{"id":42006,"date":"2018-12-03T13:11:05","date_gmt":"2018-12-03T13:11:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42006"},"modified":"2018-12-03T13:11:05","modified_gmt":"2018-12-03T13:11:05","slug":"victor-ravini-daca-ciobanul-din-miorita-a-fost-sau-n-a-fost-omorat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/12\/03\/victor-ravini-daca-ciobanul-din-miorita-a-fost-sau-n-a-fost-omorat\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Dac\u0103 ciobanul din Miori\u021ba a fost sau n-a fost omor\u00e2t"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De unde vine dispre\u021bul unora dintre noi fa\u021b\u0103 de ciobanul din Miori\u021ba? De ce este ponegrit? Austriacul Leo Spitzer a afirmat c\u0103 Miori\u021ba este \u201euna dintre marile opere clasice ale literaturii universale.\u201d Ce au unii \u00eempotriva celei mai frumoase poezii create de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri? Miori\u021ba nu poate s\u0103 le plac\u0103 celor ce o \u00een\u021beleg pe dos, celor ce confund\u0103 con\u021binutul poetic sublim din versuri, cu relatarea unui fapt divers de la ziar. Cum de au \u00een\u021beles gre\u0219it? Au citit-o \u00een grab\u0103 \u0219i nu au remarcat bog\u0103\u021bia de idei frumoase \u0219i luminoase din acest c\u00e2ntec b\u0103tr\u00e2nesc<\/em>, cum \u00een numeau rapsozii populari. S\u0103 o lu\u0103m pe \u00eendelete, b\u0103tr\u00e2ne\u0219te.<\/p>\n

Adela\u00efde Filleul, marchiz\u0103 de Souza-Botelho, a fugit din Fran\u021ba ca s\u0103 nu-i taie g\u00e2tul ghilotina, ca so\u021bului ei. A ajuns la Londra f\u0103r\u0103 niciun ban \u0219i s-a apucat s\u0103 scrie c\u0103r\u021bi, ca s\u0103 aib\u0103 din ce tr\u0103i. C\u0103r\u021bile ei au avut un succes uria\u0219, a devenit at\u00e2t de cunoscut\u0103 \u00eenc\u00e2t a tras sforile la cel mai \u00eenalt nivel diplomatic \u0219i a exercitat o putere neoficial\u0103 asupra mai multor \u021b\u0103ri, de la Lisabona p\u00e2n\u0103 la Moscova. Talleyrand, vulpoiul suprem al acelor vremi turburi, a \u00eentrebat-o care era optimismul absolut. Aceast\u0103 femeie, cu o asemenea capacitate intelectual\u0103, ale c\u0103rei c\u0103r\u021bi se reediteaz\u0103 mereu \u0219i se v\u00e2nd bine chiar \u0219i azi, a dat vulpoiului un r\u0103spuns pe m\u0103sura lui: \u201eA \u00ee\u0219i \u00eencepe testamentul astfel: Dac-o fi s\u0103 mor.\u201d (Commencer ainsi son testament: Si par hasard je meurs<\/em>). La fel \u00ee\u0219i \u00eencepe testamentul ciobanul nostru din Miori\u021ba. Probabil c\u0103 Jules Michelet \u0219i mul\u021bi al\u021bii nu cuno\u0219teau aceste vorbe ale celebrei scriitoare, c\u00e2nd au spus c\u0103 ciobanul este pesimist. Cercetarea anterioar\u0103 a neglijat conjunc\u021bia condi\u021bional\u0103 dac\u0103 <\/em>\u0219i faptul c\u0103 ciobanul pune verbele la condi\u021bional \u0219i conjunctiv, moduri prezumtive.<\/p>\n

