{"id":42105,"date":"2018-12-13T08:53:56","date_gmt":"2018-12-13T08:53:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42105"},"modified":"2018-12-13T08:54:56","modified_gmt":"2018-12-13T08:54:56","slug":"viorel-roman-constantinopol-versus-moscova-opinie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/12\/13\/viorel-roman-constantinopol-versus-moscova-opinie\/","title":{"rendered":"Dr. Viorel ROMAN: Constantinopol versus Moscova \/ opinie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Com\u0219u\u021ba Radu| : Citind articolul dvs. (de mai jos n.a.) am dat peste un detaliu din istoria Rusiei care mi-a atras aten\u021bia. Spunea\u021bi la un momentat dat de campania militar\u0103 polonez\u0103 din secolul al XVII c\u00e2nd ortodoxia a fost salvat\u0103 de doi nobili ru\u0219i, iar via\u021ba micului \u021bar Dimitri de un \u021b\u0103ran rus Ivan Susanin.<\/p>\n

V-am relatat acest detaliu pentru c\u0103 aceste personaje, apar intr-un tablou celebru al unui pictor rus care s-a stins din via\u021b\u0103 anul trecut. De\u0219i pictura \u0219i autorul lor sunt celebri \u00een Rusia, la noi \u00een Rom\u00e2nia nu am g\u0103siti pe nimeni s\u0103 \u0219tie mai multe despre el. Moartea sa a fost anun\u021bat\u0103 doar de un comunicat al unei agen\u021bii de pres\u0103 \u0219i cam at\u00e2t.<\/p>\n

Pe scurt m\u0103 refer aici la tabloul \u201dRusia Etern\u0103\u201d al lui Ilya Serghevicii Glazunov, pictat \u00een 1988, care s-a vrut ca \u00eentr-o singur\u0103 imagine s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga istorie a Rusiei reprezentat\u0103 prin personaje istorice \u0219i simboluri religios-culturale. M\u0103 rog, accentul e pus mai mult pe partea spiritual-ortodox\u0103. Ideea mi s-a p\u0103rut genial\u0103 \u0219i modul de realizare al acestui tablou este absolut excep\u021bional, plin de semnifica\u021bii \u0219i simboluri culturale, istorice, politice \u0219i religioase.<\/p>\n

M-a interesat acest tablou care la prima vedere de frapeaz\u0103, d\u00e2ndu-\u021bi a\u0219a un fior mistic. Toate informa\u021bile mele despre el, le-am g\u0103stit doar pe internet. Am g\u0103sit \u0219i o legend\u0103 a tabloului \u00een rus\u0103, dup\u0103 care am reu\u0219it s\u0103 identific multe din personajele \u0219i simbolurile tabloului, \u0219i astfel s\u0103 aflu mai multe despre el.<\/p>\n

Dvs. ca un cunosc\u0103tor al culturii \u0219i istoriei ruse dup\u0103 cum am v\u0103zut, poate mi-a\u021bi putea recomanda \u0219i alt surse, lucr\u0103ri scrise unde a\u0219 putea g\u0103si mai multe informa\u021bii legate despre acest subiect (oper\u0103 sau autor).<\/p>\n

E p\u0103cat c\u0103 l\u0103s\u0103m ca animozit\u0103\u021bile politice actuale s\u0103 ne umbreasc\u0103 interesele culturale, (care nu v\u0103d ce leg\u0103tur\u0103 ar avea cu politicul), altfel nu v\u0103d de unde at\u00e2ta ne\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ignoran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de un om care totu\u0219i, a primit \u0219i o medalie UNESCO ca o contribu\u021bie la istoria \u0219i cultura \u00eentregii lumi!<\/p>\n

Constantinopol versus Moscova\u00a0<\/strong><\/p>\n

1030 de ani de la Botezul poporului Rus in apele Nistrului, la porunca Marelui Cneaz Vladimir cel Mare si Sfant (978-1015), cel asemeni Apostolilor (\u0412\u043b\u0430\u0434\u0438\u043c\u0438\u0440 \u0421\u0432\u044f\u0442\u043e\u0441\u043b\u0430\u0432\u0438\u0447), cu prilejul c\u0103s\u0103toriei sale cu Ana, fiica \u00eemp\u0103ratului bizantin Romanos al II-lea, e in acest an o mare sarbatoare. Simfonia dintre Tarul pravoslavnic si Biserica sa, Rusa, a fost inlocuita in anul revolutionar 1917 cu o simbioza cu statul marxist-leninist, ortodoxo-comunist, al Sf\u00e2ntului Proroc Amos (sec. VIII \u00ee.d. Hristos) din Vechiul Testament si emulii sai atei din sec. XIX-XX, Marx, Engels, Trotzki, Lenin, Stalin, o pseudo religie cu promisiuni de rai milenar pe pamant.<\/p>\n

Dupa 1989 rusii, condusi de vizionarul Mihail S. Gorbaciov, renunta la marxism-leninismul inspirat de la Prorocul Israelului Amos si sub presedintele Federatiei Ruse Vladimir Putin, patriarhul Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii se intalneste cu papa Francisc in februarie 2016 la Havana unde ei dau un Comunicat comun istoric, fara precedent de la Marea Schisma, din anul 1054.<\/p>\n

