee\u015fi caute fiul. Divinit\u0103\u0163ile ei vorbesc la fel ca orice femeie \u00een\u021beleapt\u0103 de la \u0163ar\u0103 \u015fi sunt o oglindire a ei. Tot ce \u015ftim despre mama ciobanului afl\u0103m din versurile spuse de el, ca despre ceva viitor \u015fi eventual. El \u0219tie c\u0103 ea, cu sau f\u0103r\u0103 ajutorul divinit\u0103\u0163ilor, se poate transforma \u00eentr-un corb \u015fi deplasa anul\u00e2nd spa\u0163iul \u015fi timpul, la fel ca \u015famanii. El \u0219tie c\u0103 ea cunoa\u015fte func\u0163ia farmacologic\u0103 \u015fi magic\u0103 a unor plante \u015fi poate sem\u0103na busuioc \u00een vatr\u0103, pentru a cunoa\u015fte viitorul lui. Ea nu se duce s\u0103-l caute la munte, ca Vitoria Lipan, ci se duce s\u0103 \u00eentrebe Dun\u0103rea. Vedem c\u0103 ea se orienteaz\u0103 mai bine \u00een peisajul s\u0103u l\u0103untric, psihologic, plin de credin\u0163e religioase animiste, dec\u00e2t \u00een cel geografic. Orientarea ei cognitiv\u0103 \u015fi interpretarea pe care o face asupra semnelor magice \u00eei r\u0103spl\u0103tesc str\u0103daniile \u015fi sunt, func\u0163ional, acceptabile \u00een sistemul social \u00een care tr\u0103ie\u015fte, chiar dac\u0103 \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea cuno\u015ftin\u0163elor empirice ra\u0163ionale. Mama ciobanului are o competen\u0163\u0103 religioas\u0103 \u015fi social\u0103 remarcabil\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103 cu ea, care a creat Miori\u0163a. Demersurile ei cu caracter divinatoriu sau magic \u0219i br\u00e2ul de l\u00e2n\u0103 \u00eei asigur\u0103 o pozi\u0163ie social\u0103 dominant\u0103. Ea este o exponent\u0103 a epocii matriarhale, c\u00e2nd femeile ordonau via\u0163a social\u0103 cu ajutorul unor norme \u015fi reprezent\u0103ri religioase, create de ele pentru a organiza \u015fi controla totul \u00een jurul lor, \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, ba chiar \u015fi sub p\u0103m\u00e2nt, \u00een lumea de dincolo.<\/p>\n

Mama ciobanului \u015fi divinit\u0103\u0163ile ei feminine nu au vreun echivalent masculin. C\u00e2teva variante con\u021bin versuri cu ritm deviant \u015fi f\u0103r\u0103 rim\u0103, care zic ceva vag despre tat\u0103l sau fra\u021bii lui, dar ace\u0219tia nu au nicio func\u0163ie epic\u0103 sau liric\u0103. Aceste versuri sporadice nu sunt \u015flefuite artistic, sun\u0103 strident \u0219i nu sunt reluate de al\u0163i rapsozi \u00een alte variante. Sunt improviza\u0163ii individuale, din vremuri mai noi. Ele nu pot fi reprezentative pentru \u00eentreg materialul cercetat, ca s\u0103 dat\u0103m originea Miori\u021bei dup\u0103 ele, dar ne sunt folositoare pentru a urm\u0103ri procesul de crea\u0163ie colectiv\u0103 peste genera\u0163ii, care uneori a ameliorat textul, iar alteori l-a degradat.<\/p>\n