Antropologul sco\u021bian Victor Turner arat\u0103 c\u0103 aspectul modal al verbului este hot\u0103r\u00e2tor \u00een comunicare. El analizeaz\u0103 deosebirea dintre realitatea cotidian\u0103 \u0219i via\u021ba oglindit\u0103 \u00een teatru sau \u00een ritualuri. Omul \u00een realitatea cotidian\u0103 face ceva (works<\/em>), iar \u00een teatru \u0219i ritualuri joac\u0103 (plays<\/em>). Ac\u021biunea real\u0103 este dirijat\u0103 de necesitate economic\u0103 \u0219i ra\u021bionalitate, pe c\u00e2nd cea teatral\u0103 sau ritual\u0103 e fantezie. Ac\u021biunea adev\u0103rat\u0103 este la modul indicativ. Cea neadev\u0103rat\u0103 e la modul conjunctiv sau optativ \u0219i exprim\u0103 sentimente sau dorin\u021be, spre deosebire de atitudinile cognitive, care implic\u0103 o ac\u021biune ra\u021bional\u0103. Modul conjunctiv, optativ \u0219i condi\u021bional sunt moduri prezumtive, care exprim\u0103 o ac\u021biune virtual\u0103 \u0219i ne\u00eendeplinit\u0103. Pornind de la V. Turner,<\/strong> eu clasific 973 de variante ale Miori\u0163ei, dup\u0103 modul verbului referitor la omorul ciobanului:<\/p>\n

\u2013 mioara, c\u00e2nt\u0103re\u021bul, uciga\u0219ii sau ciobanul vorbesc de un omor viitor, iar verbul este la modul prezumtiv \u2013 uciderea e p\u0103relnic\u0103 \u0219i nu a avut loc<\/p>\n

\u2013 ciobanul porunce\u0219te la modul imperativ s\u0103 fie ucis \u2013 omorul nu se efectueaz\u0103 niciodat\u0103<\/p>\n

\u2013 c\u00e2nt\u0103re\u021bul vorbe\u0219te de omor la indicativ trecut \u2013 faptul e \u00eemplinit.<\/p>\n

Primele dou\u0103 categorii concord\u0103 cu ceea ce spune Dumitru Caracostea, care respinge istoricitatea ac\u021biunii din poezie; cu Victor Kernbach, care se \u00eendoie\u0219te c\u0103 Miori\u0163a ar fi o poveste despre un omor \u00eengrozitor; cu Al. Amzulescu, care spune c\u0103 moartea ciobanului poate fi o moarte ritual\u0103 simbolic\u0103, un rit de ini\u021biere pentru ciobani \u0219i cu Ion Filipciuc, care afirm\u0103 c\u0103 \u201eCiobanul din Miori\u021ba nu este o victim\u0103, ci un ales, un sol, un reprezentant al comunit\u0103\u021bii.\u201d<\/p>\n

\u00centr-o variant\u0103 mai veche, bine p\u0103strat\u0103, ciobanul cere el \u00eensu\u0219i s\u0103 fie ucis de trei ori: la r\u0103s\u0103ritul soarelui, la amiaz\u0103 \u0219i la apus. Numai la teatru sau \u00eentr-un ritual simbolic poate cineva s\u0103 fie ucis de trei ori. El mai cere s\u0103 fie \u00eengropat de trei ori la r\u00e2nd, \u00een diferite locuri \u0219i s\u0103 nu pun\u0103 p\u0103m\u00e2nt peste el, iar el va c\u00e2nta din fluier pentru oile sale. Cine a mai pomenit s\u0103 fie careva \u00eengropat de trei ori la r\u00e2nd \u00een aceea\u0219i zi? \u0218i f\u0103r\u0103 s\u0103 fie acoperit cu p\u0103m\u00e2nt? Niciun etnolog n-a mai \u00eent\u00e2lnit un asemenea obicei. \u00cen alt\u0103 variant\u0103, doi ciobani \u00eel vor omor\u00ee cu securi \u0219i cu topoar\u0103 \u0219i cu bolovani de moar\u0103<\/em>. Trei substantive la plural, cel pu\u021bin \u0219ase obiecte, pentru doi uciga\u0219i. \u00cen alta, cu nou\u0103 topoare<\/em>. De ce a\u0219a multe arme pentru doi uciga\u0219i? \u00cen Baltagul<\/em> lui Sadoveanu era suficient un singur baltag, dar acolo era o ucidere adev\u0103rat\u0103. \u00cen Miori\u021ba nu poate fi vorba de o ucidere real\u0103, ci de o punere \u00een scen\u0103. Moartea \u0219i \u00eengroparea ciobanului sunt scene de teatru, cu sensuri simbolice sacre, unde el este regizorul \u0219i actorul principal.<\/p>\n

