{"id":42340,"date":"2019-01-07T13:36:36","date_gmt":"2019-01-07T13:36:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42340"},"modified":"2019-01-07T13:38:01","modified_gmt":"2019-01-07T13:38:01","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-grigore-stamate-mihai-hodorogea-%e2%80%93-viata-maresalului-prezan-%e2%80%93-profesia-de-a-fi-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/07\/gheorghe-constantin-nistoroiu-grigore-stamate-mihai-hodorogea-%e2%80%93-viata-maresalului-prezan-%e2%80%93-profesia-de-a-fi-roman\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Grigore Stamate \/ Mihai Hodorogea \u2013 Via\u021ba Mare\u0219alului Prezan. Profesia de a fi rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eBunicul meu-reprezint\u0103 simbolul aspira\u0163iilor mele, idolul meu \u015fi cred al unei largi mase de eroi \u015fi de oameni de seam\u0103 ai Armatei Rom\u00e2ne! \u015ei ai Rom\u00e2niei \u00centregite, cu care se m\u00e2ndrea at\u00e2t de mult.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Olga Macarie-nepoata Mare\u015falului) <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Ortodoxia este arhetipul Crea\u0163iei divine, al lumii fire\u015fti prin puritatea naturalului, arhetipul rena\u015fterii hristice \u00eentru realizarea \u00eendumnezeirii, cu siguran\u0163\u0103 este DACOROM\u00c2NUL ca MODEL, ca\u00a0 AXIOM\u0102 a devenirii FRUMUSE\u0162II ve\u015fnice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este foarte adev\u0103rat c\u0103 Neamul nostru primordial a fost \u00eenzestrat \u015fi h\u0103r\u0103zit de Dumnezeu cu toate darurile, de care \u00eens\u0103 s-au molipsit \u015fi toate relele: neunirea, \u00a0invidia, clevetirea, nerecuno\u015ftin\u0163a, nep\u0103sarea, uitarea, necinstirea, ingratitudinea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele istoric Gheorghe Buzatu-supranumit Mare\u015falul Istoriei noastre<\/em> sublinia, ca de altfel \u015fi mul\u0163i al\u0163i vizionari, c\u0103 soarta \u201etuturor antemerg\u0103torilor legendari ai neamului rom\u00e2nesc\u201d,<\/em> vine din istorie \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta lor, previziunea pentru care sunt chema\u0163i vine din istorie, dar ALEGEREA, asumarea voca\u0163iei \u015fi misiunii lor urc\u0103 din istorie \u00een HRISTOS-ISTORIA ve\u015fniciei.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0 DACOROM\u00c2NUL a fost chemat \u015fi a\u015fezat de Dumnezeu \u00een ISTORIE sub sinaxarul tradi\u0163iei, sub tiparul culturii, sub retorica dasc\u0103lului-pedagog, \u00een orizontul bunului sim\u0163, \u00een clepsidra d\u0103ruirii, \u00een apoteoza eroului, \u00een potirul jerfirii martirice, \u00een hrisovul d\u0103inuirii dreptei credin\u0163e, \u00een rotirea continuit\u0103\u0163ii milenare, sub sceptrul drept\u0103\u0163ii dacice, \u00een p\u0103strarea atitudinii autenticit\u0103\u0163ii, \u00een nem\u0103surata lui omenie, sub arhipelagul voin\u0163ei de fier, pe t\u0103r\u00e2mul profund al sim\u0163irii carpatine, sub obl\u0103duirea unei clime prietene\u015fti, sub t\u0103ria cuget\u0103rii, \u00een zenitul luminii adev\u0103rului, \u00een ve\u015fnicia libert\u0103\u0163ii, \u00een nem\u0103rginirea iubirii unde sufletele \u00eenve\u015fm\u00e2ntate \u00een frumuse\u0163ea dumnezeiasc\u0103 r\u0103sp\u00e2ndesc lumin\u0103 \u015fi bucurie pentru bun\u0103tatea v\u0103z\u0103toare a celor din jur ori pentru farmecul naturii \u00een \u00eentregul ei din care se desprinde d\u0103inuitoarea limpezime a Creatorului peste Carpa\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul Mare nu poate ajunge dec\u00e2t cel care vede \u00een toate M\u0103re\u0163ia lui Dumnezeu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul Frumos este acela care \u00een \u00eentreaga Crea\u0163ie vede Frumuse\u0163ea lui Dumnezeu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul Iubirii este numai