Absen\u0163a unui echivalent masculin al mamei ciobanului \u00een Miori\u0163a, c\u00e2t \u015fi absen\u0163a unui echivalent masculin al divinit\u0103\u0163ilor feminine, se pot explica cu referire la constat\u0103rile, concluziile \u015fi teoria lui Louis Bouyer (\u00een capitolul\u00a0The Archaic Cult of the Mother Goddesses<\/em>, pag. 40, din The Christian Mystery. <\/em>From Pagan Myth to Christian Mysticism<\/em>, T&T Clark, Edinburgh, 1990). Acesta spune c\u0103 descoperirile arheologice arat\u0103 c\u0103 \u201ezei\u0163a mam\u0103 nu a primit un \u00eenso\u0163itor masculin \u00eenainte de neolitic, c\u00e2nd cre\u015fterea bovinelor, care la \u00eenceput era simplu pastoral\u0103 \u015fi nomad\u0103, a devenit sedentar\u0103 \u015fi urmat\u0103 de o agricultur\u0103 incipient\u0103.\u201d<\/p>\n

Nomadismul sau seminomadismul ciobanilor no\u015ftri, din Miori\u0163a \u0219i de azi, sunt o tradi\u021bie arhaic\u0103, din str\u0103fundurile epocilor pietrei, pe care nicio schimbare istoric\u0103, nicio invazie sau domina\u0163ie str\u0103in\u0103, nici m\u0103car dictatura comunist\u0103, nu le-a putut extermina. Agricultura \u00een Miori\u0163a este vag semnalat\u0103, prin compara\u0163ia must\u0103\u0163ii ciobanului cu spicul de gr\u00e2u. Nu putem \u015fti dac\u0103 gr\u00e2ul era cultivat sau cre\u015ftea spontan, ori dac\u0103 e un adaos t\u00e2rziu \u00een text. Cu referire la Bouyer, putem data situa\u0163ia social\u0103 a mamei ciobanului \u015fi reprezent\u0103rile ei religioase cu divinit\u0103\u0163i feminine f\u0103r\u0103 echivalent masculin, \u00een perioada matriarhal\u0103 \u015fi \u00eenainte de neolitic.<\/p>\n

Ciobanul vorbe\u015fte de o divinitate feminin\u0103 \u00een cer: m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103, a lumii mireas\u0103<\/em>\u00a0sau alte denumiri ale ei. \u00cen multe variante, ea e \u00eenlocuit\u0103 cu o fat\u0103 frumoas\u0103, ce poart\u0103 pe frunte, la g\u00e2t, sau pe piept podoabe de culoare galben\u0103 ce sunt simboluri solare sau lunare \u0219i se ive\u015fte pe munte pentru a se uni cu el. De la O. Densisianu p\u00e2n\u0103 la Eliade, cei mai renumi\u021bi savan\u021bi v\u0103d aici un \u201econflict erotic\u201d \u00eentre ciobani, \u201erivalitate amoroas\u0103\u201d \u015fi o crim\u0103 \u201edin motive sentimentale\u201d. Pornind de la unii cercet\u0103tori rom\u00e2ni mai pu\u0163in renumi\u0163i, ale c\u0103ror concluzii le-am verificat cu teorii validate de c\u0103tre \u015ftiin\u0163a religiilor, ajung la concluzia c\u0103 fata de pe munte nu poate fi o nimfoman\u0103 cum s-a crezut f\u0103r\u0103 temei, din dispre\u021b pentru \u021b\u0103r\u0103nci \u0219i pentru moralitatea rural\u0103, ci este apari\u021bia (hierofania) unei divinit\u0103\u0163i, cu care ciobanul va efectua o unire sf\u00e2nt\u0103 (hierogamie).<\/p>\n