Num\u0103rul de 9 topare din Miori\u021ba (varianta CXCIII versul 7, pagina 651 din antologia lui Adrian Fochi, culeas\u0103 \u00een Mun\u021bii Apuseni) coincide cu num\u0103rul de 9 topoare din bronz descoperite l\u00e2ng\u0103 Ia\u0219i de c\u0103tre Cezar Cioran \u00een 2015. Topoarele \u201eacestea erau a\u0219ezate \u00een cerc, ca ni\u0219te raze solare, ceea ce sugereaz\u0103 o dispunere cu o semnifica\u021bie ritualic\u0103, masculin\u0103\u201d afirm\u0103 arheoloaga Senica \u021aurcanu, \u0219efa Muzeului de istorie a Moldovei http:\/\/www.cunoastelumea.ro\/descoperire-arheologica-de-exceptie-in-iasi-9-topoare-din-bronz-vechi-de-3-500-de-ani-vide\/<\/a><\/p>\n

Miori\u021ba prezint\u0103 un simulacru de ucidere, mimesis<\/em>, ca la teatru sau ca \u00eentr-un ritual. Aceea\u0219i moarte simbolic\u0103 a eroului principal are loc \u0219i \u00een jocul c\u0103lu\u0219arilor, moment eliminat din spectacolele coregrafice de azi. Doar \u00een c\u00e2teva variante omorul este la indicativ trecut, \u00eens\u0103 ciobanul e re\u00eenviat de mama lui. Asem\u0103narea cu al\u021bi eroi mitologici, din alte culturi, este evident\u0103. Cercet\u0103torii care au f\u0103cut compara\u021bii cu C\u0103lu\u0219ul sau cu mituri asem\u0103n\u0103toare din alte culturi, au fost discredita\u021bi f\u0103r\u0103 drept de apel.<\/p>\n

Poemul se \u00eencheie cu vorbele ciobanului. A\u0219adar, dup\u0103 ce ne-a spus poezia \u0219i ne-a l\u0103sat cu gurile c\u0103scate, el revine la oile sale \u0219i pleac\u0103 cu ele la p\u0103scut. Este evident c\u0103 ciobanul din Miori\u021ba nu a fost ucis. Toat\u0103 ac\u021biunea se petrece \u00een imagina\u021bia lui. El ne poveste\u0219te viziunea sa poetic\u0103 despre o eventualitate \u2013<\/em> care nu are loc \u2013<\/em> \u0219i ce crede el c\u0103 ar putea zice mama lui. George C\u0103linescu \u0219i \u00eenc\u0103 al\u021bii ne-au atras aten\u021bia c\u0103 Miori\u021ba este un mit, nu o relatare despre o \u00eent\u00e2mplare concret\u0103. \u00cens\u0103 unii cercet\u0103tori l-au desconsiderat pe C\u0103linescu \u0219i pe ceilal\u021bi \u0219i au afirmat c\u0103 poemul descrie o crim\u0103 adev\u0103rat\u0103. Cum a putut s\u0103 fie mai apropiat\u0103 de \u00een\u021belegerea celor mai fini intelectuali crima, dec\u00e2t poezia? De la Ovid Densusianu \u0219i p\u00e2n\u0103 la Mircea Eliade, mul\u021bi au confundat poemul multimilenar \u0219i de o frumuse\u021be poetic\u0103 ce a uimit Occidentul, cu un fapt divers de la ziar. Academicianul Romulus Vulc\u0103nescu afirm\u0103 c\u0103 \u201eVariantele care se refer\u0103 la o culp\u0103 real\u0103 \u0219i just\u0103 nu comenteaz\u0103 moartea ciobanului, ci o consemneaz\u0103 pur \u0219i simplu, ca un fapt divers.\u201d (Etnologie juridic\u0103<\/em>, Editura Academiei, 1970, p. 221). El argumenteaz\u0103 pe larg c\u0103 ciobanul e condamnat la moarte pe drept sau pe nedrept, pentru unsprezece crime.<\/p>\n

