{"id":41994,"date":"2018-12-02T15:20:39","date_gmt":"2018-12-02T15:20:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=41994"},"modified":"2018-12-02T15:20:57","modified_gmt":"2018-12-02T15:20:57","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-filozofi-crestini-ortodocsi-traian-braileanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/12\/02\/gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-filozofi-crestini-ortodocsi-traian-braileanu\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Mari filozofi cre\u0219tini ortodoc\u0219i – Traian Br\u0103ileanu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u00a0 \u201eNa\u0163iunea reprezint\u0103 pentru individ <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 izvorul vie\u0163ii \u015fi garan\u0163ia eternit\u0103\u0163ii sale.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/strong>(TRAIAN BR\u0102ILEANU<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een Fiin\u0163a lui Dumnezeu, Frumosul, Dumnezeirea absolut\u0103 este cupola Adev\u0103rului, Libert\u0103\u0163ii \u015fi a Dragostei, \u00een Crea\u0163ia Sa, Frumosul este un cuprins de fioruri, de cuante, de vibra\u0163ii, de unde, de frecven\u0163e, de energii, de taine, de ierurgii, de reverbera\u0163ii, de adieri, dar \u015fi o necuprindere de iradieri ideale, lirice, sensibile, ce prevestesc h\u0103r\u0103zirea \u00eentru jertf\u0103 \u015fi martiriu a at\u00e2tor Fii Ale\u015fi precum Traian Br\u0103ileanu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen calvarul penitenciarului de la Aiud, filosoful \u015fi-a g\u0103tit taina sf\u00e2r\u015fitului s\u0103u lumesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO nep\u0103truns\u0103 tain\u0103 se a\u015fterne\/ Peste minciuna vie\u0163ii pe p\u0103m\u00e2nt\/ \u015ei \u00een zadar puterile eterne\/ Ne zbatem s\u0103 le smulgem un cuv\u00e2nt.\/\/ Nici rug\u0103 \u015fi nici jertf\u0103 nu urne\u015fte\/ Z\u0103vorul ferecat al tainelor mele cere\u015fti\/ Iar mintea chinuit\u0103-n bezn\u0103 r\u0103t\u0103ce\u015fte\/ C\u00e2nd trece de hotarul \u015ftiin\u0163ei omene\u015fti.\/\/ \u015ei, Doamne, \u015ftiu c\u0103-n clipa desp\u0103r\u0163irii\/ De trup, ce se va-ntoarce-n lut\/ Eu voi intra \u00een Sfera str\u0103lucirii\/ C\u0103ci suflet sunt din sufletul T\u0103u n\u0103scut.\/\/ \u015ei neatins de-a timpului schimbare\/ \u015ei de-ale spa\u0163iului hotare deslegat,\/ Cunoa\u015fte-voi lini\u015ftit\u0103 contemplare\/ Ideea ce din haos Fiin\u0163a a creat…\u201d <\/em>(Traian Br\u0103ileanu, \u015etiu<\/em>, Aiud, 1947)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul \u00een omul creator \u00een actul crea\u0163iei sale nu este o n\u0103scocire a min\u0163ii, nici un sceptru al ra\u0163iunii sale, ci este un dar ceresc, suprara\u0163ional, \u00eemplinit ca Iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea se tr\u0103ie\u015fte ca iubire plenar\u0103 \u00een toat\u0103 diversitatea serafic\u0103 a Frumosului \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit: mama \u00een copil, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u00een discipol, preotul \u00een credincios, poetul \u00een poezie, g\u00e2nditorul \u00een filosofie, teologul \u00een filocalie, monahul \u00een arderea sa, misticul \u00een isihasm, ascetul \u00een rug\u0103, sf\u00e2ntul \u00een Dumnezeu, martirul \u00een jertf\u0103, artistul \u00een art\u0103, \u00eendr\u0103gostitul \u00een sinele cel\u0103lalt, cioc\u00e2rlia \u00een trilul ei, cucul \u00een virtuozitatea refrenul s\u0103u, \u0163\u0103ranul \u00een familie, familia \u00een patrie, patria \u00een Dumnezeu, Dumnezeu \u00een Crea\u0163ia Sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eFrumuse\u0163ea privighetorii st\u0103 \u00een c\u00e2ntecul s\u0103u. Frumuse\u0163ea muntelui e neclintit\u0103 s\u0103lb\u0103ticia lui maiestuoas\u0103. Frumuse\u0163ea unui copil st\u0103 \u00een inocen\u0163a lui cuceritoare. Frumuse\u0163ea unei fecioare e cumin\u0163enia nesilit\u0103 \u015fi cuviin\u0163a plin\u0103 de gra\u0163ie. Frumuse\u0163ea unei mame st\u0103 \u00een delicata tandre\u0163e ocrotitoare \u015fi jertfelnica r\u0103bdare care fortific\u0103 oasele iubi\u0163ilor s\u0103i fii. Frumuse\u0163ea unui b\u0103rbat e mul\u0163imea bun\u0103t\u0103\u0163ii sale. Frumuse\u0163ea unui \u00een\u0163elept e r\u0103bdarea \u015fi t\u0103ria de caracter prin care d\u0103 via\u0163\u0103 principiilor ziditoare chiar cu pre\u0163ul suferin\u0163ei. Frumuse\u0163ea unui chip \u015fi a oric\u0103rei f\u0103pturi \u015fi opere este o ne\u00een\u0163eleas\u0103 lumin\u0103 bun\u0103 ce \u0163\u00e2\u015fne\u015fte dinl\u0103untrul s\u0103u ca un har dintr-un izvor mai presus de ra\u0163iune.