C\u00e2nd mireasa cereasc\u0103 este o \u201efat\u0103 de crai\u201d, acest crai e absent din text. Soarele \u0219i luna oficiaz\u0103 religios la nunta ciobanului. \u00cen limba cel\u021bilor \u0219i \u00een limbile germanice de azi, soarele este de genul feminin, iar luna de genul masculin. Limba rom\u00e2n\u0103 p\u0103streaz\u0103 amintirea vremurilor matriarhale c\u00e2nd luna v\u0103zut\u0103 din Carpa\u021bi era de genul masculin. \u00cen limba noastr\u0103, luna nou\u0103 se mai nume\u0219te crai nou<\/em> (vezi Ciprian Porumbescu). Mireasa cereasc\u0103 \u201efat\u0103 de crai\u201d poate fi relatat\u0103 la crai nou<\/em> adic\u0103 luna nou\u0103. Nu putem exclude c\u0103 \u201efat\u0103 de crai\u201d ar putea \u0219i s\u0103 fie un adaos t\u00e2rziu, ap\u0103rut \u00een patriarhat, la fel ca fata de maior, de pop\u0103 sau de \u0163\u0103rani s\u0103raci, care apare pe munte. Oricum, este vorba de o hierogamie cu o divinitate cereasc\u0103 (uranic\u0103) sau cu o divinitate terestr\u0103 (chtonic\u0103). Variantele Miori\u021bei pun \u00een eviden\u021b\u0103 dou\u0103 forme de hierogamii: 1. omul se aga\u021b\u0103 de divinitate (apv\u00e4gen<\/em> \u00een suedez\u0103) \u0219i 2. divinitatea \u00een\u0219fac\u0103 omul (kattv\u00e4gen<\/em>). Explic aceste hierogamii \u00een patru capitole, sprijinindu-m\u0103 pe lucr\u0103rile de referin\u021b\u0103 ale mai multor universitari, cercet\u0103tori \u00een psihologia religiilor. Cu referire tot la Bouyer, divinit\u0103\u0163ile feminine ale ciobanului pot fi plasate \u015fi ele tot \u00een paleolitic. Divinit\u0103\u021bile ciobanului \u0219i ale mamei lui corespund cu divinit\u0103\u021bile paleolitice \u0219i pot fi dovada c\u0103 Miori\u021ba a fost compus\u0103 \u00een paleolitic.<\/p>\n

\u00cen dou\u0103 variante, baciul observ\u0103 c\u0103 prea multe oi mor f\u0103r\u0103 nicio alt\u0103 explica\u0163ie, dec\u00e2t aceea exprimat\u0103 pe ocolite, c\u0103 femeile nu au respectat anumite\u00a0zile sfinte.<\/em> Ion Aurel Candrea (Iarba fiarelor –<\/em> Studii de folclor<\/em>, Cultura na\u0163ional\u0103, Bucure\u015fti, 1928, pag. 123-131) spune c\u0103 anumite zile sfinte din calendarul babelor trebuiau respectate prin repaos pentru a nu se \u00eemboln\u0103vi animalele. Baciul poate crede c\u0103 femeile nu \u015fi-au respectat datoria de a \u0163ine leg\u0103tura cu\u00a0cele sfinte<\/em>, adic\u0103 divinit\u0103\u021bile feminine ce garantau s\u0103n\u0103tatea oilor. Atunci, el porunce\u0219te fra\u021bilor s\u0103i s\u0103 \u00eel ucid\u0103. Ucidere ce nu se efectueaz\u0103, ci doar e simulat\u0103 teatral. Cei trei b\u0103rba\u0163i preiau rolul de a efectua ei, un ritual simbolic \u00een vederea restabilirii ordinii cosmice. Are loc un transfer de responsabilitate pentru obliga\u0163iile religioase, de la ritualuri efectuate de c\u0103tre femei la ritualuri efectuate de b\u0103rba\u0163i. \u00cen ansamblul tuturor variantelor se poate vedea o schimbare a raportului de for\u0163e sociale, economice \u015fi competen\u0163e religioase de la femei la b\u0103rba\u0163i, o trecere de la matriarhat la patriarhat.<\/p>\n

