{"id":42303,"date":"2019-01-04T08:48:01","date_gmt":"2019-01-04T08:48:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42303"},"modified":"2019-01-04T09:32:30","modified_gmt":"2019-01-04T09:32:30","slug":"tamara-tomiris-gorincioi-intemeierea-romaniei-prin-prisma-apocatastizarii-adevarului-istoric","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/04\/tamara-tomiris-gorincioi-intemeierea-romaniei-prin-prisma-apocatastizarii-adevarului-istoric\/","title":{"rendered":"Tamara Tomiris GORINCIOI: \u00centemeierea Rom\u00e2niei prin prisma apocatastiz\u0103rii adev\u0103rului istoric"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Tr\u0103ind \u00eentr-o epoc\u0103 c\u00e2nd avem toate semnele unei decaden\u0163e \u00een cultur\u0103, art\u0103, educa\u0163ie, se impune de la sine revenirea \u015fi redevenirea \u00een traiectoria istoriei noastre milenare, a geto-dacilor. Ceea ce se \u00eencearc\u0103 aici \u2013 cu bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi cu smerenia celui ce reflecteaz\u0103 constant asupra destinului rom\u00e2nesc \u2013 este revenirea la adev\u0103rul istoric, la o apocatastizare! Este un termen cunoscut teologilor \u015fi prea pu\u0163in cercurilor profane. Un minim recurs la etimologie pare, astfel, binevenit. \u00cen greaca veche \u2013 de unde g\u00e2ndirea cre\u015ftin\u0103 (mai ales cea r\u0103s\u0103ritean\u0103) a preluat mul\u0163i termeni – ,,apokatastasis\u201d \u00eenseamn\u0103 ,,restabilirea unui lucru sau a unei persoane \u00een starea lui\/ei anterioar\u0103; restaurare\u201d.<\/p>\n

De-a lungul mileniilor, am avut mereu parte de urcu\u015furi \u015fi c\u0103deri, dar ideea unit\u0103\u0163ii neamului nostru a fost mereu prezent\u0103. Cei care au prosl\u0103vit cucerirea roman\u0103 a Daciei, \u00een fond, au metaforizat cucerirea ca pe o sintez\u0103 de inspira\u0163ie! Astfel, \u00een termenii ontologiei istorice, cucerirea roman\u0103 ar fi trebuit s\u0103 \u00eensemne o c\u0103dere; \u00eentr-adev\u0103r, istoria obi\u015fnuit\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 orice cucerire reprezint\u0103 pentru cel cucerit o pierdere: de teritoriu, de libertate, de identitate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, romanizarea a e\u015fuat! A\u015fa precum au e\u015fuat \u015fi alte cuceriri \u015fi n\u0103v\u0103liri \u00een timp De parc\u0103 asupra acestui neam, cu oameni statornici \u015fi pa\u015fnici, lega\u0163i mereu de p\u0103m\u00e2ntul lor, ar fi vegheat Marele Anonim, acel spirit divin c\u0103ruia geto-dacii \u00eei spuneau Zalmoxis. Ast\u0103zi chiar, c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 un boicot al istoriei noastre, s\u0103rb\u0103torindu-se doar o sut\u0103 de ani de existen\u0163\u0103 ai statului unitar, neg\u00e2ndu-se existen\u0163a milenar\u0103 a neamului nostru, \u00een spa\u0163iul vechii Dacii, impun\u00e2ndu-ne din afar\u0103 un model de globalizare \u015fi \u00eenstr\u0103inare de la r\u0103d\u0103cini, putem spune c\u0103 avem istorici care vin cu argumente \u00eentru renovarea adev\u0103rului istoric.<\/p>\n