\u201d<\/em> (Ieromonah Ioan Bute, Frumuse\u0163ea care va salva lumea.<\/em> Ed. Corgal Press, Bac\u0103u, 2015, p. 28-29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea este a\u015fadar m\u0103sura Ve\u015fniciei \u015fi cuprinderea absolut\u0103 a Iubirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cele trei entit\u0103\u0163i sunt Frumosul Treimic al Dragostei!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea adev\u0103rat\u0103, dumnezeiasc\u0103 nu poate fi deci, dec\u00e2t frumoas\u0103 \u015fi ve\u015fnic\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 trinitate a Frumuse\u0163ii intr\u0103 \u015fi tr\u0103irea na\u0163ionalist cre\u015ftin\u0103 a ortodoxului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNa\u0163ionalismul cre\u015ftin reprezint\u0103 \u00eentoarcerea la ortodoxie, r\u0103scolirea \u015fi preg\u0103tirea sufletelor pentru cl\u0103direa unei comunit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti omogene din toate punctele de vedere.\u201d<\/em> (Traian Br\u0103ileanu, \u201e\u00censemn\u0103ri sociologice\u201d<\/em>, An IV, Nr.1, sept-oct.1940)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Na\u0163ionalismul cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n este tr\u0103s\u0103tura definitorie a unui Ales, a unei Elite predestinate <\/em>s\u0103 descifreze etnogeneza divin\u0103, s\u0103 descopere virtu\u0163iile ancestrale ontologice, s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 perfec\u0163iunea geniului popular-tradi\u0163ional, s\u0103 formeze genera\u0163ia profetic\u0103 care, s\u0103 cov\u00e2r\u015feasc\u0103 prin eroism, educa\u0163ie, credin\u0163\u0103, slujire, omenie, iubirea \u015fi jertfa de sine, capabil\u0103 s\u0103 \u00eenal\u0163e spiritualitatea religioas\u0103 a Neamului pe culmile cere\u015fti cele mai r\u00e2vnite \u015fi binecuv\u00e2ntate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eIdeea na\u0163iunii rom\u00e2ne, ca organism politic structurat dup\u0103 legi izvor\u00e2te din firea sa, st\u0103 la temelia doctrinei \u015fi ac\u0163iunii na\u0163ionaliste rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>. Statul na\u0163ional este forma ideal\u0103 de convie\u0163uire omeneasc\u0103. El este constituit din comunitatea spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 a indivizilor de un neam \u015fi de o lege… \u00cenf\u0103ptuirea unui Stat na\u0163ional depinde de virtu\u0163iile p\u0103turii conduc\u0103toare… Elita unei na\u0163iuni-trebuie s\u0103 aib\u0103 o structur\u0103 omogen\u0103, s\u0103 fie de aceea\u015fi ras\u0103 cu poporul… O elit\u0103 na\u0163ional\u0103 se impune prin lupt\u0103 la conducere \u015fi se perpetueaz\u0103 prin educa\u0163ie \u015fi prin continu\u0103 \u00eemprosp\u0103tare din masa poporului… Crearea Statului Na\u0163ional Rom\u00e2n, dup\u0103 unirea teritorial\u0103, trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu procesul de na\u0163ionalizare a p\u0103turei conduc\u0103toare, dar \u015fi transformarea milioanelor de indivizi \u00een cet\u0103\u0163eni con\u015ftien\u0163i…Regenerarea Statului Rom\u00e2n, presupune existen\u0163a Marelui Conduc\u0103tor… Familia are un rol esen\u0163ial, restabilirea spiritului na\u0163ional \u015fi a voca\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice \u00een Universitate.\u201d<\/em> (Traian Br\u0103ileanu, Ideea comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunul Dumnezeu \u015ei-a ales \u00eentotdeauna Fiii Daciei Sale care au creat istoria neamului prin toate domeniile crea\u0163iei spirituale care mai de care mai str\u0103lucitoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un astfel de Fiu, un astfel de Chemat, un astfel de Ales, un astfel de Dac, un astfel de Rom\u00e2n a fost \u015fi este bucovineanul Traian Br\u0103ileanu n\u0103scut pentru a rena\u015fte Frumosul patriotic dacic \u00een fruntariile na\u0163ionalist-cre\u015ftine ale Frumuse\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Br\u0103ileanu <\/strong>s-a urcat pe Scara cre\u015ftin\u0103 a dimensiunii spirituale rezemat\u0103 deasupra punctelor cardinale pe care se sprijin\u0103 dea pururi g\u00e2ndirea ortodox\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ce