La \u00eenceputul Miori\u0163ei, suntem \u00een matriarhat \u015fi e raiul pe p\u0103m\u00e2nt. Raiul va fi tulburat de \u015ftirea complotului b\u0103rba\u0163ilor, ce vor ucide personajul principal, cu care ne identific\u0103m. Rapsozii \u00eenc\u0103 nu ne-au dat elementele necesare ca s\u0103 \u0219tim c\u0103 va fi o ucidere p\u0103relnic\u0103, un teatru popular. M\u0103iestria stilistic\u0103 a textului, alternarea a pronumelor \u0219i a diatezelor sau inversarea subtil\u0103 a consecu\u021biei temporale a verbelor ne fac s\u0103 ni se par\u0103 c\u0103 ac\u021biunea prezumtiv\u0103 din viitor s-ar fi \u0219i petrecut \u00een trecut. \u201eS\u0103 \u00eei spui c\u0103 la moartea mea a c\u0103zut o stea.\u201d Versurile ne-au emo\u021bionat \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t nici nu b\u0103g\u0103m de seam\u0103 c\u0103 ciobanul nu a murit \u0219i nu a c\u0103zut nicio stea, iar el ne va \u00eentoarce spatele \u0219i \u00ee\u0219i va vedea de oile sale. \u00cen pu\u021binele variante unde uciderea are loc, mama lui \u00eel re\u00eenvie, ceea ce dovede\u0219te c\u0103 nu este vorba de o crim\u0103 ca acelea de la tribunal, ci el e un erou mitologic, comparabil cu al\u021bi eroi re\u00eenvia\u021bi, din mitologia altor popoare antice. Cercet\u0103torii, care au f\u0103cut compara\u021bii cu mitologia alor popoare, au fost distru\u0219i de c\u0103tre rivalii lor din breasl\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul poemului, cu viziunea ciobanului despre un viitor \u00een care el ar putea s\u0103 fie ucis, f\u0103r\u0103 ca mama lui s\u0103-l mai poat\u0103 ajuta cu procedurile ei, consemneaz\u0103 sl\u0103birea credin\u021belor religioase din matriarhat, \u00een vremea c\u00e2nd se f\u0103cea trecerea spre patriarhat \u015fi spre neolitic.<\/p>\n

O alt\u0103 datare, mai cu cifre \u0219i ani. Gimbutas afirm\u0103 c\u0103 oamenii din cultura Hamangia erau sedentari \u015fi practicau o agricultur\u0103 avansat\u0103, de mai multe feluri, cultivau gr\u00e2u \u015fi alte cereale, aveau oi, capre, vite, porci. Oamenii din Miori\u0163a nu au trecut de cre\u015fterea oilor \u015fi de cultivarea gr\u00e2ului. Excep\u021bie fac versurile stridente din variantele adaptate la vremuri mai noi. Femeia G\u00e2nditoare de la Hamangia, sau zei\u0163a mam\u0103, dup\u0103 cum zice Gimbutas, st\u0103 direct pe p\u0103m\u00e2nt. Sc\u0103unelul G\u00e2nditorului poate fi reprezentativ pentru situa\u0163ia privilegiat\u0103 a b\u0103rbatului \u00een familie \u015fi \u00een societate. Statuetele au fost g\u0103site \u00eentr-un cimitir preistoric, aproape de Delta Dun\u0103rii \u015fi de Marea Neagr\u0103, acolo unde ciobanii obi\u015fnuiau \u00eenc\u0103 din str\u0103vechime s\u0103 vin\u0103 cu oile la iernat. Pentru aceasta, trebuiau mai \u00eent\u00e2i s\u0103 traverseze Dun\u0103rea cum puteau, pe la Vadu Oii \u2013 \u00eentruc\u00e2t a\u0219a s-a creat acest toponim \u2013 \u015fi s\u0103 treac\u0103 prin actualele sate Ciobanu \u015fi Miori\u0163a.<\/p>\n