Patriarhul rus si papa constatata in \u201eRela\u021biile reciproce dintre Biserici, problemele esen\u021biale al fra\u021bilor no\u0219tri \u0219i perspectivele de dezvoltare a civiliza\u021biei umane\u201c ca \u201eNu suntem concuren\u021bi, ci fra\u021bi.\u201c In aceasta atmosfera Putin e intampinat la Sfantul Muntele Athos ca urmas al imparatilor bizantini, el ii depaseste pe toti, de la Sf. Vladimir la Boris Ieltin, de aceea patriarhul Kirill il numeste pe Putin \u201eo minune dumnezeiasca\u201c, piatra de temelie a refacerii unitatii crestine. Asta influenteaza fireste si Sinodul Bisericilor Ortodoxe din iunie 2016.<\/p>\n

In Ucraina, care \u00ee\u0219i declara 1990 independen\u021ba \u00een Uniunea Sovietic\u0103, reapare conflictul a cinci orient\u0103ri crestine: cei din vest sunt cu Roma, cei din est cu Moscova, unii pentru Constantinopol, al\u021bi pentru America, sau autocefalie la Kiev. Patriarhul grec de la Constantinopol, Bartolomeu depasit de av\u00e2ntul lui Putin si Kirill, tergiverseaz\u0103 solu\u021bionarea disputei dintre Biserica ucrainean\u0103 din cadrul Patriarhatului Moscovei si cererea de autocefalie, fundament al unui na\u021bionalism de r\u0103u augur, cum vedem deja la procesiunea (\u043a\u0440\u0435\u0441\u0442\u043d\u044b\u0439 \u0445\u043e\u0434) a 250.000 de moscoviti \u0219icanat\u0103 la Kiev.<\/p>\n

O retrospectiva<\/strong><\/p>\n

Principatul lui Vladimir cel Mare si Sfant are 17 mitropoliti, din care 15 greci, poate de aceea slavi traia intr-o \u201edubla credinta\u201c, pravoslavnica dar si cu vechiile credinte. Invazia mongola, tatara din 1237 distruge Kievul si ii supune pe rusi pana in 1480. In acest timp mitropolitul rus se muta la Vladimir, apoi Moscova, devine mai important ca principele, pentru ca avea privilegii si garanta fidelitatea fata de Marele Han al Hoardei de Aur, care scutea Biserica Rusiei Mari de impozit. In vest, principele Galitiei obtine de la Constantinopol o Mitropolie a Rusiei Mici, pe langa cea a Rusiei Mari de la Moscova. Aceste Mitropoli au constituit doua puncte de plecare in dezvoltarea religioasa a slavilor din vechiul popor Rus.<\/p>\n

In acest timp papa de la Roma indemna la cruciade inpotriva tatarilor care au imbratisat Islamul. Asa ca Polonia elibereaza Galitia in anul 1349, dar aceste lupte de eliberare erau umbrite de disensiunile dintre ortodocsi si romano-catolici, ultimii proclamau suprematia ritului latin, conform Conciliului de la Lateran IV. Lituanienii elibereaza Volhynia, Kievul, Cernigovorul, o parte din Smolensk si restabilesc Mitropolia veche de la Kiev cu mitropolitul Roman (1355-1362).<\/p>\n

Stapanirea lituanienilor de la Marea Baltica la Marea Neagra incurajeaza Moscova. Sf. Sergius de Radonetz indeamna la lupta si binecuvanteza pe Dimitrij Donskoi 1380, inainte de lupta de la Kulikovo Pole, care deschide moscovitilor ofensiva inpotriva tatarilor. Astfel s-au format pe de o parte doua orientari religioase, iar pe de alta parte dorinta de unitate in lumea slavilor orientali, ceea ce s-a realizat la Conciliu de la Florenta. Dar scurt timp, pentru ca Vasilij II il alunga pe mitropolitul Izidor, respinge Unirea si pune Moscova pe picior de razboi cu Roma si Constantinopolul.<\/p>\n

Marele Cneaz Vasilij II,\u00a0<\/strong><\/p>\n

a c\u0103rui lung\u0103 domnie (1425\u20131462) a fost afectat\u0103 de cel mai mare r\u0103zboi moscovit din istoria veche rus\u0103, e cap nu numai al Bisericii Ruse ci si al Ortodoxiei adevarate, al intregii Crestinatati. De atunci mitropolitii sunt numit de Marele Cneaz al Moscovei. Ivan II se declara Tar (Caezar) si de la casatoria cu Irene Paleologul si succesor al Imparatilor Bizatului.<\/p>\n

Ordinul Teuton recunoaste titlul de Tar in 1473. Asa se ajunge la Moscova ca \u201ea treia Roma\u201c si ca Tarulul \u201eseamana cu toti oamenii, insa prin puterea sa el se aseamana lui Dumnezeu. El e vicarul lui Dumnezeu, e Capul suprem al Statului si Bisericii\u201c, dupa Iosif de Volokolmsk. Ruperea de Roma si Constantinopol voita de Vasilij II nu era insa urmata de slavii orientali de sub stapanirea polono-lituaneana, care primesc de la Roma un Mitropolit, care nu e recunoscut de Moscova si fiecare teritoriu ramane cu Mitropolitul sau.<\/p>\n