\u00cen Miori\u021ba nu poate fi vorba de o ucidere cu implica\u021bii juridice. Cuv\u00e2ntul lege<\/em> apare \u00een sumedenie de variante ale Miori\u021bei din antologia lui Adrian Fochi, a lui Virgil Medan sau alte antologii \u0219i s-a crezut f\u0103r\u0103 temei c\u0103 are sens juridic. Celebrit\u0103\u021bi universitare, prea con\u0219tiente de superioritatea lor fa\u021b\u0103 de restul lumii, nu s-au g\u00e2ndit s\u0103 caute \u00een orice dic\u021bionar rom\u00e2n-rom\u00e2n \u0219i s\u0103 vad\u0103 c\u0103 lege<\/em> are dou\u0103 sensuri, unul religios \u2013<\/em> mai vechi \u0219i unul juridic \u2013<\/em> mai nou. \u00cen toate textele vechi, la clasicii no\u0219tri sau la autori mai apropia\u021bi de noi, ca Dan De\u0219liu, lege<\/em> are un sens religios. \u00cen cultura popular\u0103, oral\u0103, lege<\/em> este atestat numai cu sens religios \u0219i niciodat\u0103 cu un sens juridic. Deci, cauza \u0219i scopul uciderii \u00een Miori\u021ba nu pot s\u0103 fie juridice, ci religioase.<\/p>\n

Este de mirare c\u0103 Mircea Eliade a acceptat \u00eentru-totul interpretarea juridic\u0103 a lui Adrian Fochi \u0219i a filozofului marxist-leninist Pavel Apostol (fost P\u00e1l Erd\u00f6s). Eliade ignor\u0103 ce a spus C\u0103linescu \u0219i exclude c\u0103 Miori\u021ba ar fi un mit. Nu e nevoie s\u0103 avem cine \u0219tie ce studii superioare ca s\u0103 vedem singuri c\u0103 ciobanul din Miori\u021ba nu poate fi un personaj concret, ci un personaj literar, exponent al bun\u0103t\u0103\u021bii \u0219i perfec\u021biunii omului \u00een general. El este un erou din mitologia pre-cre\u0219tin\u0103 a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri, ce trece printr-un ritual tradi\u021bional, sacru, ezoteric, de ini\u021biere a ciobanilor \u00een tainele psihicului uman \u0219i ale universului, a\u0219a cum le \u00een\u021belegeau oamenii pe atunci.<\/p>\n

Confundarea mitologiei arhaice cu realitatea de la tribunalele din zilele noastre a dus la regretabila r\u0103st\u0103lm\u0103cire a poemului. Erudi\u021bi \u00eengropa\u021bi \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i cu dispre\u021b pentru originea \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 a culturii noastre str\u0103mo\u0219e\u0219ti, au crezut c\u0103 str\u0103bunii no\u0219tri erau pro\u0219ti, incapabili de a crea metafore \u0219i alegorii poetice. Au citit Miori\u021ba cu ochelari opaci, iar tot ce este luminos \u0219i \u00een\u0103l\u021b\u0103tor \u00een Miori\u021ba au v\u0103zut ca \u00eentunecos \u0219i tragic. \u00cen acest fel ni s-a b\u0103gat pe g\u00e2t o \u00een\u021belegere pe dos a Miori\u021bei, cum c\u0103 ar fi vorba de o crim\u0103 murdar\u0103, ciobanul ar fi peisimist, resemnat, un la\u0219, iar ca el ar fi \u00eentregul popor rom\u00e2n. Concep\u021bia c\u0103 Miori\u021ba ar fi d\u0103un\u0103toare individului \u0219i na\u021biunii este fals\u0103. D\u0103un\u0103toare individului \u0219i na\u021biunii este interpretarea gre\u0219it\u0103 a Miori\u021bei, din partea unor savan\u021bi orbi\u021bi de propria lor str\u0103lucire. \u00cen ap\u0103rarea lor, pentru c\u0103 \u00eei stimez, a\u0219 zice c\u0103 nu \u00ee\u0219i d\u0103deau seama de abera\u021biile pe care le-au scris.<\/p>\n