\u00centr-o variant\u0103, mama ciobanului locuie\u015fte \u00eentr-o cas\u0103 la mare, cu u\u015fa \u015fi ferestrele spre soare. Mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103 se va metamorfoza \u00eentr-o fat\u0103 cu p\u0103rul lung \u015fi se va duce acolo, dar pentru a ajunge \u00een acel loc, desigur c\u0103 trebuia \u015fi ea s\u0103 mearg\u0103 pe acela\u015fi drum pe care mergeau ciobanii cu oile. Observ o coinciden\u0163\u0103 \u00eentre trei locuri din acela\u015fi col\u0163 de \u0163ar\u0103: 1. locul unde ciobanii iernau cu oile, 2. locul unde e casa mamei ciobanului, 3. locul unde au fost g\u0103site cele dou\u0103 statuete. Necropola \u00een care s-au g\u0103sit, c\u00e2t \u015fi sc\u0103unelul ornamentat pe care st\u0103 G\u00e2nditorul, arat\u0103 c\u0103 poate fi vorba de o societate sedentar\u0103, cu case ca a mamei din poezie. Cu referire la Gimbutas \u0219i Bouyer, Perechea de la Hamangia poate fi reprezentativ\u0103 pentru vremea c\u00e2nd oamenii au devenit sedentari \u015fi se ocupau de pr\u0103sirea vitelor mari, iar statuetele de femei cap\u0103t\u0103 un echivalent masculin, \u00een neolitic.<\/p>\n

Versurile stridente, cu vite mari, agricultur\u0103 insuficient specificat\u0103 \u015fi tat\u0103l total nesemnificativ pot fi ad\u0103ogate de c\u0103tre contemporani ai culturii Hamangia sau ulterior. Societatea \u015fi reprezent\u0103rile religioase din cele mai multe \u0219i mai bine p\u0103strate variante ale Miori\u0163ei pot fi mai vechi dec\u00e2t cultura Hamangia. Casa \u015fi pozi\u0163ia social\u0103 sau religioas\u0103 a mamei ciobanului pot fi mai vechi dec\u00e2t Perechea de G\u00e2nditori de la Hamangia.<\/em> M\u0103sur\u0103torile cu C14 dateaz\u0103 aceste statuete \u00een anul 5880 \u00b1 70 \u00ee.Hr. Arheologii rom\u00e2ni sunt mai pruden\u0163i dec\u00e2t cei occidentali \u015fi \u2013 <\/em>baza\u021bi pe metoda comparativ\u0103, at\u00e2t de hulit\u0103 de cei ce nu au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 o aplice \u2013<\/em> zic c\u0103 mai sigur ar fi prin anii 4800 \u00ee.Hr. Deci: Perechea de G\u00e2nditori<\/em>, cu v\u00e2rsta de 7000 sau 8000 de ani, puteau s\u0103 fi auzit \u015fi s\u0103 recite sau s\u0103 c\u00e2nte Miori\u0163a-Urballade.<\/p>\n