Asa apare ideea unui Patriarhat slav care sa uneasca aceste doua Mitropoli. 1576 aparuse la Roma chiar ideea transferarii Patriarhatului de la Constantinopol, ajuns sub sultanul turc, la Moscova, o cale de inoire pe linia Conciliului de la Florenta. Un sinod la Constantinopol 1590 confirma Patriarhatul Moscovei c pe al cincilea scuan al Bisericii Ortodoxe, dar \u201eRusii albi\u201c sau \u201eRusii mici\u201c, adica ucrainienii, au decis in Sinoade episcopale la Brest-Litovsc, 1595\/6, sa se desprinda de Constantinopol Sultanului si patriarhului sau grec si sa se uneasca cu Roma, luand de baza unirea Conciliului Florentin.<\/p>\n

Moscova n-a stat pasiva la aceasta orientare spre vest si a mobilizat adeptii Constantinopolului si mai ales pe cazaci. Asa a aparut in regatul polono-lituan doua Biserici a slavilor orientali, una orientata spre Roma si alta spre Moscova si spre Constantinopol. Atat Regele Poloniei cat si Tarul Rusiei se confruntau mereu cu contestatari. In Polonia uni voiau spre vest, Roma, alti spre est, Moscova. In Rusia uni voiau spre sud, Kiev, Constantinopol, alti nici nu voiau sa auda de asa ceva.<\/p>\n

Treptat fascinatia culturii occidentale determina rusii in sec. XVIII sa se deschida mai ales germanilor protestanti. La sf\u00e2r\u0219itul sec. al XVII-lea \u0219i la \u00eenceputul sec. al XVIII-lea, Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 se extinde. In 1688 Mitropolia Kievului e transferat\u0103 de sub jurisdic\u021bia Constantinopolului sub aceea a Moscovei. \u00cen urm\u0103toarele dou\u0103 secole, eforturile misionarilor ru\u0219i s-au \u00eentins de-a lungul Siberiei p\u00e2n\u0103 \u00een Alaska \u0219i mai apoi \u00een Statele Unite. Protestantismul era anticatolic, asa ca nu numai ca nu era primejdios pentru ortodocsi, ci se puteau imprumuta arme impotriva Romei. Tarul Petrul cel Mare a mers pe acesta linie modernizatoare fara occidentalizare si a degradat Patriarhatul la rang de Mitropolie, careia i-a creat un \u201eRegulament duhovnicesc\u201c dupa sistem protestant, care prevedea ca Biserica sa fie condusa de un Sfant Sinod, astfel Biserica Ortodoxa Rusa a devenit un Departament al Statului.<\/p>\n

Tarina Ecaterina II ocupa Polonia, ii persecuta pe unitii cu Roma, tolereaza insa pe romano-catolici si ocupa Crimeea, Noua Rusie si deschide dupa Pacea de la Kuciuk Kainargi, 1774, pretentia de a-i inlatura pe turci la Constantinopol. Vezi Proiectul Grec si Chestiunea Orientala. \u201eA treia Roma\u201c cunoaste in sec. XIX un nou avant in vremea Tarului Alexandru I dupa Napoleon, a Congresului de la Viena si Sfantei Aliante. Curente noi cu radacini in Occident: traditionalistii, occidentalizantii, slavofilii.<\/p>\n

Politica ortodoxa a Tarului Nicoai I a fost rigida fata de ucrainienii si bielorusii uniti, a caror dioceze au fost suprimate in 1829. Romano-catolicii sunt tolerati, dar supusi presiunilor in vederea reorientarii spre Ortodoxie. Dar cand expansiunea Moscovei parea in stare sa ajunga la Constantinopol si chiar mai mult decat atata, occidentul se trezeste si in Razboiul Crimeei ii convige pe rusi ca merg pe o cale gresita.<\/p>\n

Razboiul Crimeei\u00a0<\/strong><\/p>\n

1953\/6 s-a dus si in sfera spirituala, de o parte erau slavofilii iar de cealalalta catolicii si protestantii. Refuzul violent al Conciliului de la Florenta i-a astfel sfarsit la rusi. Tarul Alexandru II aboleste sclavia taranilor si egalitatea tuturora in fata legii. Apar nihilismul si ideile socialiste. Traditionalistii, slavofilii si discipoli lor au continuat pe linia apologetica a Rusiei si Bisericii Ortodoxe, antiocidentale. Intelectualii sec. XIX cauta sa depaseasca decalajul est-vest prin performante creative. Dostojevski, Tolstoi, dar mai ales Solovev, construeste o punte intre Ortodoxie si Catolicism, renunta la combaterea Romei prin reveninrea la recunoasterea Constantinopolului, dar si a Romei, caci accepta unirea cu Biserica Romei.<\/p>\n