Str\u0103bunii no\u0219tri nu puteau s\u0103 fie pro\u0219ti sau r\u0103uvoitori, ca s\u0103 creeze \u0219i s\u0103 ne lase mo\u0219tenire nou\u0103, str\u0103nepo\u021bii lor, un poem nociv, a\u0219a cum au afirmat unii sau al\u021bii. Nocive \u0219i r\u0103uvoitoare sunt teoriile unor celebrit\u0103\u021bi prea mari ca s\u0103 mai respecte vreun cadru teoretic \u0219i vreo metodologie de cercetare adecvat\u0103. Singura lor metodologie a fost p\u0103rerismul, iar cadrul teoretic a fost bunul lor plac. Nu s-au bazat pe nicio lucrare neutr\u0103 de referin\u021b\u0103, ci doar \u0219i-au atacat rivalii. Au \u00een\u021beles totul anapoda, \u00een lips\u0103 de orice alte idei. Au pus pe seama ciobanului \u0219i a tuturor rom\u00e2nilor propriile lor frustr\u0103ri, spaime, defecte de caracter \u0219i deruta lor existen\u021bial\u0103. Doctrina cu care ne-au min\u021bit \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u0219colii l-a f\u0103cut pe Nichita St\u0103nescu s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Miori\u021ba ar fi \u0219coala triste\u021bii noastre na\u021bionale. Noi nu avem vreo triste\u021be na\u021bional\u0103, oric\u00e2t de tri\u0219ti am fi unii din noi c\u00e2teodat\u0103. Nu Miori\u021ba este \u0219coala triste\u021bii noastre na\u021bionale, ci \u0219coala interpret\u0103rilor tenebroase, confuze \u0219i contradictorii, p\u0103guboase, pe care ni le-au injectat unii dintre cei mai str\u0103luci\u021bi intelectuali. Cercet\u0103tori, pe care \u00eei respect, au \u00eencercat s\u0103 cenzureze pasaje \u00eentregi \u0219i ne-au propus s\u0103 arunc\u0103m la gunoi cele mai frumoase \u0219i mai emo\u021bionante versuri din Miori\u021ba. \u00cen ce scop? Ei \u0219tiau mai bine dec\u00e2t oricine c\u0103 \u0219tiin\u021ba nu d\u0103 voie cercet\u0103torilor s\u0103 modifice textul cercetat. Cam prea mul\u021bi au atacat \u00een fel \u0219i chip acest poem str\u0103bun. Nu putem \u0219ti dac\u0103 exegezele lor v\u0103t\u0103m\u0103toare au fost o strategie premeditat\u0103 sau incon\u0219tient\u0103 de a p\u00e2ng\u0103ri cea mai luminoas\u0103 crea\u021bie a folclorului nostru \u0219i s\u0103 \u00eenjoseasc\u0103 astfel identitatea noastr\u0103 na\u021bional\u0103, de care le-o fi fost ru\u0219ine. \u00cen toat\u0103 bibliografia la Miori\u021ba nu am g\u0103sit cuv\u00e2ntul \u021b\u0103ran. Nu avem de ce s\u0103 ne fie ru\u0219ine c\u0103 ne tragem din \u021b\u0103rani sau din ciobani, ci ne putem m\u00e2ndri. Sunt cele mai onorabile meserii, la baza oric\u0103rei civiliza\u021bii. Eliade se code\u0219te s\u0103 foloseas\u0103 cuv\u00e2ntul cioban \u0219i zice p\u0103stor<\/em>, ceea ce pentru Miori\u021ba este inadecvat, deoarece acest cuv\u00e2nt a p\u0103truns din latin\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 cu sensul de conduc\u0103tor religios \u0219i abia \u00een vremuri moderne a fost extins de c\u0103tre or\u0103\u0219eni la sensul de cioban.<\/p>\n

