{"id":42093,"date":"2018-12-09T11:52:01","date_gmt":"2018-12-09T11:52:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42093"},"modified":"2018-12-09T11:52:01","modified_gmt":"2018-12-09T11:52:01","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-ion-nistor-ctitor-al-marii-uniri-dacoromane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/12\/09\/gheorghe-constantin-nistoroiu-ion-nistor-ctitor-al-marii-uniri-dacoromane\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Ion NISTOR – Ctitor al Marii Uniri Dacorom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

\u00a0\"\"<\/a>\u00a0 \u201e\u00cel v\u0103d \u015fi azi, cum mi s-a imprimat \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een memorie, \u00een primele mele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ca student la Cern\u0103u\u0163i: intr\u00e2nd cu mers precipitat \u00een aula festiv\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucovinei,\u00a0 \u00eembr\u0103cat cu talerul \u015fi boneta sa de rector magnific, de statur\u0103 aproape \u00eenalt\u0103, legat la corp, drept ca un falnic brad al codrilor m\u0103re\u0163ei Aboroasa, un om de o distinct\u0103 frumuse\u0163e b\u0103rb\u0103teasc\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong> (VIANOR BENDESCU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>A fost o Vreme de Aur a Frumoasei noastre Bucovine, cu satele g\u0103tite-n s\u0103rb\u0103toare, cu cet\u0103\u0163ile impun\u0103toare, cu voievozi ap\u0103r\u0103tori de \u0163ar\u0103, cu vl\u0103dici jertfitori pentru Dumnezeu \u015fi Neam, cu boieri de vi\u0163\u0103 aleas\u0103 \u015fi demnitate ortodox\u0103, cu \u0163\u0103ranii d\u00e2rzi, credincio\u015fi, frumo\u015fi, mari gospodari care au ctitorit ve\u015fnicia \u015fi din s\u00e2nul c\u0103rora au odr\u0103slit bravi osta\u015fi, m\u00e2ndri eroi, monahi asce\u0163i, preo\u0163i cu har, martiri, poe\u0163i, scriitori, pedagogi, arti\u015fti, oameni de cult \u015fi de cultur\u0103 de o rar\u0103 sensibilitate \u015fi noble\u0163e dacic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost Vremea de glorie a lui \u015etefan cel Mare, a lui Petru Rare\u015f, a lui Vasile Lupu, a lui Dimitrie Cantemir Domn \u015fi prin\u0163 al culturii, a spiritualit\u0103\u0163ii lui Antioh Cantemir, a Mariei Cantemir-frumoasa prin\u0163es\u0103 a culturii, a voievodului martir Grigore al III-lea Ghica, precedat\u0103 de acel timp al tr\u0103d\u0103rii c\u00e2nd ni s-a r\u0103pit samavolnic Mireasa Bucovin\u0103 prin raptul t\u00e2lh\u0103resc urzit de turci \u015fi habsburgi \u00een anul nefast 1777.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub povara \u00eempil\u0103rii, a decapit\u0103rii tradi\u0163iei ortodoxe prin sechestrarea Bisericii, a \u015ecolii \u015fi a sfintei Limbi rom\u00e2ne\u015fti, sub acel aproape un secol \u015fi jum\u0103tate, 141 de ani, gra\u0163ie sacrificiului unor Rom\u00e2ni Ale\u015fi cu inim\u0103 cereasc\u0103 \u015fi cu suflet frumos a \u00eenflorit \u00een Corola de lumin\u0103 a Literaturii rom\u00e2ne o ramur\u0103 na\u0163ionalist-cre\u015ftin-ortodox\u0103 a publicisticii care a preg\u0103tit Calea spre divina \u00eenf\u0103ptuire a Unirii celei Mari a Daciei pe care \u015fi-o dorea permanent \u00eemplinit\u0103 profetul nostru Mihail Eminescu:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucovina<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1848-1850); Foaia Societ\u0103\u0163ii<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1865-1869); Amicul poporului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1878-1896); Aurora rom\u00e2n\u0103<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1881-1884); Candela,<\/em> Cern\u0103u\u0163i (1882-p\u00e2n\u0103 azi); Stelu\u0163a<\/em>, Corovia (1883-1884); Revista politic\u0103<\/em>, Suceava (1886-1891) \u015fi (1910-1911); Gazeta Bucovinei<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1891-1897) \u015fi (1906); Foaia s\u0103teanului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i, supliment literar la \u201eGazeta Bucovinei\u201d<\/em>; \u00cencerc\u0103ri literare<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1891-1893); De\u015fteptarea<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1893-1904) \u015fi (1907-1908); Patria,<\/em> Cern\u0103u\u0163i (1897-1900) \u015fi (1909-1910); Sentinela<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1898-1899); Timpul<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1900-1901); De\u015fteptarea poporului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1902-1904); Privitorul<\/em>, Viena, Brunn, Cern\u0103u\u0163i (1902-1903); Voin\u0163a Poporului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1904 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi); Junimea literar\u0103<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1904 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi); Viitorul<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1904-1914); Ap\u0103rarea Na\u0163ional\u0103<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1906-1908); \u015ecoala<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1905-1914) \u015fi (1921-1923); Dreptatea<\/em>, Gura-Humorului (1907); Buciumul<\/em>, C\u00e2mpulung (1908); Ap\u0103rarea<\/em> Neamului,<\/em> Cern\u0103u\u0163i (1908); Dreptatea<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1909-1910); Gazeta \u0163\u0103ranului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1909); Gazeta poporului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (nr.1, 1899), (1909); Foaia poporului<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1909-1918); Unirea na\u0163ional\u0103<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1911); Vremea nou\u0103<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1912-1918); Glasul Bucovinei<\/em>, Cern\u0103u\u0163i (1918 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi).(Costantin Loghin, Istoria Literaturii Rom\u00e2ne din Bucovina <\/em>1775-1918, Ed. Alexandru Cel Bun, Cern\u0103u\u0163i-1996, p. 21-22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost Vremea de Aur a bucovineanului de aur, a istoricului de aur, a marelui na\u0163ionalist ortodox, a marelui profesor, a marelui erou al Marii Uniri, ION NISTOR<\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 BUCOVINA <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De c\u00e2te ori scriem sau pronun\u0163\u0103m cuv\u00e2ntul: Bucovina, admira\u0163ia asupra ei o \u00eemp\u0103r\u0163im cu marea venera\u0163ie adus\u0103 lui Mihail Eminescu, acest mare profet al nostru, care str\u0103b\u0103t\u00e2nd de-a lungul \u015fi de-a latul toate provinciile valahe, a cunoscut aproape ca nimeni altul, direct inima, sim\u0163\u0103mintele \u015fi n\u0103zuin\u0163ele \u00eentregii na\u0163iuni dacorom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dintre toate \u0163\u0103rile dacorom\u00e2ne\u015fti \u00eens\u0103, sensibilitatea lui cea mai profund\u0103, dragostea lui cea mare a r\u0103mas dulcea<\/em> Bucovin\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Profetul dacorom\u00e2nilor a prop\u0103v\u0103duit dragostea sa evanghelic\u0103 prin cuv\u00e2ntul scris.