Tarul Nicolai II ramane pe pozitii, in numele lui Dumnezeu, impotriva oricarei inoiri, pana cand in 1917 este detronat Tarismul si Biserica Ortodoxa Rusa revine sub V.I. Lenin la Patriarhat. Antioccidentalismul ortodoxo-comunistilor si a Bisericii ruse ramane insa nealterat, mai ales ca s-a instalat o noua pseudo religie, superioara Revolutiei Franceze si Lumii Noi, America. Moscova rosie nu numai ca nu renunta la ideea celei de \u201ea treia Roma\u201c si a Imparatiei Universale, ortodoxo-comunismul, ci visa la o Imparatie universala, ce depasea cu mult planul tarist. Occidentalii raspund cu o politica cunoscuta deja din Razboiul Crimeei.<\/p>\n

Fara indoiala Rusia trebuie sa revina in Europa crestina. Asta se intampla cu \u201eperestroika\u201c si \u201eglasnosti\u201c, renuntarea la marxism-leninism si la Lagarul ortodoxo-comunist, dar SUA, e depasit de evenimente. Dupa prabusirea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice apar bisericile nationale, a ortodocsilor bielorusi, din Kazagstan, din Moldova, toate fidele patriarhatului moscovit. Numai estnii se rup de Moscova. Dup\u0103 e\u015fecul de dupa 1989, c\u00e2nd lumea a\u015ftepta refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, a urmat o perioad\u0103 de lehamite \u015fi de promovare, f\u0103r\u0103 tragere de inim\u0103, a unit\u0103\u0163ii tehnico-economice mondialiste, f\u0103r\u0103 Dumnezeu: modernizare (laic\u0103) f\u0103r\u0103 occidentalizate (religioas\u0103). \u0102sta e m\u0103rul discordiei, nu conflictele politico-religioase din Ucraina ne asigur\u0103 Putin.<\/p>\n

Dup\u0103 1990, c\u00e2nd Ucraina \u00ee\u0219i declara independen\u021ba \u00een Uniunea Sovietic\u0103, am avut ocazia s\u0103 fiu martor in Ucraina, la Cernautz, direct \u0219i personal la conflictul a cinci orient\u0103ri religiose atunci incompatibile, care au generat situa\u021bia tensionat\u0103 de azi, cei din vest, Lwiw, Lemberg, catolicii, sunt cu Roma, cei din est, sunt ru\u0219ii pravoslavnici, cu Moscova, unii Pravoslavnici sunt pentru Constantinopol \/ Istanbul, al\u021bi pentru o mitropolie din America \/ Canada, fara a-i uita fire\u0219te pe ultra-na\u021bionali\u0219ti autohtoni, care vor ca centru religios al tuturor ucrainenilor, un Kiev autocefal.<\/p>\n

2018<\/p>\n

7 sept., Vladimir Legoida, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Bisericii Ruse, a postat pe re\u021beaua Telegram un mesaj \u00een care nume\u0219te trimiterea emisarilor dinn SUA si Canada la Kiev ca fiind \u201enimic mai mult decat o invazie brutal\u0103, f\u0103r\u0103 precedent, a teritoriului canonic al Patriarhiei Moscovei\u201d, urm\u00e2nd cu amenin\u021barea c\u0103 \u201eacest\u0103 ac\u021biune nu poate r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 r\u0103spuns\u201d. Conduc\u0103torul Departamentului de Rela\u021bii Externe, Mitropolitul Ilarion Alfeyev, a declarat c\u0103 Sinodul Bisericii \u0219i-a exprimat protestul \u0219i cea mai ad\u00e2nc\u0103 indignare fa\u021b\u0103 de numirea la Kiev a episcopilor chema\u021bi din Occident de c\u0103tre Patriarhia Ecumenic\u0103 din constantinopol.<\/p>\n

Decizia a fost luat\u0103 f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul Patriarhiei Ruse \u0219i astfel constituie o grava violare canonic\u0103, fiind interzis ca o Biseric\u0103 ortodox\u0103 s\u0103 intervin\u0103 in afacerile interne ale alteia, a mai spus mitropolitul rus:\u00a0 \u201ePatriarhia de la Constantinopol este acum \u00een mod deschis pe o cale a r\u0103zboiului. \u0218i nu este un razboi doar \u00eempotriva Bisericii Ruse, nu doar \u00eempotriva poporului ortodox ucrainean; este de fapt un r\u0103zoi \u00eempotriva unit\u0103\u021bii \u00eentregii ortodoxii.\u201d<\/p>\n

Mitropolitul Ilarion Alfeyev a vorbit \u00eempotriva modului \u201er\u0103u \u0219i perfid\u201d \u00een care este derulat proiectul autocefaliei de c\u0103tre Patriarhia Ecumenic\u0103, iar din acest motiv, \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 nu va accepta aceast\u0103 decizie. Vom fi nevoi\u021bi s\u0103 ie\u0219ium din comuniunea cu Constantinopolul, apoi Constantinopolul nu va mai avea dreptul s\u0103 pretind\u0103 \u00eent\u00e2ietatea \u00een lumea ortodox\u0103.\u201d \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 se vorbeste deschis la Moscova despre ruperea rela\u021biilor cu Patriarhia Ecumenic\u0103, dac\u0103 aceasta din urm\u0103 va proclama autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.<\/p>\n