se revars\u0103 din preaplin \u00een universalitatea cosmic\u0103 a lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Br\u0103ileanu a pus o c\u0103r\u0103mid\u0103 de suflet, o inim\u0103 de zidire la Unirea cea Mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din fiin\u0163a izvorului sufletului s\u0103u curat, primenit de dragoste \u015fi de jertf\u0103 \u0163\u00e2\u015fne\u015fte apa vie a Tradi\u0163iei, a Continuit\u0103\u0163ii, a Des\u0103v\u00e2r\u015firii, a Nemuririi \u00een care se reflect\u0103 mari \u015fi profunde energii spirituale, \u00een care se revars\u0103 orizonturi erudite \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte rare asupra Na\u0163iunii eterne, societate, comunitate \u015fi asupra Statului ca natur\u0103 politic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele sociolog-filosof \u00eencifreaz\u0103 sociologia ca \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi politica guvern\u0103rii ca art\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eArta e un fapt unic, inimitabil \u015fi indisolubil legat de persoana celui care o pl\u0103smuie\u015fte. Arta nu se \u00eenva\u0163\u0103… Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 ofer\u0103 omului politic formule de ac\u0163iune, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el \u00eensu\u015fi ar fi \u00een stare s\u0103 le aplice. Aplicarea lor e de resortul artistului social, al geniului creator \u00een politic\u0103. Sociologia-poate contribui la perfec\u0163ionarea mijloacelor tehnice de guvernare, poate contribui la preg\u0103tirea temeinic\u0103 a conduc\u0103torului, dar ea nu poate crea nici conduc\u0103tori, nici nu poate indica cea mai bun\u0103 form\u0103 de organizare a Statului. \u015etiin\u0163a trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 obiectiv\u0103, nepreconiz\u00e2nd idealuri, dar poate dovedi c\u0103 o comunitate omeneasc\u0103 lipsit\u0103 de ideal nu e viabil\u0103.\u201d<\/em> (Traian Br\u0103ileanu,Sociologie \u015fi Arta Guvern\u0103rii<\/em>-Cern\u0103u\u0163i, 1937) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Br\u0103ileanu s-a circumscris cultului culturii ortodoxe \u015fi martirajului mistic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei-a format sufletul, \u015fi-a hr\u0103nit inima \u015fi-a conturat caracterul de cremene carpatin\u0103 din hrana duhovniceasc\u0103 a tradi\u0163iei marilor Str\u0103mo\u015fi pentru a putea continua \u015fi asuma M\u0103sura jertfei lor, presim\u0163ind de fapt c\u0103 acesta este crezul Ale\u015filor fiec\u0103rei genera\u0163ii de a-\u015fi \u00eemplini voca\u0163ia \u015fi de a-\u015fi \u00eendeplini sacra misiune Hristic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u0163elepciunea sa ziditoare s-a \u00eencrustat, \u00eenmugurit, \u00eenflorit \u015fi rodit p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een zidurile reci, \u00eencremenite ale temni\u0163elor ateo-comuniste preg\u0103tite expres \u015fi programate de vr\u0103jma\u015fii samavolnici, pretin\u015fii \u201eeliberatori\u201d <\/em>ro\u015fii, pentru cei mai minuna\u0163i Fii ai Daciei cre\u015ftine nemuritoare, ziduri \u00eenr\u0103mate \u00een \u015firuri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, cu camere de anchet\u0103 zdrobitoare dotat\u0103 cu m\u0103celarii \u015fi bocxerii anchetatorilor rezema\u0163i \u00een grade, cu turele de fier la p\u00e2nd\u0103 pentru satisfac\u0163ia \u00eempu\u015fc\u0103rii victimelor curate, cu u\u015fi de fier blindate cu lac\u0103te mari \u015fi z\u0103voare grele, cu vizet\u0103 prin care ochiul sfredelitor al gardianului t\u00e2mp, f\u0103r\u0103 frunte, cu chipul cernoziom ce st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 precum cursa pentru \u015foareci, cu z\u0103brele ce au strivit av\u00e2nturi spirituale, cu lan\u0163uri grele de ocna\u015fi ce au fr\u00e2nt destine de aur, cu c\u0103tu\u015fe \u00eenfipte \u00een s\u00e2ngele cald preg\u0103tit pentru jertf\u0103 al mucenicilor \u015fi martirilor, cu rug\u0103ciunile tainice \u015fi crucile \u00een v\u00e2rful limbii \u00een amvonul gurii \u015fi al nop\u0163ii, cu morsele purt\u0103toare de harul poeziei lui Eminescu, Gyr, Ciurunga, Crainic, Co\u015fbuc, cu rafinamentul erudi\u0163iei lui \u0162u\u0163ea, St\u0103niloae, Nae Ionescu, cu misticismul lui Gafencu, Ianolide, Iscru, Maxim, Jimboiu, cu \u00een\u0163elepciunea profetic\u0103 a lui Trifan, Vulc\u0103nescu, Galeriu, \u00a0B\u0103ncil\u0103, Bernea, cu