Nu poate fi vorba \u00een Miori\u021ba de un sacrificiu uman s\u00e2ngeros, ci de un ritual tradi\u021bional sub form\u0103 teatral\u0103, un obicei ce se repet\u0103 an de an. Cele mai vechi \u0219i mai bine p\u0103strate variante ale Miori\u021bei sunt colinde. Acestea se c\u00e2nt\u0103 \u00een cor \u00een ograda fiec\u0103rui gospodar, ca s\u0103-i ureze trai bun \u0219i bel\u0219ug \u00een noul an. De la o cas\u0103 la alta, ciobanul din Miori\u021ba prime\u0219te numele b\u0103rbatului care e n\u0103dejdea familiei \u0219i care astfel devine personaj \u00een text. \u021a\u0103ranul respectiv prime\u0219te rolul eroului mitologic, ce se sacrific\u0103 ritual \u0219i se une\u0219te cu natura divinizat\u0103, pentru a o re\u00eenvigora cu for\u021ba sa. El ascult\u0103 cu m\u00e2ndrie ceea ce i se c\u00e2nt\u0103 lui. Dac\u0103 \u00een Miori\u021ba ar fi vorba de o ucidere adev\u0103rat\u0103, ce familie i-ar mai fi primit pe colind\u0103tori s\u0103 le ureze moartea b\u0103rbatului care e capul familiei? Ar fi azmu\u021bit c\u00e2inii pe ei. Savan\u021bii nu au \u00een\u021beles ceea ce orice \u021b\u0103ran analfabet \u0219i cu palmele cr\u0103pate \u00een\u021belegea. Vorba veche din b\u0103tr\u00e2ni: \u201eUnde e carte mult\u0103, e \u0219i prostie mult\u0103.\u201d<\/p>\n

Savan\u021bi, pentru care am tot respectul, au vrut s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 e vorba de o crim\u0103 adev\u0103rat\u0103. Nu au v\u0103zut c\u0103 poemul prezint\u0103 o visare poetic\u0103. Au refuzat cu inexplicabil\u0103 \u00eend\u00e2rjire s\u0103 accepte c\u0103 totul e simbol, metafor\u0103 \u0219i alegorie cu multiple \u00een\u021belesuri abstracte, luminoase \u0219i sublime. Mul\u021bi savan\u021bi l-au ignorat pe C\u0103linescu \u0219i au tras concluzii pripite, aberante, jignitoare pentru demnitatea de rom\u00e2n. Nu \u0219i-or fi dat seama c\u0103 astfel ei calomniaz\u0103 \u0219i insult\u0103 propria na\u021bie? Pentru ap\u0103rarea lor, am ar\u0103tat \u00een carte c\u0103 interpret\u0103rile contradictorii \u0219i lipsite de logic\u0103 pornesc de la o documentare insuficient\u0103, deficien\u021be metodologice, evalu\u0103ri clasificate eronat \u0219i defini\u021bii gre\u0219ite. Nu pot \u0219ti din ce cauz\u0103, unii savan\u021bi, de a c\u0103ror bun\u0103 credin\u021b\u0103 nu ne putem \u00eendoi, au \u00eencercat s\u0103 ne \u00eendoctrineze cu interpret\u0103ri false \u0219i otr\u0103vite ale Miori\u021bei. Nu \u0219tiu nici \u00een ce scop. E inexplicabil.<\/p>\n