Nimeni nu \u0219i-a pus \u00eentrebarea \u00een ce limb\u0103 a putut fi compus\u0103 acea Urballade, de care unii au vorbit f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic. Transmiterea Miori\u021bei din gur\u0103 \u00een gur\u0103, de la Urballade creat\u0103 pe vremea dacilor \u2013<\/em> cum zic unii \u2013<\/em> sau mai \u00eenainte, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus \u0219i cu mult mai pe larg \u00een carte, a putut urma evolu\u021bia limbii str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri. Acela\u0219i lucru s-a \u00eent\u00e2mplat cu Crezul bisericii rom\u00e2ne, care s-a transmis oral \u0219i a urmat evolu\u021bia limbii, de la conciliul din Nicea (anul 325), c\u00e2nd a fost scris \u00een latin\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 azi, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost nevoie s\u0103 mai fie tradus din latin\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Cu referire la dic\u0163ionarul lui Mihai Vinereanu (Dic\u0163ionar etimologic al limbii rom\u00e2ne pe baza cercet\u0103rilor de indo-europenistic\u0103<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u015fti 2009), majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a cuvintelor din Miori\u021ba \u015fi chiar versuri \u00eentregi, unul dup\u0103 altul, sunt de origine traco-dac\u0103, traco-iliric\u0103 sau pre-latin\u0103. Etimologiile propuse de Vinereanu \u0219i cele propuse de al\u021bi lingvi\u0219ti prezint\u0103 un clar defect de logic\u0103: se exclud reciproc. Nicio etimologie a vreunui lingvist nu poate fi o certitudine absolut\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t mai exist\u0103 o alt\u0103 etimologie, a altui ligvist. Lingvistica este o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 \u0219i nu se mul\u021bume\u0219te cu explica\u021bia c\u0103, dac\u0103 nu o fi cum zice un lingvist, atunci poate c\u0103 o fi cum zice altul. \u00cen \u0219tiin\u021b\u0103 nu e ca \u00een politic\u0103. Majoritatea opiniilor nu poate fi un criteriu \u0219tiin\u021bific. Notorietatea lingvistului care \u00ee\u0219i argumenteaz\u0103 etimologiile, a editurii care le-a publicat sau aspectul grafic al publica\u021biei, iar\u0103\u0219i nu pot fi criterii \u0219tiin\u021bifice, pentru stabilirea adev\u0103rului. Ori sunt to\u021bi lingvi\u0219tii de acord, ori niciunul nu prezint\u0103 certitudini. P\u00e2n\u0103 atunci, nu avem deptul s\u0103 ne \u00eendoim de niciunul, deoarece to\u021bi sunt lingvi\u0219ti \u0219i deci nu pot s\u0103 gre\u0219easc\u0103. To\u021bi pot s\u0103 aib\u0103 dreptate, dup\u0103 cum ne place fiec\u0103ruia din noi, mie sau dumneavoastr\u0103.<\/p>\n

Ca s\u0103 putem stabili datarea Miori\u0163ei dup\u0103 criterii lexicale \u0219i s\u0103 \u0219tim dac\u0103 versurile \u00ee\u015fi au sau nu \u00ee\u0219i au originea \u00een acele limbi vechi, ar trebui mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u015ftim bine deosebirile dintre ele \u0219i contribu\u021bia lor \u00een istoria limbii rom\u00e2ne. Altminteri, ne r\u0103m\u00e2n etimologiile slave, bulgare, cumane, maghiare sau turce\u0219ti, la care relateaz\u0103 DEX cuvintele din limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 localnicii le-au \u00eenv\u0103\u021bat de la popoarele n\u0103v\u0103litoare sau migratoare. Aceste popoare migratoare nu prezint\u0103 niciun fel de dovezi arheologice ale vreunei culturi materiale proprii, cu care s\u0103 fi venit. Conform unor lingvi\u0219ti str\u0103ini, cuvintele comune \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een limbile vecine au fost preluate de c\u0103tre noii veni\u021bi, de la popula\u021bia local\u0103, care avea o cultur\u0103 avansat\u0103, bine documentat\u0103 arheologic, ceea ce popoarele nou venite c\u0103lare \u0219i cu ghioaga \u00een m\u00e2n\u0103 nu aveau. Siturile arheologice prezint\u0103 stratific\u0103ri. Mai \u00een ad\u00e2ncime se afl\u0103 un strat cu ceramic\u0103 m\u0103iestrit lucrat\u0103 sau alte dovezi de cultur\u0103 avansat\u0103 \u0219i niciun fel de arme, ce prezint\u0103 dovezi de incendiu \u0219i distrugeri violente, peste care se suprapune un strat cu o ceramic\u0103 mai pu\u021bin elaborat\u0103 \u0219i cu obiecte casnice mai rudimentare, unde sunt \u0219i arme. Nu e nevoie s\u0103 fim arheologi ca s\u0103 \u00een\u021belegem ce s-a \u00eent\u00e2mplat acolo.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lingvi\u0219tii vor face noi descoperiri sau elucid\u0103ri \u0219i vor reu\u0219i s\u0103 nu se mai contrazic\u0103 unii pe al\u021bii, putem fi siguri numai de faptul c\u0103 Miori\u0163a oglinde\u015fte o societate aflat\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een ce\u0163urile preistoriei \u015fi ipotezelor. Datarea Miori\u021bei \u00eentr-o etap\u0103 sau alta a preistoriei r\u0103m\u00e2ne la fel de dificil\u0103 ca \u015fi etapizarea \u00eens\u0103\u015fi. Indiferent de dificult\u0103\u0163ile etapiz\u0103rilor propuse de c\u0103tre arheologi sau lingvi\u015fti, \u015fi cu toate incertitudinile inerente oric\u0103rei \u015ftiin\u0163e, putem fi siguri de un singur lucru: Stadiul de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii din Miori\u0163a reflect\u0103 o epoc\u0103 istoric\u0103 mai veche dec\u00e2t societatea \u015fi mitologia din culturile indoeuropene. Miori\u0163a oglinde\u015fte o epoc\u0103 mai veche dec\u00e2t cea din epopeile lui Homer, dec\u00e2t mitologia nordic\u0103 sau vechile scrieri mitologice din India, mai veche \u015fi dec\u00e2t poemul lui Ghilgame\u015f, considerat ca fiind cea mai veche oper\u0103 literar\u0103.<\/p>\n