toate aceste \u00een\u0103l\u0163imi spirituale pe care el \u015fi le-a \u00eenfiat \u015fi le-a transformat Rugului Aprins al tr\u0103iniciei Neamului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fie \u00een temni\u0163a Elitelor na\u0163ionalist-cre\u015ftine, fie \u00een Temni\u0163a cea mare a poporului ortodox, sufletul filosofului Traian Br\u0103ileanu s-a cuminecat arderii slujirii jertfelnice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Br\u0103ileanu \u015fi-a r\u0103scump\u0103rat via\u0163a sa lumeasc\u0103 tr\u0103it\u0103 moral-metafizic, intensific\u00e2nd-o cu via\u0163a spiritual\u0103 \u00eenflorit\u0103 \u00een natura mistic\u0103, imortaliz\u00e2nd-o \u00een icoana sacralit\u0103\u0163ii filocalice, \u00eendumnezeind-o \u00een aura sofianic\u0103 cereasc\u0103 a Na\u0163iunii dacice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO na\u0163iune a ajuns s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 personalitatea c\u00e2nd a izbutit s\u0103 se constituiasc\u0103 \u00een Stat na\u0163ional, chiar dac\u0103 istorice\u015fte apare ca un triumf al timpurilor moderne, din punct de vedere al \u015ftiin\u0163ei sociale el nu este un regres, un anacronism, o f\u0103r\u00e2mi\u0163are a unor complexe sociale mult mai \u00eenfloritoare \u015fi o ve\u015fnic\u0103 surs\u0103 de conflicte cum \u00eel prezint\u0103 unii autori, ci produsul natural al unei evolu\u0163ii de milenii. C\u00e2nd grupul social a ajuns s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 proprie, c\u00e2nd teritoriul pe care locuie\u015fte s-a transformat \u00eentr-o patrie prin leg\u0103turi de s\u00e2nge, formarea unei mentalit\u0103\u0163i comune \u015fi cultura proprie, atunci acel grup va tinde s\u0103 se organizeze sub forma unui Stat na\u0163ional.\u201d<\/em> (Traian Br\u0103ileanu, \u201e\u00censemn\u0103ri sociologice\u201d<\/em>, An IV, Nr.1, sept-oct.1940)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenzestrat cu o inteligen\u0163\u0103 rar\u0103, cu o g\u00e2ndire mi\u015fc\u0103toare, repede, surprinz\u0103toare, curg\u0103toare, cascadic\u0103, rev\u0103rs\u0103toare sub saltul unei impun\u0103toare filosof\u0103ri \u00een care a cernut cea mai rafinat\u0103 sintez\u0103, ca gr\u0103birea unei ape limpezi, albastre-verzui, ancestrale, s-a zidit st\u00e2nc\u0103 \u00een st\u00e2nca Neamului de granit nemuritor ca expresie sacr\u0103 a unui pisc socratic Carpatin, ca o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare metafizic\u0103 milenar\u0103 a nemuririi dacice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Br\u0103ileanu \u015fi-a asumat esen\u0163a metafizicii filosofiei antice, a celei medievale \u015fi chiar a epocii sale, Epoca Marii Uniri, \u00eentrup\u00e2nd mistica tr\u0103irii sale ortodoxe \u00een mistica na\u0163ionalist cre\u015ftin\u0103 a Neamului ca valoare suprem\u0103 a educa\u0163iei evanghelice morale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dincolo de erudi\u0163ia sa proverbial\u0103, dincolo de venerarea valorilor milenare cre\u015ftin ortodoxe Traian Br\u0103ileanu s-a urcat dinastic pe podiumul probit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, cern\u00e2nd cu acrivie aristocrat\u0103 etica, dreptul, filosofia, sociologia, literatura, arta, teologia \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSocietatea nu e nici biologie, nici economie, nici psihologie, nici rela\u0163ii de drept, nici istorie, ci o structur\u0103-central\u0103, o entitate distinct\u0103 de toate aceste realit\u0103\u0163i cari intr\u0103 \u00een componen\u0163a ei, dar nu-i con\u0163inutul.\u201d<\/em> (Traian Br\u0103ileanu, Sociologia general\u0103<\/em>-Cern\u0103u\u0163i, 1926) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Br\u0103ileanu s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de c\u0103rturari patrio\u0163i bucovineni Maria \u015fi Gheorghe din Bilca-Cern\u0103u\u0163i, la 14 Septembrie 1882. Evlavioasa familie cre\u015ftin-ortodox\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Gheorghe a d\u0103ruit lui Dumnezeu \u015fi Neamului 12 copii frumo\u015fi, viguro\u015fi Traian venind \u00een r\u00e2ndul al IX-lea, to\u0163i cu studii universitare.