Bartolomeu, patriarhul grec de la Constantinopol \/ Istanbul, cetatean turc, e pus oarecum in umbra de av\u00e2ntul ruso-pravoslavnicilor Putin si Kirill \u0219i a tergiversat solu\u021bionarea disputei dintre Biserica ucrainean\u0103 si Patriarhatul Moscovei \u0219i a \u00eentregii Rusii. Sinodul Bisericilor Ortodoxe din Creta, 16-27 iunie 2016, precedat de \u00eent\u00e2lnirea dintre papa Francisc \u0219i patriarhul Kirill, Havana, 12 februarie 2016 si comunicatul lor comun privind \u201eRela\u021biile reciproce dintre Biserici, problemele esen\u021biale al fra\u021bilor no\u0219tri \u0219i perspectivele de dezvoltare a civiliza\u021biei umane\u201c, sunt cadrul \u00een care poate fi solu\u021bionat \u0219i acest conflictul. Declara\u021bia papei \u0219i a patriarhului Moscovei, unica \u0219i f\u0103r\u0103 egal \u00een ultimul mileniu, constanta lapidar \u201eNu suntem concuren\u021bi, ci fra\u021bi.\u201c Dac\u0103 asta \u00eei une\u0219te pe catolici \u0219i ortodoc\u0219i, cu at\u00e2t mai mult ea este valabila pentru descenden\u021bii Fericitului Vladimir cel Mare si Sf\u00e2nt.<\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/2<\/a>\u2026\/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf<\/wbr><\/wbr><\/p>\n

http:\/\/www.logossiagape.ro\/<\/a>\u2026\/12\/viorel-roman-ucraina-si-ru\u2026\/<\/wbr><\/wbr><\/p>\n

https:\/\/www.facebook.com\/LOGOSsiAGAPE\/<\/wbr><\/a><\/p>\n

Patriarhia Ucrainei \/ opinii\u00a0<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: Cele 12.500 de parohii ucrainene formau o treime din posesiunile Patriarhiei Moscovei, care are 100 de milioane de adep\u0163i \u00een Rusia, 10 milioane \u00een Belarus 10, 4 milioane \u00een statele baltice si avea 30 de milioane \u00een Ucraina. Aici pe l\u00e2ng\u0103 romano-catolicism \u015fi greco-catolicism, exist\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Ucrainean\u0103 a Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodox\u0103 Ucrainean\u0103 a Patriarhiei Kievului \u015fi Biserica Ortodox\u0103 Ucrainean\u0103 Autocefal\u0103. Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creat\u0103 dup\u0103 independen\u0163\u0103, \u015fi condus\u0103 din 1995 de patriarhul Filaret.<\/p>\n

Nicolae Taran: Din articol, mesaj lipse\u0219te o informa\u021bie esen\u021bial\u0103 privind istoria Rusiei.: la \u00eenceputul secolului XVII, polonezii \u0219i Vaticanul au \u00eencercat s\u0103 catolicizeze Rusia printr-o invazie s\u00e2ngeroas\u0103. Ru\u0219ii denumesc acest episod: VREMURI TRULBURI (SMUTN\u00c2IE VREMENI). Rusia \u0219i Ortodoxia rus\u0103 au fost salvate atunci de doi nobili ru\u0219i: Minin \u0219i Pojarski. Iar primul \u021bar din dinastia Romanovilor, Dmitri; a fost salvat atunci din m\u00e2inile solda\u021bilor polonezi care \u00eencercau a-l ucid\u0103 de un \u021b\u0103ran iobag: Ivan Susanin. Glinka a dedicat acestui erou rus opera O via\u021b\u0103 pentru \u021bar. Dup\u0103 venirea la putere a bol\u0219evicilor, opera a fost denumit\u0103 Ivan Susanin. Este foarte evident\u0103 amnezia occidentalilor c\u00e2nd este vorba de episoadele dramatice din istoria Rusiei \u00een care ei au \u00eencercat, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 distrug\u0103 Rusia \u0219i Biserica Rus\u0103: Vremurile Tulburi din secolul XVII \u0219i revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 de acum un secol. Dac\u0103 \u00eentrebi un american de ce \u00een Pia\u021ba Ro\u0219ie exist\u0103 o singur\u0103 statuie, cea a lui Minin \u0219i Pojarski, plasat\u0103 l\u00e2ng\u0103 biserica Vasili Bajen\u00e2i, sunt sigur c\u0103 nu \u0219tie s\u0103-\u021bi r\u0103spund\u0103. \u00cen schimb, nu exist\u0103 niciun rus care s\u0103 nu-i pre\u021buiasc\u0103 pe Minin, pe Pojarski \u0219i pe Ivan Susanin. De aceea, eu nu cred \u00een \u201esuperioritatea\u201d occidentalilor catolico-protestan\u021bi \u00een raport cu ortodoc\u0219ii.<\/p>\n