Cu referire la Sharan B. Merriam, concluzia mea este c\u0103 textul Miori\u021bei, chiar \u0219i versurile ce exprim\u0103 fantezia ciobanului sau a creatorilor acestui personaj principal \u2013 simbol al omului bun, des\u0103v\u00e2r\u0219it, cu aspira\u021bii spirituale \u0219i exemplu luminos pentru to\u021bi \u2013 sunt un produs al contextului istoric \u00een care tr\u0103iau acei creatori \u0219i de aceea au o leg\u0103tur\u0103 cu realitatea din epoca \u00een care tr\u0103iau ei. \u00cen concluzie, oamenii care au creat Miori\u021ba-Urballade au pus \u00een poem contextul social, economic \u0219i spiritual \u00een care tr\u0103iau ei. Acestea sunt caracteristice pentru epoca paleolitic\u0103. Miori\u021ba a fost creat\u0103 \u00een epoca paleolitic\u0103, iar transmiterea oral\u0103 a versurilor, oric\u00e2t de conservativ\u0103 a fost, a f\u0103cut posibil\u0103 modificarea \u0219i adaptarea textului la realit\u0103\u021bi ulterioare, care se opresc \u00een feudalism, prin secolele propuse de Hasdeu \u0219i de Iorga, care au fost deruta\u021bi tocmai de cuvintele \u0219i versurile ad\u0103ugate. Miori\u0163a este un document ce prezint\u0103 traiul material, concep\u0163ia despre lume, filozofia vie\u0163ii, sufletul, m\u00e2ndriile, temerile, aspira\u021biile \u0219i visurile pe care le aveau oamenii pre-indoeuropeni din zona Carpa\u0163ilor \u015fi a Dun\u0103rii de jos, \u00een paleolitic.<\/p>\n

Diferi\u021bi istorici, arheologi \u015fi lingvi\u015fti occidentali, care nu pot fi suspecta\u0163i de patriotism rom\u00e2nesc \u015fi nici de protocronism, dacomanie sau vreo alt\u0103 form\u0103 de subiectivism, sus\u0163in \u00een ultima vreme la unison, cu dovezi \u015fi cu argumente care nu au fost \u015fi nici nu pot fi contestate, c\u0103 teritoriul Carpato-Dun\u0103rean \u015fi din zonele \u00eenvecinate \u00een \u0163\u0103rile m\u0103rgina\u015fe sunt leag\u0103nul civiliza\u0163iei din Europa, care a precedat venirea indoeuropenilor. Numai reaua credin\u021b\u0103 a unor du\u0219mani sau tr\u0103d\u0103tori poate contesta sau ignora concluziile acestor universitari nep\u0103rtinitori \u0219i devota\u021bi adev\u0103rului.<\/p>\n