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEste prima \u015fi cea mai \u00eensemnat\u0103 manier\u0103 de manifestare \u00een societatea modern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a puterii cuv\u00e2ntului. Cu aceasta s-a ar\u0103tat misiunea lui de \u00cencep\u0103tor. M\u00e2nuind cuv\u00e2ntul aranjat \u00een vers sau \u00een proz\u0103, Mihail Eminescu<\/strong> a fost \u00cencep\u0103torul noii Rom\u00e2nii<\/strong>…\u201d<\/em> (Iosif Niculescu, Permanen\u0163e, <\/em>Iunie 2008)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Prin harul lui Dumnezeu \u015fi dragostea de Neam, Eminescu s-a ridicat deasupra vremurilor. Iar ca vremurile s\u0103 fie mari, trebuie \u00eentotdeauna ca cei Ale\u015fi de Sus s\u0103 fie mai mari dec\u00e2t ele. \u201eMari sunt vremurile \u00een care tr\u0103im \u015fi fiecare dintre noi trebuie s\u0103 ia hran\u0103 \u00eent\u0103ritoare din con\u015ftiin\u0163a misiunei la \u00eemplinirea c\u0103reia a fost chemat prin aceea c\u0103 se afl\u0103 \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor azi \u00een via\u0163\u0103.\u201d<\/em> (Rom\u00e2nii \u00een Istoria Universal\u0103 III<\/em>4, Eminescu: Sens, Timp \u015fi Devenire Istoric\u0103.<\/em> Coordonatori: Gh. Buzatu, \u015et. Lemny, I. Saizu. Ia\u015fi, Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d,<\/em>1988, p. 200).<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00cen \u0162ara p\u0103durilor de Fagi<\/strong>, chipul rom\u00e2nului cap\u0103t\u0103 o u\u015foar\u0103 melancolie ce se r\u0103sfr\u00e2nge peste aura frumuse\u0163ii, bun\u0103t\u0103\u0163ii, credin\u0163ei \u015fi bl\u00e2nde\u0163ii sale, a\u015fa cum din potirul soarelui se preling pe zidurile \u00eenalte, ctitorite voievodal, siluetele sfin\u0163ilor vii zugr\u0103vi\u0163i, r\u0103sfr\u00e2n\u0163i serafic \u00een vitraliile argintii. Lumina arhiereasc\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 doldora de pe aripile Arhanghelilor reflect\u0103 br\u00e2ul divin ce cuprinde miracolul m\u0103n\u0103stirilor Putna \u015fi Sucevi\u0163a. Dincolo de patriarhalul t\u0103r\u00e2m str\u0103bun \u0163esut primordial, dincolo de broderia splendorii moldave, pronaosul heruvimic \u015fi pridvorul cu \u00cengeri, susur\u0103 arhaicul c\u00e2ntec de nai peste \u00eenl\u0103crimata tain\u0103 a doinei \u015fi mirificul viers eminescian.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Vicovul de Sus, comun\u0103 a renumitei Cet\u0103\u0163i a R\u0103d\u0103u\u0163ilor, vegheat\u0103 de r\u00e2ul Suceava, \u00eentr-o familie binecuv\u00e2ntat\u0103 \u015fi numeroas\u0103 de \u0163\u0103rani inimo\u015fi, credincio\u015fi, drep\u0163i \u015fi harnici, Maria<\/strong> \u015fi Ilie<\/strong>, s-au n\u0103scut\u00a0 doisprezece copii frumo\u015fi: doi b\u0103ie\u0163i \u015fi zece fete. \u00cen acel c\u0103min cald, cre\u015ftin, rom\u00e2nesc, plin de lumin\u0103 s-a a\u015fezat \u00een corola familiei \u015fi raza lui Ion I. Nistor<\/strong> la 4 August 1876, peste timp, peste ve\u015fnicie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDin acest spa\u0163iu mioritic, plin de vraj\u0103 str\u0103bun\u0103, a desc\u0103lecat printre noi, Ion I. Nistor, de aici s\u2019a stabilit \u00eentruparea sa, \u00eentr\u2019una din cele mai ideale figuri ale omului bucovinean.\u201d <\/em>(Ovidiu Vuia, Profesorul ION NISTOR<\/em>, Ed Nistru-Bruxelles, 1987, p.11). <\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00cen mama sa Maria, iubitoare, smerit\u0103 \u015fi demn\u0103, aura Icoanei Rom\u00e2nului, se reflectau focul nestins din vatra sf\u00e2nt\u0103 a casei, grija cea de toate zilele, somnoroasele c\u00e2ntece de leag\u0103n, \u00eenc\u00e2nt\u0103toarele povestioare, legendele \u00eenc\u0103rcate cu frumuse\u0163ea Codrului, vitejia haiducilor, h\u0103rnicia codrenilor, iscusin\u0163a marilor Voievozi \u015fi Vl\u0103dici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tat\u0103l-Ilie \u00eentrupa lumea din afara casei, cea \u00een care se cuprind satul, ogorul, t\u00e2rgul, p\u0103durea, grijile cele mari. El desc\u0103leca rareori pe acas\u0103, mai ales de s\u0103rb\u0103tori, duc\u00e2ndu-\u015fi existen\u0163a nu at\u00e2t ca povar\u0103, ci mai ales \u00een taina Cumin\u0163eniei p\u0103m\u00e2ntului. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162\u0103ranul bucovinean, basarabean, \u0163\u0103ranul valah \u00een general nutre\u015fte dragoste pentru for\u0163a creatoare a lui Dumnezeu \u015fi pentru frumuse\u0163ea divin\u0103 ce o genereaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful nostru cre\u015ftin Petre \u0162u\u0163ea \u00eel numea pe Omul \u0163\u0103r\u00e2nii: \u201e\u0162\u0103ran imperial\u201d<\/em>, ceea ce este colosal, dar la fel de bine \u00eel putem numi \u015fi \u0162\u0103ran sacru<\/strong>, fiindc\u0103 la el totul este sacru, totul este pur, natural, liturgic av\u00e2nd binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu: via\u0163a, familia, casa, munca, s\u0103rb\u0103toarea, mo\u015fia, satul, biserica, na\u015fterea, copil\u0103ria, adolescen\u0163a, tinere\u0163ea, sf\u00e2r\u015fitul \u015fi ve\u015fnicia.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Pentru omul \u0162\u0103r\u00e2nei noastre timpul nu este scurgere, ci curgere, via\u0163\u0103 sacr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOmul satului rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi trece via\u0163a \u00eentr-un timp deosebit ca natur\u0103 de acela pe care noi \u00eel socotim timp normal; \u0163\u0103ranul g\u00e2nde\u015fte, lucreaz\u0103 \u015fi simte timpul \u00eentr-un ritm \u015fi \u00eentr-un sens aparte care \u00eel duc la o reprezentare concret\u0103 \u015fi calitativ\u0103 a perioadelor, a momentelor care vin, se duc, revin \u00een altfel \u015fi curg mereu cu \u00een\u0163elesuri proprii.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0( Ernest Bernea, Crist \u015fi Condi\u0163ia Uman\u0103 * Timpul la \u0162\u0103ranul Rom\u00e2n, <\/em>Ed. Criterion Publishing, 2000, p. 16.)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, tat\u0103l Ilie, \u0163\u0103ranul a dat amprenta sacr\u0103 copilului Ion, viitorul mare Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u201eDe la el va fi mo\u015ftenit echilibrul \u015fi m\u0103sura \u00een lucruri a\u015fa de proprie \u0163\u0103ranului oficiind via\u0163a ca pe un ritual sacru c\u00e2t de la mam\u0103 dulcea\u0163a de miere ademenitoare a poeziei. \u015ei de la am\u00e2ndoi simplitatea, superb\u0103 prin Primitivitatea sa, comun\u0103 cu a uria\u015filor din mituri, pur\u0103 \u00een cur\u0103\u0163enia ei cum gr\u0103ie\u015fte, pe limba cosminului, portul lor alb-negru, \u00eenflorit pe margini cu otava fraged\u0103 a cetinilor.\u201d<\/em> (Ovidiu Vuia, Profesorul Ion Nistor.<\/em> Ed. Nistru-Bruxelles, 1987, p.11)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 absolvirea la Vicov a \u015fcolii primare, Ion a urmat \u00eentre 1889-1897, liceul la R\u0103d\u0103u\u0163i, lu\u00e2nd contact cu frumuse\u0163ile marilor ctitorii: m\u0103n\u0103stirea Putna, a\u015fez\u0103mintele spirituale de la R\u0103d\u0103u\u0163i, de la Sucevi\u0163a, faimoasa cetate a Sucevei, precum \u015fi str\u0103lucitele m\u0103rturii despre marii Voievozi ai istoriei noastre milenare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin s\u00e2ngele mo\u015ftenit de la p\u0103rin\u0163i s\u0103i leg\u0103tura cu trecutul a devenit miraculoas\u0103: \u201et\u00e2n\u0103rul a crescut \u015fi s\u2019a format ca un element organic, plant\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului natal, \u201efalnic brad de Arboroasa\u201d. <\/strong>Ochii alba\u015ftri din descrierea lui Vianor Bendescu, poart\u0103 \u00een reflexele lor culoare de pe frescele Vorone\u0163ului \u015fi din apele cerului de care se apropia cucernic, ca de un prag \u015fi catapeteasm\u0103 de biseric\u0103, plaiurile suinde cu p\u0103durile fagilor \u015fi brazilor, l\u0103ca\u015ful zimbrilor \u015fi c\u0103priorilor din vis.\u201d<\/em> (ibid., p. 11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La Universitatea din Cern\u0103u\u0163i Ion Nistor a urmat Facultatea de Litere \u015fi Filosofie av\u00e2ndu-l ca \u00eendrum\u0103tor la Limba rom\u00e2n\u0103 pe renumitul profesor Ion Gh. Sbiera, cel care la suplinit la gimnaziul pe Aron Pumnul, c\u0103l\u0103uzindu-l \u015fi pe Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre 1898-1899 t\u00e2n\u0103rul Nistor a fost pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii studen\u0163e\u015fti-Junimea<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Stagiul militar l-a satisf\u0103cut la Pola\/ Istria ca ofi\u0163er, apoi \u00een 1903 \u015fi-a luat licen\u0163a, examenul de capacitate, fiind numit profesor secundar la Suceava (1904-1907) \u015fi Cern\u0103u\u0163i (1907-1908) la disciplinele limba rom\u00e2n\u0103, geografie \u015fi istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Literatura rom\u00e2n\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul veacului XX, prin oameni sensibili \u015fi de spirit devine o mi\u015fcare literar\u0103 cu un sens curat na\u0163ionalist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Farul acestei mi\u015fc\u0103ri literare este din Decembrie 1901, revista \u201eSem\u0103n\u0103torul\u201d, <\/em>fondat\u0103 de ardelenii: I.Slavici, G. Co\u015fbuc, I. Pop Reteganul, I. Popovici-B\u0103n\u0103\u0163eanu. Mi\u015fcarea a crescut rev\u0103rs\u00e2ndu-se peste Regat \u015fi concentr\u00e2ndu-se pe alte reviste: \u00een Transilvania \u201eLuceaf\u0103rul\u201d <\/em>(1902), \u00een Bucovina, \u201eJunimea literar\u0103\u201d,<\/em> fondat\u0103 de Ion Nistor al c\u0103rei prim director devine \u00een 1904, secondat de George Tofan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Programul revistei clar precizat, garanta calea, scopul \u015fi adev\u0103rul ei na\u0163ional, spus de inimosul G. Tofan, precum c\u0103:\u00a0 \u201enoi nu reprezent\u0103m numai arta, frumosul menit a \u00eennobila sufletul omenesc \u015fi a ne r\u0103dica \u00een sferele luminoase, noi<\/strong> reprezent\u0103m \u015fi ideea na\u0163ional\u0103. <\/strong>Noi tindem ca fiecare rom\u00e2n s\u0103 fie con\u015ftient de bunurile ideale ale na\u0163iunii sale, s\u0103 le stimeze-f\u0103r\u0103 a dispre\u0163ui pe cele str\u0103ine-c\u0103ci, ca s\u0103 nu disp\u0103rem \u00een valurile popoarelor ce ne \u00eenconjoar\u0103, trebuie s\u0103 avem o cultur\u0103 a noastr\u0103 proprie, care s\u0103 fie produsul firesc al nostru, trebuie s\u0103 fim \u00eensufle\u0163i\u0163i de o dragoste nem\u0103rginit\u0103 pentru tot ce este al nostru, care dragoste s\u0103 ne serveasc\u0103 drept zid de ap\u0103rare contra mul\u0163imei de influen\u0163i str\u0103ine…\u201d<\/em> (\u201eJunimea literar\u0103\u201d,<\/em> an II, nr. 2.) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lupta aprig\u0103 a profesorului Nistor \u015fi a confra\u0163ilor s\u0103i este pus\u0103 \u00een pericol de bandele t\u00e2lh\u0103re\u015fti bol\u015fevizate care s-au rev\u0103rsat peste Nistru, devast\u00e2nd \u015fi ucig\u00e2nd intelectuali de seam\u0103 precum: Al. Murafa, Alexei Mateevici \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urm\u00e2nd pilda Basarabiei, Bucovina \u00ee\u015fi str\u00e2nge r\u00e2ndurile intelectualilor na\u0163ionali\u015fti sub flamura lui Iancu Flondor \u015fi Sextil Pu\u015fcariu, \u00eentrunindu-se la 11 Octombrie 1918, la re\u015fedin\u0163a doctorului Isidor Bodea. Dau imediat curs noului organ, \u201eGlasul Bucovinei\u201d<\/em>, pentru a se \u00eentruni la 27 Octombrie, Constituanta, prin al c\u0103rei grai s\u0103-\u015fi exprime \u201edorin\u0163a Rom\u00e2nilor de a uni Bucovina \u00eentr\u2019un singur stat na\u0163ional \u015fi independent cu Transilvania \u015fi partea rom\u00e2neasc\u0103 a Ungariei.\u201d<\/em> (ibid., p.29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub caldul patronaj al inimosului p\u0103rinte Dionisie Bejan, la Palatul na\u0163ional al Cet\u0103\u0163ii Cern\u0103u\u0163i, s-a instituit consiliul na\u0163ional format din 50 de membri, \u00een frunte cu cavalerul Iancu Flondor, la 27 Octombrie 1918.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La poalele acelui Munte al bucuriei, s-au ridicat c\u00e2teva mu\u015furoaie de c\u00e2rti\u0163\u0103, f\u0103cute de Etzdorf-guvernatorul austriac, Aurel Onciul-administratorul Moldovei de Sus \u015fi Omelian Popovici-reprezentantul ucrainenilor pentru a \u00eemp\u0103r\u0163i mo\u015ftenirea lui \u015etefan cel Mare. \u00cen conacul lui Alexandru Hurmuzachi s-au \u00eent\u00e2lnit guvernatorul \u015fi cavalerul Iancu Flondor la 4 Noiembrie 1918. Iancu Flondor respinge t\u00e2rgul meschin al celor care s-au \u00een\u0163eles s\u0103 sf\u00e2rtece Trupul \u015fi Sufletul frumoasei Bucovina. Constituanta a cerut guvernului rom\u00e2n de la Ia\u015fi s\u0103-i ofere sprijin militar. \u00cen ziua de 11 Noiembrie 1918, Divizia a 8-a a generalului Zadik a intrat \u00een cetatea Cern\u0103u\u0163i, \u00eent\u00e2mpinat fiind de Iancu Flondor: \u201eDomnule general, ca pre\u015fedinte al consiliului na\u0163ional rom\u00e2n am dorin\u0163a s\u0103 binecuvintez falnica oaste rom\u00e2n\u0103 din capitala Bucovinei, acestei \u0163\u0103ri care p\u0103streaz\u0103 \u00een s\u00e2nul ei sfintele moa\u015fte ale marelui nostru domn \u015etefan. Acum c\u00e2nd suntem pe cale s\u0103 \u00eentregim mo\u015ftenirea lui, Rom\u00e2nia-Mare, sim\u0163im c\u0103 sufletul lui nemuritor e \u00een mijlocul nostru. Un sf\u00e2nt fior trece prin inimile noastre, \u00eens\u0103 nu e dat fiin\u0163ei omene\u015fti s\u0103 exprime \u015fi s\u0103 fixeze aceste sentimente \u00een cuvinte. Numai o rug\u0103ciune care se \u00eenal\u0163\u0103 la ceruri f\u0103r\u0103 cuvinte \u00eei poate corespunde \u00een c\u00e2tva.\u201d<\/em> (p. 31)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Brava armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 str\u0103bate Bucovina p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru, apoi p\u0103trunde ad\u00e2nc \u00een Pocu\u0163ia, ca odinioar\u0103 marele \u015etefan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Consiliul na\u0163ional a votat legea conducerii \u0163\u0103rii, a ales noul guvern condus de Iancu Flondor, iar p\u0103rintele Dionisie Bejan a preluat \u015fefia consiliului na\u0163ional.