Viorel Roman: De la Conciliul Florentin 1439, nici nu poate fi vorba de superioritatea, ci numai de egalitate. DE aceea ideea unui Patriarhat slav care sa uneasca cele doua Mitropoli slave apare 1576 la Roma, cand se spera ca transferarea Patriarhatului de la Constantinopol, ajuns sub sultanul turc si patriarhul sau grec, la Moscova, este o cale de inoire pe linia Conciliului de la Florenta a refacerii unitatii crestine. Un sinod la Constantinopol 1590 confirma Patriarhatul Moscovei ca pe al cincilea scaun al Bisericii Ortodoxe, dar \u201eRusii albi\u201c sau \u201eRusii mici\u201c, adica ucrainienii, decid in Sinoadele episcopale de la Brest-Litovsc, 1595\/6, sa se desprinda de Constantinopol si sa se uneasca cu Roma, luand de baza unirea Conciliului Florentin. Moscova n-a stat pasiva la aceasta orientare spre vest si a mobilizat adeptii Constantinopolului si mai ales pe cazaci. Asa a aparut in regatul polono-lituan doua Biserici a slavilor orientali, una orientata spre Roma si alta spre Moscova si spre Constantinopol. Atat Regele Poloniei cat si Tarul Rusiei se confruntau mereu cu contestatari. In Polonia uni voiau spre vest, Roma, alti spre est, Moscova. In Rusia, la Moscova uni voiau spre sud, Kiev, Constantinopol, alti nici nu voiau sa auda de asa ceva. Acest blocaj spiritual e inlocuit treptat in sec. XVII de fascinatia culturii occidentale, care-i determina pe ruso-pravoslavnici sa se deschida mai ales germanilor protestanti. Realitatea zilelor noastre este surprinzatoarea de asemanatoare acelor vremiri.<\/p>\n

Tiberius Simion: Rusia se va autoizola, nici un patriarhat nu-i va recunoa\u0219te preten\u021biile absurde…<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta: … poate c\u0103 cel de la Beijing… sau de la New Delhi…<\/p>\n

Dan Mircea Blaj: Nu \u0219tiu, dar simt c\u0103 pentru uni\u021bii ruteni, de acuma \u00eencolo va \u00eencepe greul!<\/p>\n

Alexandru Nemoianu, Cui ii pasa de “uniatii” ruteni?<\/p>\n

Dan Mircea Blaj: Chiar a\u0219a… nim\u0103nui, vor fi ca de obicei, vinova\u021bii de serviciu al razboiului fraticid dintre cele doua mari biserici ortodoxe.<\/p>\n

Mihail Carausu: Cred ca da, desi tancurile rusesti au plecat cind n-a mai fost nevoie de ele in locul lor raminind “milosii” preoti ortodocsi si seful lor.<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta: Dar care \u021bin leg\u0103tura permanent… \u0218i sunt m\u00e2ndri de nivelul de Civiliza\u021bie pe care-l livreaz\u0103 enoria\u0219ilor…<\/p>\n

Petrescu Stan: Sa aducem Basarabia ortodoxa acasa, in intregimea ei. Iar guvernele de la Bucuresti si Chisinau sa nu recunoasca Mitropolia ruso\/sovietica a Basarabiei.<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta: Lucrurile par a se simplifica acum, dac\u0103 Patriarhia Ecumenic\u0103 \u00ee\u0219i exercit\u0103 autoritatea…<\/p>\n

Florian Iancu: E moarta (BOR), domnule Oanta, ce mai ai cu ea. Deja profanati morminte, ha, ha. Nu-i clar ca votul asta (2018) a ingropat-o iremediabil. Cred ca nici calugarirea tuturor mirenilor nu le mai poate spala imaginea. Alternativa sustineti ca ar fi CATOLICISMUL? Io zic ca nu, io zic ca este doar schimbare de stapan si “vanare de vant”.<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta: A c\u00e2ta oar\u0103 s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 se impune Reunificarea Cre\u0219tinismului, iar nicidecum moartea vreunei p\u0103r\u021bi din el?… \u00cencepe s\u0103 m\u0103 irite superficialitatea Dvs cu accente de agresivitate!… Citi\u021bi mai atent \u0219i \u00een\u021belege\u021bi odat\u0103 c\u0103 Istoria nu este mecanic\u0103… Ideea patriarhatului slav apare evident dup\u0103 C\u0103derea Constantinopolului. Dar la Conciliul de la Basel – Ferarra – Floren\u021ba se reu\u0219ise inaugurarea lui Isidor al Kievului drept Cardinal… Ceea ce \u00eensemna prima reunificare a Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii… Ru\u0219ii au reac\u021bionat violent la adresa acestuia pentru acceptarea demnit\u0103\u021bii, iar odat\u0103 cu repudierea lui au \u00eenceput ostilit\u0103\u021bile… Rusia \u00ee\u0219i stabilise excep\u021bionalismul… Dar Vaticanul mai avusese o astfel de experien\u021b\u0103 \u0219i cu go\u021bii, cu care s-au \u00een\u021beles dup\u0103 Alaric… Urmeaz\u0103 \u0219i \u00een\u021belegerea cu ru\u0219ii… Siberia nu poate fi p\u0103strat\u0103 doar sub protec\u021bia Ortodoxiei pravoslavnice… Este nevoie de \u00eentreaga Cre\u0219tin\u0103tate pentru asta…<\/p>\n