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Dulcea<\/em> Bucovin\u0103<\/em>-\u0162ara Fagilor este Leag\u0103nul ceresc binecuv\u00e2ntat \u015fi privilegiat de Dumnezeu cu cele mai frumoase locuri de pe p\u0103m\u00e2nt, unde a crescut pe cei mai inimo\u015fi, cei mai na\u0163ionali\u015fti \u015fi cei mai jertfelnici Copii ai Daciei Mari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Dumbrava fericitei sale copil\u0103rii a fost fascinat de patriotismul luminat al bunicului Ioan \u015fi al fratelui cel mare, b\u0103di\u0163a <\/em>Constantin. (Dan Dungaciu, Traian Br\u0103ileanu-arestat de Antonescu, condamnat de Ana Pauker, <\/em>\u00een \u201eHistoria\u201d, <\/em>An 2, Nr.24, oct. 2003, p. 26)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen satul natal a urmat trei ani din ciclul primar, iar cel de-al patrulea \u015fi gimnaziul le-a absolvit \u00een ilustra Cetate a R\u0103d\u0103u\u0163ilor, \u00een limba german\u0103 unde i-a cunoscut pe filosofii traci\u00a0 \u015fi germani, \u015ecoal\u0103 devenit\u0103 ast\u0103zi Colegiul Na\u0163ional \u201eEudoxiu Hurmuzachi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La Universitatea Cern\u0103u\u0163i urmeaz\u0103 cursurile de Filosofie \u015fi Filologie cu limbi clasice \u015fi moderne \u00eentre 1902-1905, timp \u00een care se lanseaz\u0103 \u00een publicistic\u0103, fond\u00e2nd revista \u201eJunimea literar\u0103\u201d<\/em>, al\u0103turi de activit\u0103\u0163i culturale devenind pre\u015fedinte al sec\u0163iunii literare \u201eJunimea\u201d <\/em>din cadrul Societ\u0103\u0163ii academice rom\u00e2ne. (ibid.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vacan\u0163a studen\u0163easc\u0103 din anul 1904, \u00eei aduce depline bucurii: o cunoa\u015fte pe viitoarea so\u0163ie Emilia Silion la un bal din Siret, este prezent la marea S\u0103rb\u0103toare de la Putna, de venerarea a 400 de ani de la urcarea la ceruri a lui \u015etefan cel Mare, particip\u0103 la nunta marelui patriot George Tofan sufletul Unirii Bucovinei cu Regatul Rom\u00e2n, \u00ee\u015fi viziteaz\u0103 fratele Dumitru \u015fi se bucur\u0103 de armonia natal\u0103, p\u0103rinteasc\u0103.(Luca Bejenaru, Un sociolog \u015fi filosof \u00eentre litera\u0163i, <\/em>\u00een volumul coordonat de Mircea Irimescu, Izvorul, 150 ani de \u015fcoal\u0103 la Bilca, <\/em>Ed. Septentrion, R\u0103d\u0103u\u0163i-2011, p. 81)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1905 \u015fi-a luat Licen\u0163a, devenind profesor suplinitor la Liceul de Stat Nr.1, cu predare \u00een german\u0103, ulterior dup\u0103 Unire, \u201eAron Pumnul\u201d-<\/em>Cern\u0103u\u0163i. (ibid., p.82)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 stagiul militar la \u201eLandwehr\u201d<\/em>, urmeaz\u0103 \u015ecoala de ofi\u0163eri la Liov \u00eentre nem\u0163i \u015fi ucraineni, singurul rom\u00e2n, clas\u00e2ndu-se pe locul 3. (Dan Dungaciu, op. cit., p. 27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1908 \u00ee\u015fi viziteaz\u0103 fratele Constantin diplomat \u00een Turcia, internat la Sanatoriul \u015eu\u0163u, apoi dup\u0103 externare Constantin \u00eel ajut\u0103 s\u0103 devin\u0103 interpret de limb\u0103 german\u0103 al lega\u0163iei rom\u00e2ne de la Viena \u00eentre 1909-1914. (Luca Bejenaru, op. cit., p. 83)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1909 a devenit Doctor Magna Cum Laudae <\/em>\u00een Filosofie cu teza: Considerare \u015fi l\u0103murire a celor mai importante categorii \u00een istoria filosofiei, <\/em>av\u00e2ndu-l coordonator pe profesorul Richard Wahle, admiratorul s\u0103u cu care se l\u0103uda ca fiind, \u201ecel mai talentat elev-student al s\u0103u din tot cursul carierei lui.\u201d<\/em> (Radu Florian Bruja, Traian Br\u0103ileanu. Studii, documente. \u00cencerc\u0103ri literare, <\/em>Ed. Junimea, Ia\u015fi-2011, p. 22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1909 s-a logodit cu Emilia Silion, iar \u00een 1910 s-au c\u0103s\u0103torit, mut\u00e2ndu-se la Viena, an \u00een care s-a \u00eenscris la Facultatea de Filosofie, iar \u00eentre 1913-1914 la cursurile de Drept ale aceleia\u015fi Universit\u0103\u0163ii vieneze. (Dan Dungaciu, op. cit., p. 27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au fost d\u0103rui\u021bi cu 4 copii: Gheorghe Simion (1911), ajunge inginer petrolist; Veronica Maria (1913), devine profesoar\u0103; Mircea Constantin (1918) ajunge \u00a0inginer electronist \u015fi, mezinul Tudor Dorel (1921) inginer-profesor, memorialistul tat\u0103lui s\u0103u.