cel care \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte plenar Dragostea sa \u00eentru Dumnezeu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul Viteaz este cel \u00een care biruiesc toate virtu\u0163iile d\u0103ruite de Bunul Dumnezeu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centotdeauna Ucenicii \u00eemprumut\u0103 din personalitatea, din caracterul, din demnitatea, din onoarea, din noble\u0163ea, din aura m\u0103re\u0163iei Mentorului sau Eroului lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare \u00eenal\u0163ii ofi\u0163eri-autori Grigore Stamate, general-locotenent (r), dr. \u015fi Mihai Hodorogea, colonel (r), inginer care evoc\u0103 marea personalitate a primului Mare\u015fal al Regatului Rom\u00e2n, Constantin Prezan, prin exemplul vie\u0163ii, prin voca\u0163ia militar\u0103, prin \u00eenaltul profesionalism, prin profunda aspira\u0163ie patriotic\u0103, prin autoritatea \u015ftiin\u0163ific\u0103, prin prodigioasa activitate publicistic\u0103, prin modelul care \u00eel las\u0103 urma\u015filor militari ori civili se circumscriu la r\u00e2ndul lor Pantheonului MARILOR ROM\u00c2NI CRE\u015eTINI.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 GRIGORE STAMATE<\/strong>, General-locotenent (r) este membru al Academiei de \u015etiin\u0163e, Literatur\u0103 \u015fi Arte, membru al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Militari, membru fondator al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Drept Umanitar, triplu licen\u0163iat \u00een \u015ftiin\u0163e militare, juridice \u015fi economice, doctor \u00een Drept, absolvent al cursului post-academic superior de stat major \u015fi al cursului de limbi str\u0103ine al Academiei Militare, precum \u015fi al unor cursuri de specialitate externe. Autor \u015fi coautor a numeroase lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103 printre care \u015fi cele trei volume \u00eenchinate Mare\u015falului \u00centregirii Neamului, Constantin Prezan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 MIHAI HODOROGEA<\/strong>, colonel (r), inginer este autorul volumului de larg\u0103 audi\u0163ie intern\u0103 \u015fi extern\u0103 The End of Quantum Theory<\/em>, exponent \u015fi expert al g\u00e2ndirii procesuale privind abordarea \u015fi \u00een\u0163elegerea lumii materiale, publicist \u015fi editor \u00a0de ziare, reviste \u015fi c\u0103r\u0163i cu tematic\u0103 divers\u0103: art\u0103, beletristic\u0103, economie, film, filosofie, istorie, medicin\u0103, poezie, psihologie, religie, sport, \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Volumul I, al Vie\u0163ii Mare\u015falului cu tr\u0103s\u0103tura definitorie: Profesia de a fi rom\u00e2n<\/em><\/strong> se deschide cu Cuv\u00e2ntul \u00cenainte<\/strong> al prof. univ. dr. colonel Theodor Repciuc<\/strong>, membru al Academiei de \u015etiin\u0163e, Literatur\u0103 \u015fi Arte, Cuv\u00e2nt care contureaz\u0103 Icoana Mare\u015falului din care se reflect\u0103 str\u0103lucirea marelui Osta\u015f, a marelui Patriot,\u00a0 a marelui Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei marele nostru filosof cre\u015ftin PETRE \u0162U\u0162EA<\/strong> se l\u0103uda cu Profesia de a fi Rom\u00e2n.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al\u0103turi de Cuv\u00e2ntul deschiz\u0103tor, autorii au a\u015fezat o pagin\u0103 de Aur din Amintirile \u00cen\u0103l\u0163\u0103toare <\/em>ale fostului aghiotant al Mare\u015falului, colonelul Dimitrie R\u0103dulescu: \u201eMare\u015falul Prezan personific\u0103 figura marilor c\u0103pitani: cultivat, corect, de o rar\u0103 exactitate \u015fi \u00eenalt\u0103 moralitate, cu doi ochi ce p\u0103trund p\u00e2n\u0103-ad\u00e2ncul sufletului, plin de bun\u0103tate \u015fi de \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103. Felul s\u0103u cump\u0103nit de a\u00a0 vorbi era de o rar\u0103 polite\u0163e; cu toat\u0103 lumea \u015ftia s\u0103 fac\u0103 \u00een anumite clipe gesturi care nu se pot uita. Lipsit de ambi\u0163ie sau f\u0103\u0163\u0103rnicie, leal cu adversarii, sincer cu subordona\u0163ii, pe care niciodat\u0103 nu i-a privit de sus.