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucovina devenise un stat liber, dar nedecis \u00een privin\u0163a Regatului Rom\u00e2n. Sextil Pu\u015fcariu trimite delega\u0163i la Chi\u015fin\u0103u pentru a lua leg\u0103tura cu comitetul refugia\u0163ilor condus de profesorul Nistor. Cei doi corifei ai catedrei \u015fi ai luptei pentru marele Ideal s-au \u00eent\u00e2lnit la Ia\u015fi \u00een hotelul Binder, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se deopotriv\u0103 asupra unirii urgente a Bucovinei \u015fi a Ardealului cu Regatul Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste o sut\u0103 de refugia\u0163i rom\u00e2ni s-au \u00eentors la Cern\u0103u\u0163i \u00een 23 Noiembrie 1918. \u00cen fruntea lor Ion Nistor care-i trimite regelui Ferdinand o telegram\u0103 de salut. \u00cen 25 Noiembrie Consiliul na\u0163ional s-a \u00eentregit cu comitetul refugia\u0163ilor \u00een urma acordului dintre Iancu Flondor, Ion Nistor, Sextil Pu\u015fcariu. Lui George Tohan i-a revenit bucuria \u015fi misiunea \u00eentocmirii Proclama\u0163iei: Unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi definitiv\u0103 a Bucovinei cu Regatul Rom\u00e2niei<\/em>. La 28 Noiembrie s-a \u0163inut un Congres general al Bucovinei. Au r\u0103spuns: polonii \u015fi germanii. Au refuzat: ucrainenii \u015fi evreii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ziua<\/strong> de 28 Noiembrie 1918<\/strong>, a devenit JOIA MARE<\/strong> a BUCOVINEI<\/strong>, consfiin\u0163indu-se Mirul Marii Uniri: \u201e… Congresul general al Bucovinei, \u00eentrup\u00e2nd suprema putere a \u0163\u0103rii \u015fi fiind \u00eenvesti\u0163i singuri cu putere legiuitoare, \u00een numele suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale hot\u0103r\u00e2m: Unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei, \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru, cu Regatul Rom\u00e2niei<\/strong>.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cavalerul Iancu Flondor \u00eenso\u0163it de o delega\u0163ie i-a prezentat regelui actul unirii. La 30 Decembrie 1918, Bucovina a primit decretul lege de recunoa\u015ftere a Unirii: \u201eBucovina \u00een cuprinsul grani\u0163elor sale istorice este \u015fi r\u0103m\u00e2ne de-a pururea unit\u0103 cu Regatul Rom\u00e2niei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cenc\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 la extaz de istoricul \u015fi lupt\u0103torul Ion Nistor, Ovidiu Vuia, vuie\u015fte de bucurie, de entuziasm asem\u0103n\u00e2ndu-l figurilor vechii Elade, cu Xenofon, sacerdot, istoric \u015fi comandant de o\u015fti, cu marele \u00een\u0163elept Platon \u015f.a., astfel: \u201eTrec\u00e2ndu-i \u00een revist\u0103 cele mai principiale etape ale vie\u0163ii, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Marea Unire, constat\u0103m c\u0103 ele se confund\u0103 cu \u0163ara sa ca \u015fi c\u00e2nd numele s\u0103u l-ar scrie obcinele, mun\u0163ii, p\u0103durile de fagi \u015fi r\u00e2urile toate ale Bucovinei. Una din cele mai alese podoabe al Moldovei de Sus, pe l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Putna, bisericile Sucevi\u0163ei, Vorone\u0163ului, R\u0103d\u0103u\u0163ilor, cetatea Sucevei, r\u0103m\u00e2ne de-acum \u015fi opera lui Ion Nistor.\u201d<\/strong><\/em> <\/strong>(Ovidiu Vuia, Profesorul Ion I. Nistor \u015fi Epoca sa…, 28 Noembrie 1986)<\/p>\n

\n

\u00a0<\/em>\u00a0Prin gena p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i de \u0163\u0103rani statornici \u00een dreapta credin\u0163\u0103, falnici stejari \u015fi fagi, prin iubirea de Patrie, p\u0103str\u0103tori ai tradi\u0163iei \u015fi obiceiurilor sacre ale Vetrei str\u0103bune, Ion Nistor s-a cl\u0103dit pe un caracter puternic, de cremene, pe un pisc al demnit\u0103\u0163ii permanent onorabil, cu un foc l\u0103untric al con\u015ftiin\u0163ei \u00een care flac\u0103ra chem\u0103rii spre luminarea poporului se r\u0103sp\u00e2ndea \u00een reverbera\u0163ii de clopot, \u00eendemn\u00e2ndu-l spre marea sa misiune istoric\u0103, pe care o con\u015ftientiza at\u00e2t