(Dan Dungaciu, op. cit., p. 27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiind cet\u0103\u0163ean austriac a fost mobilizat pe front \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Este r\u0103nit \u015fi tratat \u00een Cehia, apoi urmeaz\u0103 regimentul \u00een Liov \u015fi Viena p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, c\u00e2nd a avut loc Unirea Bucovinei cu Regatul Rom\u00e2n. Refuz\u0103 catedra de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Viena \u00een 1919, pentru a deveni bibliotecarul Universit\u0103\u0163ii Cern\u0103u\u0163i, iar \u00een 1920 ajunge profesor secund de sociologie, etic\u0103 \u015fi politic\u0103, iar \u00een 1924 titularul acestei catedre. (ibid., p. 27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre anii 1931-1933 ajunge decanul Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, suplinind \u00een 1933 \u015fi catedra de Istoria filosofiei, an \u00een care i s-a decernat ordinul \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d<\/em> \u00een grad de \u201eComandor al Coroanei Rom\u00e2niei\u201d.<\/em> (ibid.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Universitatea Columbia New York l-a ales Membru al Academiei sale de \u015etiin\u0163e Politice. (Radu Florian Bruja, op. cit., p. 23)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful Traian Br\u0103ileanu s-a bucurat de pre\u0163uirea prietenilor s\u0103i: George Tofan, Gavril Ciubotariu, Vasile Rei, Pamfil Cuciureanu, Ion Nistor, Liviu Marian, cumnatul Eugen Silion, Leon Mairean \u015f.a. (Traian Br\u0103ileanu, Memorii. Statul \u015fi comunitatea moral\u0103, <\/em>edi\u0163ie de Dan Dungaciu, Bucure\u015fti, Ed. Albatros, 2003, p. 60-61)<\/p>\n

\u00a0 Din punct de vedere politic curteaz\u0103 mai multe partide: Partidul Poporului-Averescu, Partidul Na\u0163ional Democrat-Iorga, Filiala Bucovina, Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale Cre\u015ftine-A.C. Cuza \u015fi Mi\u015fcarea na\u0163ionalist-cre\u015ftin-ortodox\u0103, devenind la alegerile din 1937, Senator de R\u0103d\u0103u\u0163i. (Radu Florian Bruja, op. cit., p. 25)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen urma ultimatului sovietic prin r\u0103pirea Bucovinei de Nord din Iunie 1940, s-a refugiat mai \u00eent\u00e2i la R\u0103d\u0103u\u0163i, apoi la Bucure\u015fti, iar dup\u0103 detronarea aventurierului Carol al II-lea, regele playboi, monarhul corupt care a patronat crizele interpolitice, jocurile de noroc \u015fi crima de stat, a intrat \u00een guvernul Antonescu, primind portofoliul de Ministru al Educa\u0163iei, Cultelor \u015fi Artelor. (Dan Dungaciu, op. cit., p. 28)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 lovitura de stat din 21-23 Ianuarie 1941, a fost arestat, judecat, achitat \u015fi pensionat. \u00cen 1943 este din nou arestat, \u00eenchis la T\u00e2rgu Jiu \u015fi achitat. \u00cen 1944 a fost trecut pe Lista neagr\u0103, <\/em>iar generalul R\u0103descu l-a pus sub paz\u0103 la domiciliu. \u00cen 1945 a fost rearestat, dar fiind grav bolnav a fost internat la Spitalul Br\u00e2ncoveanu. \u00cen 1946 este inculpat \u00een lotul Mare\u015falului Antonescu \u015fi g\u0103sit vinovat pentru \u201edezastrul \u0163\u0103rii\u201d<\/em> a primit 20 de ani de temni\u0163\u0103 grea, fiind internat \u00een spitalul \u00eenchisorii Bra\u015fov \u00eentre 1946-1947, apoi la Aiud, unde gra\u0163ie regimului destul de aspru, dup\u0103 3 luni s-a stins din via\u0163\u0103 la 65 de ani, \u00een 3 Octombrie 1947. (ibid.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Opera <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen via\u0163a sa creativ\u0103 de 38 de ani, Filosoful bucovinean a scris \u015fi publicat lucr\u0103ri de filosofie, sociologie, etic\u0103, politic\u0103 \u00een limbile: rom\u00e2n\u0103, german\u0103, francez\u0103. L-a tradus pe filosoful trac Aristotel: Etica Nicomachic\u0103, Organon, <\/em>iar dup\u0103 Mihail Eminescu ajunge cel mai mare traduc\u0103tor al filosofului german Kant: \u00centemeierea metafizicii moravurilor; Critica ra\u0163iunii pure; Critica puterii de judecare; Critica ra\u0163iunii practice; Despre educa\u0163ie; Ideea unei istorii universale; Spre pacea etern\u0103;<\/em> A elaborat tratate \u015ftiin\u0163ifice precum: Condi\u0163iunile con\u015ftiin\u0163ei \u015fi cuno\u015ftin\u0163ei-<\/em>Cern\u0103u\u0163i, 1912; Introducere \u00een sociologie-<\/em>Cern\u0103u\u0163i, 1923; Sociologie general\u0103-<\/em>Cern\u0103u\u0163i, 1926; Noi teorii politice-<\/em>Cern\u0103u\u0163i, 1935; Tip \u015fi caracter, Istoria teoriilor sociologice-<\/em>Cern\u0103u\u0163i, 1937; Plan pentru un