Grani\u0163ele Rom\u00e2niei \u00eentregite, a\u015fa cum erau acestea la 1918, includ o mare parte din teritoriul statului antic Dacia. Spa\u0163iul \u00een care d\u0103inuim ast\u0103zi ca neam a fost locuit \u00eencep\u00e2md cu mileniul II \u00eenainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. \u00cencep\u00e2nd cu secolul VI \u00ee. H., \u00een regiunea Dun\u0103rii de Jos sunt men\u0163iona\u0163i ge\u0163ii, iar \u00een \u0163inuturile de dincolo de Carpa\u0163i, dacii. \u00cen vremea marelui rege Burebista (82-44 i. H.), statul geto-dac avea urm\u0103toarele hotare: \u00een nord \u2013 Carpa\u0163ii P\u0103duro\u015fi, \u00een sud – Mun\u0163ii Haemus (Balcani), \u00een apus \u2013 Dun\u0103rea mijlocie, \u00een r\u0103s\u0103rit \u2013 r\u00e2ul Bug. Dup\u0103 moartea lui Burebista, regatul geto-dac se va destr\u0103ma \u00een patru, apoi \u00een cinci forma\u0163iuni statale, dar nucleul acestuia se men\u0163ine \u00een zona Mun\u0163ilor \u015eureanu, unde domnesc succesiv regii Deceneu, Comosicus \u015fi Coryllus. Unitatea statului dacic este ref\u0103cut\u0103 de regele Decebal (87-106 d. H.), av\u00e2nd re\u015fedin\u0163a la Sarmizegetusa, de dimensiuni mai mici dec\u00e2t regatul lui Burebista, \u00eens\u0103 mai bine \u00eenchegat. Domnia acestuia, ultimul rege al dacilor, constituie perioada de apogeu a civiliza\u0163iei geto-dacice, aflat\u0103 \u00een a doua etap\u0103 a epocii fierului (La Tene).<\/p>\n

Axat\u0103 pe ideea continuit\u0103\u0163ii unitare a geto-dacilor \u015fi urma\u015filor lor, rom\u00e2nii, este \u015fi volumul de excep\u0163ie, ,,\u00centemeierea Rom\u00e2niei (1859-1918)<\/em>\u201d, semnat\u0103 de istoricul Ioan Popoiu, autor al unor studii \u015fi lucr\u0103ri solide \u00een aceea\u015fi cheie: Rom\u00e2nii \u00een mileniul migra\u0163iilor (275-1247),<\/em> Suceava, 2012, Statele medievale rom\u00e2ne\u015fti (1386-1714), Ia\u015fi, 2016, Statele din sud-estul Europei (1804-1999)<\/em>, Bucure\u015fti, 2017. Pentru informarea cititorului, specific\u0103m c\u0103 acest volum, care cuprinde peste 600 de pagini \u015fi 1300 de note, este structurat \u00een zece capitole astfel: Principatele Rom\u00e2ne \u00een prima jum\u0103tate a secolului al IXI-lea (Cap. I), Unirea Principatelor (Cap. II), Na\u015fterea statului rom\u00e2n (Cap. III), Rom\u00e2nia independent\u0103 (Cap. IV), Rom\u00e2nia dup\u0103 1878 (Cap. V), Rom\u00e2nii din provinciile istorice subjugate (Cap. VI), R\u0103zboiul pentru \u00eentregirea neamului (1916-1919)-Cap. VII, Unirea Basarabiei (Cap. VIII), Unirea Bucovinei (Cap. IX), Unirea Transilvaniei (Cap. X). Se adaug\u0103 acestora, un Epilog (Rom\u00e2nia la Conferin\u0163a de Pace de la Paris-1919-1920), Prefa\u0163a \u015fi Bibliografia.<\/p>\n