Concluziile, la care am ajuns \u00een carte, cit\u00e2nd mult mai multe lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 dec\u00e2t \u00een acest eseu, converg spre o datare a compunerii Miori\u0163ei \u00eencep\u00e2nd cu epoca anterioar\u0103 venirii indoeuropenilor, la care s-au f\u0103cut modific\u0103ri ulterioare. Am ar\u0103tat c\u0103 Miori\u0163a poate fi mai veche dec\u00e2t Perechea de G\u00e2nditori de la Hamangia. A\u015fa-zisa Urballade putea fi \u00eenchegat\u0103 acum 7000 sau 8000 de ani, iar Miori\u021ba poate corespunde cu trecerea de la matriarhat la patriarhat \u0219i de la paleolitic la neolitic.<\/p>\n

Bine, dar chiar puteau oamenii arhaici din Carpa\u0163i, ni\u0219te analfabe\u021bi, s\u0103 creeze \u00een epoca de piatr\u0103 o capodoper\u0103 literar\u0103 at\u00e2t de des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, \u00eenc\u00e2t con\u0163ine mai multe idei dec\u00e2t cuvinte, a\u0219a cum am ar\u0103tat \u00een analiza celor 973 de variante? \u00cel las pe Claude L\u00e9vi-Strauss s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een locul meu. Celebrul antropolog, etnolog \u015fi structuralist francez, afirm\u0103 (\u00een\u00a0Race et histoire<\/em>, Deno\u00ebl, Unesco, prima edi\u0163ie 1952) c\u0103 toate societ\u0103\u0163ile omene\u015fti, foarte \u00eendep\u0103rtate \u015fi arhaice, au f\u0103cut cei mai decisivi pa\u015fi spre progres, cu opt sau zece mii de ani \u00een urm\u0103. Descoperirile oamenilor de atunci alc\u0103tuiesc cea mai mare parte din ceea ce noi numim civiliza\u0163ie. Suntem \u00een continuare dependen\u0163i de marile descoperiri f\u0103cute \u00een timpul revolu\u0163iei neolitice: agricultura, cre\u015fterea animalelor, ceramica, \u0163esutul. Noi n-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri la aceste descoperiri.<\/p>\n

Aceste afirma\u021bii ale lui L\u00e9vi-Strauss nu au fost contestate de nimeni. A\u0219adar, putem fi siguri c\u0103 existau premisele materiale \u0219i culturale pentru ca Miori\u0163a s\u0103 poat\u0103 fi creat\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103, cam \u00een acelea\u015fi vremuri \u00een care s-au f\u0103cut marile descoperiri fundamentale, pe care el zice c\u0103 se \u00eentemeiaz\u0103 civiliza\u0163ia \u00eentregii lumi. Gimbutas \u0219i mul\u021bi al\u021bii, ce nu pot fi acuza\u021bi de na\u021bionalism rom\u00e2nesc, arat\u0103 c\u0103 epoca la care se refer\u0103 L\u00e9vi-Strauss a l\u0103sat mai multe \u0219i mai importante vestigii arheologice pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei \u015fi \u00een teritoriile \u00eenvecinate, dec\u00e2t oriunde. Cercetarea Miori\u021bei este un plai deschis pentru oricine, chiar \u0219i pentru cei ce o dispre\u021buiesc \u0219i dispre\u021buiesc poporul care a creat-o \u0219i a transmis-o literaturii universale. Oricine are libertatea s\u0103 resping\u0103 rezultatul cercet\u0103rii pe care v-am expus-o aici foarte pe scurt \u0219i s\u0103 vin\u0103 cu alt\u0103 metod\u0103 de datare, cu alte argumente, la fel de \u00eentemeiate sau \u0219i mai \u00eentemeiate, pentru o alt\u0103 datare a Miori\u021bei.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

Fran\u021ba\/Suedia<\/strong><\/p>\n

2 decembrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-au emis cam multe ipoteze despre datarea Miori\u021bei, dar au fost insuficient sau defectuos argumentate. Ovid Densusianu a datat Miori\u021ba [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-41991","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41991","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41991"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41993,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41991\/revisions\/41993"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}