Florian Iancu: De acord da’ autocefalia nu sub papalitate. Stefan cel Mare a stiut doarte bine de ce a inchinat tara turcilor. A fost cea mai buna solutie atunci. Stiti hine ce zic da’ v-ascundeti dupa bat.<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta: \u0218i atunci \u0219i acum, rom\u00e2nii care \u00eenchin\u0103 \u021bara spre Est au aceea\u0219i viziune patriotic\u0103… A\u0219 prefera s\u0103 nu mai vorbesc despre ei…<\/p>\n

Florian Iancu: Absolut. In mod cert calea catre est trebuie barata. Rau e ca vestul nu-i foarte hotarat. Americanii ar face-o da’ nu pot lupta si cu UE si cu rusii. Avem mare noroc ca bursa hidrocarburilor e controlata de SUA.<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta: Acuma \u00eempletim spiritualitatea cu hidrocarburile?… \u00cen cazul acesta, Japonia trebuia s\u0103 fie rusificat\u0103 din vremea lui Ivan cel Groaznic…<\/p>\n

Florian Iancu: Dupa 1989 rusii, condusi de vizionarul Mihail S. Gorbaciov, renunta la marxism-leninismul inspirat de la Prorocul Israelului Amos si sub presedintele Federatiei Ruse Vladimir Putin, patriarhul Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii se intalneste cu papa.<\/p>\n

Nicolae Ariton Oanta:… \u0219i ce am zis eu diferit?… Sau, c\u00e2nd am eu p\u0103reri diferite de ale profesorului Viorel Roman… ?<\/p>\n

Francisc Bodo: Corect! Sa nu uitam ca slavona a fost limba liturgica pana la sfarsitul sec XVII in Ardeal (greco-catolicii au introdus romana in biserica). Ortodocsii din Ardeal au trecut la romana in 1754. lar trecerea de la grafia chirilica la cea latina s-a facut dupa 1860.<\/p>\n

Florian Iancu: O fi fost domnule Bodo dar romanii si-au vazut de ale lor, dovada ca vorbim romaneste. Chiar daca scrierea a fost in chirilica vorba a fost romaneasca \u2026 copii invata sa vorbeasca mai intai si pe urma sa scrie. In noua era tehnologica e posibil ca scrisul sa devina amintire.<\/p>\n

Mihail Carausu: Vorbim romaneste dar nu datorita BOR-ului rusofil, ci in ciuda lui \u2026<\/p>\n

Nicolae Taran: Sinodul Bisericii Rusiei a sistat rela\u021biile cu Patriarhia Constantinopolului.<\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/37574283\/Patriarhia_Ucrainei<\/wbr><\/a><\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/\u2026\/…_secretul_occidentului_…_vi\u2026<\/wbr><\/a>\/<\/wbr><\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/2\u2026\/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.logossiagape.ro\/\u2026\/12\/viorel-roman-ucraina-si-ru\u2026\/<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

https:\/\/www.facebook.com\/LOGOSsiAGAPE\/<\/wbr><\/a><\/p>\n

Patriarhia Ucrainei<\/strong><\/p>\n

1991, dup\u0103 independen\u0163a Ucrainei \u015fi pr\u0103bu\u015firea Uniunii Sovietice, fostul ierarh al Patriarhiei Moscovei Filaret Denisenko, a \u00eenfiin\u0163at o Biseric\u0103 Ucrainean\u0103, autoproclam\u00e2ndu-se patriarh, ceea ce a dus la excomunicarea lui de c\u0103tre Moscova. Acuma Constantinopolul a decis s\u0103-l “restabileasc\u0103 \u00een func\u0163ia sa ierarhic\u0103\u201c. Biserica sa, este cea mai important\u0103 din Ucraina, tot mai multi se identific\u0103 drept enoria\u015fi ai Patriarhiei Kievului. Rela\u0163iile dintre aceste dou\u0103 Biserici slave sunt tensionate mai ales dupa anexarea Crimeei de c\u0103tre Rusia si conflictul separatist prorus, care s-a soldat cu peste 10.000 de mor\u0163i.<\/p>\n

\u201eAc\u0163iunile Constantinopolului vor aduce un prejudiciu catastrofal, \u00een primul r\u00e2nd pentru ortodoc\u015fii din Ucraina. Ceva teribil va \u00eencepe\u201c, spune purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Bisericii Ortodoxe Ruse al carui Sfant Sinod se va reuni la 15 oct. pentru a \u201eap\u0103ra interesele ortodoc\u015filor\u201c \u00een cazul unor tulbur\u0103ri religioase \u00een Ucraina. Pentru Departamentului de Stat al SUA decizia Patriarhului ecumenic Bartolomeu e o decizie religioas\u0103 si \u201e \u2026 noi sus\u0163inem dorin\u0163a oric\u0103rui popor de a-\u015fi m\u0103rturisi religia dup\u0103 cum dore\u015fte, s\u0103 aib\u0103 libertate \u015fi recunoa\u015ftere \u015fi s\u0103 o fac\u0103 \u00een mod pa\u015fnic\u201c.<\/p>\n