Mioara \u00eei spune ciobanului s\u0103-\u0219i cheme un c\u00e2ne,<\/em> cel mai b\u0103rb\u0103tesc \u0219i cel mai fr\u0103\u021besc<\/em>. Deci cel mai<\/em>\u2026 dintre mai mul\u021bi. Pluralul e clar. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput ni se spune c\u0103 el are c\u00e2ini mai b\u0103rba\u021bi<\/em>, la plural. El \u00eensu\u0219i spune: \u00cen dosul st\u00e2nii, S\u0103-mi aud c\u00e2inii<\/em>. Dac\u0103 ar fi fost vorba s\u0103 cheme c\u00e2inele pentru ca s\u0103 \u00eel apere de cei doi uciga\u0219i, de ce s\u0103-\u0219i cheme numai un c\u00e2ine \u0219i nu to\u021bi c\u00e2inii? Oricine \u0219tie c\u0103 nici cel mai viteaz c\u00e2ine nu poate face fa\u021b\u0103, c\u00e2nd are de luptat cu doi adversari. \u00censeamn\u0103 c\u0103 nu este vorba s\u0103-l apere, ci e vorba de altceva. O mioar\u0103 n\u0103zdr\u0103van\u0103 nu poate vorbi despre un c\u00e2ine adev\u0103rat. Cine a mai pomenit vreo oper\u0103 literar\u0103 \u00een care animale fabuloase vorbesc cu sau despre animale reale? Dialogul ciobanului cu mioara este un monolog interior. Mioara este alter-egoul s\u0103u. Mioara e o metafor\u0103 ce poate simboliza acea parte din sufletul omenesc pe care C. G. Jung o nume\u0219te Anima, adic\u0103 partea feminin\u0103 a sufletului fiec\u0103rui om, iar c\u00e2inele simbolizeaz\u0103 Animus, partea masculin\u0103.<\/p>\n

Toat\u0103 ac\u021biunea din Miori\u021ba se petrece \u00een peisajul l\u0103untric, psihologic al ciobanului \u0219i este proiectat\u0103 asupra peisajului exterior, geografic. Autorii anonimi ai Miori\u021bei amestec\u0103 imagini interne \u0219i imagini externe, cu aceea\u0219i m\u0103iestrie derutant\u0103 ca \u0219i Dante, Petrarca, Omar Khayyam, Baudelaire sau al\u021bi scriitori celebri ai literaturii culte, la care farmecul este c\u0103 autorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne vr\u0103jeasc\u0103 cu confuzia dintre realitate \u0219i fantezie, \u00eenc\u00e2t lu\u0103m abstrac\u021biunea din poezie drept adev\u0103r concret, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ne trec fiorii, ne transpunem \u00een situa\u021bia eroului principal \u0219i ne identific\u0103m cu el. Baudelaire ne face s\u0103 ne transpunem \u00een situa\u021bia unui albatros cu penele zmulse, iar savan\u021bii no\u0219tri nu s-au putut transpune \u00een situa\u021bia personajului principal din Miori\u021ba \u0219i l-au \u00een\u021beles cum l-au \u00een\u021beles. Au confundat sensul luminos al poemului cu o crim\u0103 murdar\u0103, iar \u00een\u0103l\u021b\u0103toarea lui experien\u021b\u0103 sufleteasc\u0103 cu la\u0219itatea \u0219i ce li s-a mai p\u0103rut lor, influen\u021ba\u021bi de Jules Michelet, un istoric romantic \u0219i pesimist.<\/p>\n