Istoricul urm\u0103re\u015fte s\u0103 r\u0103spund\u0103 la trei \u00eentreb\u0103ri fundamentale: 1. Cum s-a n\u0103scut Rom\u00e2nia ? 2. De unde a pornit ideea na\u0163ional\u0103 ? 3. Cum s-a \u00eenf\u0103ptuit \u00eentregirea neamului nostru ? Este subliniat\u0103 importan\u0163a \u00een epoc\u0103 (\u00eenainte de 1848) a unor publica\u0163ii, precum ,,Dacia literar\u0103\u201d (Ia\u015fi, 1840), ,,Magazin istoric pentru Dacia\u201d (Bucure\u015fti, 1845), ac\u0163iunea coerent\u0103 a tribunilor na\u0163ionali, \u00een timpul revolu\u0163iei de la 1848, pentru constituirea unui ,,regat daco-rom\u00e2n\u201d, tentativa de a uni for\u0163ele lui Gh. Magheru cu acelea ale lui Avram Iancu, pentru ap\u0103rarea libert\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Descriind etapele prin care idealul politic na\u0163ional al daco-rom\u00e2nismului a prins contur \u00een mod gradual, prin lupta st\u0103ruitoare \u015fi plin\u0103 de sacrificii a trei genera\u0163ii de tribuni na\u0163ionali, \u00eentre 1848 \u015fi 1918, autorul prezint\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 proprie epoca efervescent\u0103 a Unirii Principatelor, la 24 ianuarie 1859, proclamarea Independen\u0163ei, la 10 mai 1877, apoi a Regatului, \u00een martie 1881. Statul na\u0163ional, constituit \u00een ,,Piemont al rom\u00e2nismului\u201d, a reu\u015fit ulterior, \u00een condi\u0163iile favorabile ale marelui r\u0103zboi (1914-1918), s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 idealul \u00eentregirii neamului rom\u00e2nesc, prin unirea celor trei provincii istorice cu Vechiul Regat, \u00een anul de gra\u0163ie 1918.<\/p>\n

De mare relevan\u0163\u0103 pentru edificarea cititorului sunt o serie de capitole, precum cel referitor la rom\u00e2nii afla\u0163i sub ocupa\u0163ie str\u0103in\u0103, \u00eentre 1848-1914, anii eroici \u015fi dramatici ai marelui r\u0103zboi pentru \u00eentregire (1916-1919)-cel mai mare \u015fi mai \u00eensemnat r\u0103zboi din istoria rom\u00e2nilor-lupta politic\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 pentru \u00eentregirea na\u0163ional\u0103, prin unirea Basarabiei (27 martie 1918), unirea Bucovinei (28 noiembrie 1918) \u015fi unirea Transilvaniei (1 decembrie 1918). Dac\u0103 a existat vreodat\u0103 \u00een istoria noastr\u0103 o epopee na\u0163ional\u0103 demn\u0103 de acest nume, atunci ea a avut loc atunci, \u00een anii marelui r\u0103zboi, c\u00e2nd neamul rom\u00e2nesc era amenin\u0163at s\u0103 piar\u0103 sau s\u0103 \u00eenving\u0103! \u015ei a \u00eenvins!!! Aceasta este apoteoza neamului nostru! Punctul omega al istoriei sale!<\/p>\n

Aceast\u0103 carte ar putea servi ca manual fundamental de istorie \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, carte din care se desprinde clar \u015fi argumentat ideea na\u0163ional\u0103 de formare a statului rom\u00e2nesc, pe fundamentul viziunii vechii Dacii, pentru care au pledat Nicolae B\u0103lcescu, Mihail Kog\u0103lniceanu, Ioan Br\u0103tianu, Mihai Eminescu, Al. Ioan Cuza, regele Ferdinand, regina Maria, Pantelimon Halippa, Iuliu Maniu, Iancu Flondor, ace\u015fti eroi vii ai istoriei noastre!<\/p>\n

Pentru ca aceast\u0103 carte s\u0103 se nasc\u0103, a fost nevoie de o documenta\u0163ie ampl\u0103, de o bibliografie numeroas\u0103, de supraefortul intelectual al istoricului, de munca tenace, mig\u0103loas\u0103, epuizant\u0103, exasperant\u0103 a autorului, pe parcursul a doi ani cumplit de lungi. O carte cere eforturi grele, ca \u015fi cum ai picta o icoan\u0103 sau ai zidi o m\u0103n\u0103stire! A scrie, mai ales c\u00e2nd este vorba de istoria neamului t\u0103u, este ca \u015fi cum \u0163i-ai v\u0103rsa s\u00e2ngele!<\/p>\n

—————————————<\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI<\/strong><\/p>\n

Chi\u0219in\u0103u, Republica Moldova<\/strong><\/p>\n

3 ianuarie, 2019<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tr\u0103ind \u00eentr-o epoc\u0103 c\u00e2nd avem toate semnele unei decaden\u0163e \u00een cultur\u0103, art\u0103, educa\u0163ie, se impune de la sine revenirea \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42303","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42303","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42303"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42303\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42312,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42303\/revisions\/42312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}