studiu sociologic asupra armatei-<\/em>Bucure\u015fti, 1939; Statul \u015fi comunitatea moral\u0103-<\/em>Bucure\u015fti, 1940; Teoria comunit\u0103\u0163ii omene\u015fti-<\/em>Bucure\u015fti, 1941; manuale \u015fcolare pentru liceu de sociologie \u015fi etic\u0103 \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin fiin\u0163a sa aleas\u0103, bucovinean\u0103, prin persoana sa cre\u015ftin-ortodox\u0103 educat\u0103, prin personalitatea sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 de mare autoritate na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 prin care \u015fi-a fundamentat deplin doctrina na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103, Istoria \u015fi Biserica lui Hristos l-a a\u015fezat la locul de \u00eenalt\u0103 venera\u0163ie l\u00e2ng\u0103 B\u0103lcescu, B\u0103rnu\u0163iu, Eminescu, Popovici \u015f.a.(Radu Florian Bruja, op. cit., p. 25)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A str\u0103lucit \u015fi \u00een publicistic\u0103, conduc\u00e2nd \u015fi colabor\u00e2nd la diferite reviste din Cern\u0103u\u0163i \u015fi din \u0163ar\u0103: \u201eCuget\u0103ri\u201d<\/em>; \u201ePoporul\u201d<\/em>; \u201eGazeta poporului\u201d<\/em>; \u201e\u00censemn\u0103ri sociologice\u201d<\/em>; \u201eRevista de sociologie\u201d<\/em>; 8222; \u201e\u00cen\u0103l\u0163area\u201d <\/em>(Sibiu); \u201eMinerva\u201d<\/em>; \u201eRevista general\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\u201d<\/em>; \u201eIconar\u201d<\/em> (fondator) din Cern\u0103u\u0163i; \u201eKolner\u201d<\/em>; \u201e Vierteljahrshefte fur Soziologie\u201d <\/em>; \u201eRevue internationale de sociologie\u201d<\/em> etc. (ibid., p. 23)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ilustrului g\u00e2nditor cre\u015ftin ortodox nu i-au lipsit nici preocup\u0103rile genului epic: Un fl\u0103c\u0103u tomnatic<\/em>; Grindica<\/em>; Nunta lui Chiril\u0103 \u015fi Irina<\/em>; Dihania<\/em>…, inspirate din comorile satului natal Bilca. (Luca Bejenaru, op. cit., p. 66)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vremea sacr\u0103 \u00een a c\u0103rei curgere milenar\u0103 dacic\u0103 ap\u0103sau \u015fi grijile poporului s\u0103u, cunoa\u015fterea, aprofundarea, credin\u0163a \u015fi crea\u0163ia ca dar \u015fi dat divin l-au c\u0103lit \u00een suferin\u0163\u0103, l-au primit \u00een jertf\u0103, l-au suit pe cruce, l-au \u00eenfr\u0103\u0163it \u00een iubire, l-au \u00een\u0103l\u0163at \u00een \u00eenviere, apropiindu-l \u015fi de universul liric: Balad\u0103, \u00cemi scrii, \u015etiu, Ocna\u015ful. <\/em>Ultima poezie a c\u0103p\u0103tat efigia suferin\u0163ei sale concentra\u0163ionare, jertfelnice din groznicul penitenciar cu amprent\u0103 habsburgic\u0103 Aiud, f\u0103cut\u0103 cunoscut publicului de fiul s\u0103u Tudor Dorel.( Dan Dungaciu, op. cit., p.27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spiritul religios al activit\u0103\u0163ii sale \u015ftiin\u0163ifice s-a r\u0103sp\u00e2ndit prodigios na\u0163ional-universal:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 al doilea mare traduc\u0103tor al lui Kant dup\u0103 Eminescu;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 fondatorul \u015fcolii de sociologie cre\u015ftin\u0103 din \u0163ar\u0103;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 autor a numeroase \u015fi erudite lucr\u0103ri, studii, articole, cursuri universitare \u00een filosofie, etic\u0103, sociologie, elogios apreciate \u00een Regatul Rom\u00e2niei, S.U.A., Germania, Austria, Fran\u0163a, Italia;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Membru al Academiei de \u015etiin\u0163e Politice a Universit\u0103\u0163ii Columbia-New York;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ministru al Educa\u0163iei, Cultelor \u015fi Patrimoniu;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mecena al Culturii cre\u015ftine \u00eembog\u0103\u0163ind spiritual frumoasa Bucovin\u0103;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Patriot-na\u0163ionalist, erou-martir.