Moartea, \u00eengroparea \u0219i nunta cosmic\u0103 a ciobanului se repet\u0103 simbolic, \u00een colinde la \u00eenceput de an, iar \u00een unele variante la Sf. Ilie. Ciobanul din Miori\u021ba moare simbolic, la fel ca atunci c\u00e2nd apostolul Pavel spune c\u0103 el moare \u00een fiecare zi, pentru a se uni cu Dumnezeu \u0219i recomand\u0103 credincio\u0219ilor s\u0103 fac\u0103 \u0219i ei la fel. Multe alte personaje celebre din civiliza\u021bia altor popoare au efectuat experien\u021be psihologice de extaz poetic sau religios \u0219i sunt bine analizate de \u0219tiin\u021ba religiei. Alegoria mor\u021bii \u0219i alegoria nun\u021bii cosmice sunt dou\u0103 alegorii diferite, nu pot fi termenii unei singure alegorii cum s-a crezut \u00een baza unei clasific\u0103ri \u0219i a unei defini\u021bii gre\u0219ite. Ambele alegorii sunt bine-cunoscute \u00een istoria literaturii universale \u0219i \u00een fenomenologia religiilor. Ciobanul moare simbolic pentru a se uni cu divinitatea adorat\u0103, zeitatea feminin\u0103 din ceruri sau care \u00een alte variante apare pe munte ca o fat\u0103 \u00eempodobit\u0103 cu simboluri solare ori lunare, care este o divinitate, iar nu o nimfoman\u0103, cum au crezut unii cercet\u0103tori. Este vorba de o hierogamie, adic\u0103 bine-\u0219tiuta unire a sufletului omului cu o divinitate cereasc\u0103, o stare de fericire, cu senza\u021bia de nemurire \u0219i c\u0103 timpul s-a oprit \u00een loc. Ciobanul din Miori\u021ba a reu\u0219it, cu \u00eendrumarea spiritual\u0103 a mioarei (alter-egoul s\u0103u), ceea ce n-a reu\u0219it Gilgamesh \u00eendrumat de Utnapishtim \u0219i nici Faust al lui Goethe cu ajutorul lui Mefisto (tot un alter-ego). Peisajul geografic, din Carpa\u021bi, \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea din Miori\u021ba, este o proiec\u021bie \u00een exterior a peisajului l\u0103untric, din sufletul ciobanului. Adev\u0103ratul peisaj mioritic se afl\u0103 mai de grab\u0103 \u00een sufletul eroului principal din poezie. \u00cen inima lui se petrece tot ce ne spune el \u0219i ne spun autorii anonimi ai poemului. \u00cen inima noastr\u0103 recept\u0103m Miori\u021ba.<\/p>\n

Am ar\u0103tat cu multe alte argumente \u00een cartea Miori\u0163a \u2013 Izvorul nemuririi<\/em> c\u0103 poemul nostru na\u021bional folose\u0219te acelea\u0219i procedee de tehnic\u0103 literar\u0103 \u0219i are acela\u0219i con\u021binut de idei sublime, comparabile cu cele mai valoroase opere din literatura universal\u0103. Avem datoria s\u0103 denun\u021b\u0103m totalitarismul din \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 repunem Miori\u021ba pe piedestalul pe care au pus-o de la \u00eenceput traduc\u0103torii str\u0103ini \u0219i de unde c\u00e2\u021biva din erudi\u021bii no\u0219tri au tr\u00e2ntit-o \u00een noroiul rivalit\u0103\u021bilor universitare, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama c\u0103 \u00een noroi ne \u00eempingeau \u0219i pe noi to\u021bi, cu str\u0103mo\u0219i cu tot \u0219i cu toat\u0103 \u021bara.<\/p>\n

\n

Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat preciz\u0103rile bibliografice \u0219i notele de subsol. Acestea se pot g\u0103si \u00een\u00a0Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u0219ti 2016, 2017.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

Fran\u021ba\/Suedia<\/strong><\/p>\n

2 decembrie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De unde vine dispre\u021bul unora dintre noi fa\u021b\u0103 de ciobanul din Miori\u021ba? De ce este ponegrit? Austriacul Leo Spitzer a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42006","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42006"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42008,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42006\/revisions\/42008"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}