Ispita Tarului Vladimir Putin, (I.)<\/strong><\/p>\n

legata de esecul Sinodului din Creta, conflictul cu Patriarhatul grec si ucrainean nu trebuie sa-l perturbe, impiedice in viziunea, misiunea sa istorica. Pacea Lumii. Chestiunea Orientala. Refacerea unitatii de credinta cu Roma, a Imperiului Sf. Andrei cu Imperiul Sf. Petru.<\/p>\n

Tarul, patron al crestinilor, \u201eseamana ca toti oamenii, insa prin puterea sa el se aseamana lui Dumnezeu. El e vicarul lui Dumnezeu, e Capul suprem al Statului si Bisericii\u201c (Iosif\/Volokolmsk). De la Sf. Vladimir cel Mare, numit “intocmai cu Apostolii si Luminatorul Rusiei\u201d, numai Vladimir Putin si patriarhul sau Kirill au statutat cu papa Francisc (2016) ca sunt frati, nu concurenti, de atunci el e numit, nu numai de Kirill, \u201eo minune dumnezeiasca\u201c.<\/p>\n

Refacerea unitatatii in diversitate, crestinismul respira cu doi plamani, ortodox si occidental (Fericitul papa Ioan Paul II) si fara conditii (papa Francisc), refacerea stralucirii celei de a doua Roma crestina e mai realista dupa translatarea (mutarea) Patriarhul ecumenic din a doua Roma la Moscova, care pastoreste 150 de mil., de la Baltica pana in Japonia, decat de catre Patriarhul grec cu 2500 de fideli in Fanar, care dupa jumatate de mileniu sub Calif\/Sultan, a devenit un ideal nobil dar fara nici o speranta inconjurat de peste 15 mil. de mahomedani,<\/p>\n

Pax Mundi, Roma, a doua si a treia Roma sunt la o rascruce de drumuri. Conform tradi\u0163iei populare rom\u00e2ne\u015fti, troi\u0163ele se construiesc la r\u0103scruce de drumuri pentru a ar\u0103ta calea cea bun\u0103, dar \u015fi pentru ca s\u0103 fie ajuta\u0163i de Dumnezeu \u00een c\u0103l\u0103torie, iar Eliade spune c\u0103 troi\u0163a sau st\u00e2lpul cerului are rol ritual \u015fi \u00eenchipuie axul cosmic, pentru c\u0103, numai odat\u0103 \u00een\u0103l\u0163at, teritoriul din jurul lui devine locuibil.<\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/37574283\/Patriarhia_Ucrainei<\/wbr><\/a><\/div>\n
https:\/\/www.academia.edu\/34504213\/Semnele_vremii_complet.pdf<\/wbr><\/wbr><\/a><\/div>\n
https:\/\/www.academia.edu\/28173741\/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf<\/wbr><\/wbr><\/a><\/div>\n
https:\/\/www.academia.edu\/37507652\/…_secretul_occidentului_…_viorel_roman.pdf<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/div>\n

 <\/p>\n

Ispita Tarului Vladimir Putin (II.)<\/strong><\/p>\n

urmasul cezarilor, imparatilor Imperiului Roman de Rasarit, stapanul trupurilor si sufletelor Imperiului Sfantului Andrei, al Federatiei si Bisericii ruse, este intr-o situatie limita, similara cu cea a lui Alexandru cel Mare cand a taiat nordul gordian.<\/p>\n

Oricat de ispititoare sunt solutiile mediocre, a treia Roma sub Putin in conflict cu a doua Roma, cu greco-ortodocsii din Constantinopol in legatura cu Patriarhia Ucrainei si chiar al Rusiei, cu prima Roma, cu occidentalul, cu sanctiunile generate de ocuparea Crimeei, razboiul hibrid pentru Noua Rusie si alianta nefireasca a pravoslavnicilor cu turco-musulmanii, este astazi in masura sa refaca unitatea crestina pe baza Conciliilor de la Lion si Florenta, fara a mai pomenii de bine cunoscutele Vatican II si recentul Sinod al Bisericilor Ortodoxe din Grecia.<\/p>\n

Cantecul de sirena al nationalismului, provincialismului westfalian, intr-o lume globalizata, digitalizata sunt mai mult de cand oricand o boala lunga cu moarte sigura, ca in sec. 20. Este suficient sa privim mai jos articolul si harta – Cum vad rusii harta Europei 2035 – ca sa intalegem atat ispita Tarului Vladimir Putin, cat si responsabilitatea Rusiei pentru Chestiunea Orientala la ordinea zilei, dar mai ales pentru unitatea crestina si pacea lumii. Administreaza Moscova o criza religioasa, politica si social-economica sine die sau taie nordul gordian de la Marea Schisma?<\/p>\n

https:\/\/adevarul.ro\/international\/europa\/cum-vad-rusii-harta-europei-2035-1_5395e8a00d133766a86f16f6\/index.html<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Com\u0219u\u021ba Radu| : Citind articolul dvs. (de mai jos n.a.) am dat peste un detaliu din istoria Rusiei care mi-a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42105"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42105\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42108,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42105\/revisions\/42108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}