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spiritul Filosofului cre\u015ftin ortodox Traian Br\u0103ileanu r\u0103m\u00e2ne pururi \u00een Memorie:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei-a bucurat Bucovina prin na\u015ftere;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei-a cinstit Rom\u00e2nia prin cunoa\u015ftere;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei-a iubit Dacia Mare prin rena\u015ftere;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei-a dat via\u0163a pentru Neam \u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Aura lui str\u0103luce pe bolta memoriei sfinte a Cerului dacic azuriu \u015fi \u00eenstelat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eA mai murit un camarad \u00eenchis la Zarca\/ \u015fi iar\u0103\u015fi pl\u00e2nge luna printre nori,\/ se leag\u0103n\u0103 pe ape-n bocet arca\/ durerii noastre-pl\u00e2ns, de-at\u00e2tea ori.\/\/ Sunt f\u0103r\u0103 grai \u015fi ni s-au dus de mult cocorii,\/ pe cerul nostru lini\u015ftea-i blestem,\/ un Crist st\u0103 r\u0103stignit, voind priporii\/ s\u0103 nu fim niciodat\u0103 cum suntem.\/\/ O raz\u0103, \u00eens\u0103, de speran\u0163\u0103: Paradisul\/ \u00een g\u00e2nduri ne-au fost vreri \u015fi am\u0103giri,\/ ne-am mul\u0163umit cu resemn\u0103rile, cu visul\/ at\u00e2tor a\u015ftept\u0103ri \u015fi ne-mpliniri.\/\/ N-am fost viteji, dar n-am fost nici nevolnici, Doamne;\/ topit-am \u00een credin\u0163\u0103 orice chin,\/ durutu-ne-au mai mult acele toamne\/ ce-au s\u00e2ngerat \u00een min\u0163i, sub baldachin.\/\/ N-am fost eroi, nici sfin\u0163i, dar noi deschis-am poarta\/ s\u0103 fie neamul cremene \u015fi scut,\/ noi singuri s\u0103 ne facem sf\u00e2nt\u0103 soarta\/ a\u015fa cum \u00een p\u00e2rjol ne-am cunoscut.\/\/ Un camarad ne-a p\u0103r\u0103sit la Zarca veche,\/ c\u00e2nd luna printre gratii mai pl\u00e2ngea,\/ din cerul nostru str\u00e2mt f\u0103r\u0103 pereche,\/ s-a pr\u0103bu\u015fit n\u0103valnic \u00eenc-o stea;\/\/ e steaua care d\u0103 curajul \u015fi se-nchin\u0103\/ deschiselor celule \u00eenapoi;\/ c\u0103 vom avea \u015fi aer \u015fi lumin\u0103\/ \u015fi n-om muri \u00een pl\u00e2nset de turtoi.\/\/ Ne vom ruga urc\u00e2nd \u00een br\u00e2nci-un veac se fr\u00e2nge-,\/ p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii-n raiuri s\u0103-l mut\u0103m,\/ c\u0103ci steaua, ca o lacrim\u0103 de s\u00e2nge,\/ c\u0103zut\u0103 e; m\u0103car s\u0103 n-o uit\u0103m.\/\/ A mai murit un camarad la Zarca-zarc\u0103,\/ suntem \u00eenc\u0103 t\u00e2r\u00e2\u0163i pe-acela\u015fi drum,\/ ani mul\u0163i ne dor \u015fi poticnim de parc\u0103\/ ne-am fi n\u0103scut din volbur\u0103 \u015fi scrum.\/\/ Nu-i sacr\u0103 voia ce din sc\u00e2ncete ne doare,\/ nu-i moartea un prilej de \u00eentrist\u0103ri;\/ s\u0103 treac\u0103 noaptea, s\u0103 murim \u00een soare\/ pe rugul fericitelor iert\u0103ri.\/\/ Iar de va fi s\u0103 fim uita\u0163i-un st\u00e2lp t\u0103ciune-,\/ \u015fi f\u0103r\u0103 cruci; \u00een leg\u0103nat de brazi\/ va fi atunci a noastr\u0103 rug\u0103ciune,\/ un recviem prin scr\u00e2\u015fnetul de azi.\u201d<\/em>(Radu Gyr, A mai murit un camarad. Profesorului Traian Br\u0103ileanu<\/em>)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne cinstim permanent, s\u0103 ne iubim continu \u015fi s\u0103 nu ne uit\u0103m niciodat\u0103 \u00cenainta\u015fii no\u015ftrii purt\u0103tori de Destin \u00eentru Neam \u015fi Dumnezeu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eF\u0103r\u0103 echivoc, este necesar ca m\u0103car acum \u00een al doisprezecelea ceas s\u0103 ne debaras\u0103m de prejudec\u0103\u0163i, de orice fel ar fi acestea… Trebuie s\u0103 reu\u015fim s\u0103-l repunem \u00een drepturile sale legitime, acelea \u00een virtutea c\u0103rora \u015fi-a consolidat un loc aparte \u00een istoria sociologiei, \u00een particular, \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een general. Traian Br\u0103ileanu a r\u0103mas drept unul dintre cei mai \u00eensemna\u0163i g\u00e2nditori rom\u00e2ni, teoretician al elitelor, unul dintre cei mai interesan\u0163i sociologi europeni ai elitelor, sociolog al na\u0163iunii, deschiz\u0103tor de drumuri \u00een sociologia rom\u00e2neasc\u0103, cu o viziune sistematic\u0103 despre societate, autorul primului studiu rom\u00e2nesc de \u015ftiin\u0163a politicii, unul dintre cei mai importan\u0163i traduc\u0103tori de la noi ale operelor lui Aristotel \u015fi Kant.\u201d <\/em>(Alexandru Vintil\u0103, Traian Br\u0103ileanu, activitatea politic\u0103 \u015fi opera \u015ftiin\u0163ific\u0103,<\/em> articol ap\u0103rut \u00een revista Boema<\/em>, sec\u0163iunea Istorie, an V, nr.6\/ 2011, p. 16)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 + 1 DECEMBRIE 2018-100 de ANI de la \u00ceNF\u0102PTUIREA JERTFELNIC-CULTIC-<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CULTURAL\u0102 a MARII UNIRI a TUTUROR DACOROM\u00c2NILOR.<\/strong><\/p>\n