de deplin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen v\u00e2rtejul evenimentelor contradictorii, antemerg\u0103toare Marii Uniri, bucovineanul Ion Nistor a r\u0103mas o st\u00e2nc\u0103 veghetoare, carpatin\u0103. Lan\u0163ul cutremurelor politice nu i-au fr\u00e2nt convingerile ori na\u0163ionalismul s\u0103u cre\u015ftin. Mla\u015ftina politicianist\u0103 corupt\u0103 nu i-a \u00eentinat sufletul de ROM\u00c2N FRUMOS. \u00centreaga sa fiin\u0163\u0103 \u015fi persoan\u0103 a zugr\u0103vit-o \u00een paleta culorilor ador\u0103rii lui Dumnezeu, \u00een cromatica supravener\u0103rii Sfintei Fecioare Maria, \u00een Icoana iubirii de Neam, \u00een reflexele con\u015ftiin\u0163ei fa\u0163\u0103 de Patrie, \u00een unduirile datoriei fa\u0163\u0103 de \u00cenainta\u015fi, \u00een ecoul purt\u0103rii de grij\u0103 a Familiei cre\u015ftin-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Erudit, elocvent, generos, autoritar, independent, d\u00e2rz, nep\u0103rtinitor, ne\u00eenduplecat, vizionar, misionar, m\u0103rturisitor, personalitatea vie a bucovineanului ION NISTOR \u015fi-a ocupat locul de frunte \u00een catapeteasma Marilor CRE\u015eTINI, \u00een panteonul Marilor ROM\u00c2NI, \u00een ateneul marilor B\u0102RBA\u0162I de stat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a fost unul dintre istoricii rom\u00e2ni ilu\u015ftri, prin dimensiunea luptei sale na\u0163ionalist-cre\u015ftine \u00een s\u00e2nul Genera\u0163iei care a zidit Unirea cea Mare, Ion Nistor a scris file de istorie, la propriu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a sa \u00een totalitate reclam\u0103 supremul argument c\u0103 Rugul aprins al sufletului s\u0103u a \u00eentre\u0163inut flac\u0103ra unui excep\u0163ionalism moldavo-valah<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen tot ce a sim\u0163it, a n\u0103d\u0103jduit, a scris \u015fi a tr\u0103it savantul bucovinean s-a \u00eengr\u0103dit de o mul\u0163ime de izvoare, de date c\u00e2t mai recente aprofundate \u00een am\u0103nunte, alc\u0103tuind un material divers, erudit, elucid\u00e2nd diferitele controverse \u015fi trat\u00e2nd fiecare eveniment cu juste\u0163ea spiritului s\u0103u predilect obiectiv.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cercetarea lui asidu\u0103, profund\u0103, competent\u0103, aproape complet\u0103, autoritar\u0103 a restabilit just balan\u0163a istoric\u0103: pe cei foarte de sus i-a cobor\u00e2t la nivelul lor, iar pe cei aproape anonimi i-a consacrat, urc\u00e2ndu-i la locul cuvenit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aproape fiecare moment \u015fi eveniment istoric pe care I. Nistor l-a abordat, l-a pus \u00een dreptatea lui istoric\u0103. Fiecare scriere a avut partea sa plin\u0103 din c\u0103ldura sufleteasc\u0103 a autorului, a fost \u00eenfrumuse\u0163at\u0103 cu ve\u015fm\u00e2ntul divin al limbii, brodat \u00een tradi\u0163ia poporal\u0103, astfel c\u0103 \u00eenaintea laurilor academici, a primit cinstirea \u015fi dragostea \u00eentregului popor.<\/p>\n

\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fond de carte, bibliofil Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

9 decembrie, 2018<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cel v\u0103d \u015fi azi, cum mi s-a imprimat \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een memorie, \u00een primele mele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ca student la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42093"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42095,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42093\/revisions\/42095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}