\u201d<\/em><\/strong> (Colonel D. R\u0103dulescu, Mare\u015falul Prezan-Amintiri \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, <\/em>Tipografia \u201eMitropolitul Silvestru\u201d, Cern\u0103u\u0163i-1936, p. 4)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Domnul Generalul-locotenent dr. Grigore Stamate \u00een loc de Prefa\u0163\u0103, ne introduce \u00een austeritatea Conacului ce poart\u0103 pecetea \u015fi amintirea \u00eenc\u0103 vie a Mare\u015falului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conacul Mare\u015falului, coco\u0163at pe Dealul Comorni\u0163ei vasluiene a p\u0103strat din aura bravului ROM\u00c2N simplitatea, decen\u0163a, autoritatea, taina, grandoarea, gloria, misterul, smerenia, chibzuin\u0163a, bunacuviin\u0163\u0103, convingerea neclintit\u0103, tactul, lini\u015ftea, farmecul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e La \u00eenceput, discret, apoi, din ce \u00een ce mai profund, p\u00e2n\u0103 la contopirea cu intimitatea. P\u0103duri \u00eenalte, livezi \u00eentinse \u015fi, pe alocuri, petice restr\u00e2ns cultivate cu porumb ori cu planta\u0163ii de vie acoper\u0103 v\u0103ile \u015fi viroagele, care numai se presupun. Nici urm\u0103 de c\u0103rare, nici \u0163ipenie de vietate. Totul, ca \u00eentr-un eden atipic, \u00een care predomin\u0103 smaraldul frunzei de stejar \u015fi, la orizont, \u00eengem\u0103narea aceea brusc\u0103 cu imensitatea de un albastru nep\u0103m\u00e2ntesc. \u00centre care subzist\u0103 \u015fi ast\u0103zi lini\u015ftea, t\u0103cerea aceea ireal\u0103, tainic\u0103 \u015fi fermec\u0103toare care parc\u0103 a\u015fteapt\u0103 ca cineva ori ceva s\u0103-i scormoneasc\u0103 dedesupturile.\u201d<\/em> \u00a0<\/em>\u00a0GRIGORE STAMATE\/\u00a0 MIHAI HODOROGEA- VIA\u0162A MARE\u015eALULUI PREZAN Profesia de a fi rom\u00e2n<\/em>, Ed. Axioma Print, Bucure\u015fti-2015, p. 13)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primele dou\u0103 volume: VIA\u0162A MARE\u015eALULUI PREZAN Profesia de a fi rom\u00e2n<\/em> \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0 B\u0102T\u0102LIILE MARE\u015eALULUI\u00a0 PREZAN \u00eentre autoritate \u015fi modestie<\/em>, mi-au fost oferite cu m\u0103rinimie de domnul General-locotenent, dr. Grigore Stamate, unul dintre autori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 CONSTANTIN PREZAN a v\u0103zut lumina sufletului rom\u00e2nesc a p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i Constantin \u015fi Alexandrina \u015fi a fra\u0163ilor, lumina alb\u0103, serafic\u0103 strecurat\u0103 cu smerenie printre faldurile m\u0103t\u0103soase ale genero\u015filor fulgi de nea din noaptea dintre 26-27 Ianuarie 1861, care au \u00eenve\u015fm\u00e2ntat satul Sterianului de Mijloc al comunei Butimanu, plasa Snagov a jude\u0163ului Ilfov, c\u00e2nd Regatul Principatelor Rom\u00e2ne se afla ocrotirea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ulterior tr\u0103dat de boierii rom\u00e2ni ilumini\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Odorul COSTIC\u0102<\/strong> venea al patrulea \u00een \u015firul mare al celor 11 copii adora\u0163i, binecuv\u00e2nta\u0163i: 4 b\u0103ie\u0163i \u015fi 7 fete, ai onorabilei \u015fi distinsei familii nobiliare cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Constantin Presan-tat\u0103l<\/strong>, ofi\u0163er, consilier \u015fi mo\u015fier cu 250 ha de p\u0103m\u00e2nt arabil, descendent din vicontele Georges de Presan, care al\u0103turi de fratele s\u0103u Jean l-au slujit ca ofi\u0163eri regali pe monarhul Ludovic al XVI-lea cu un sf\u00e2r\u015fit tragic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revolu\u0163ia iluminist\u0103 francmasonic\u0103 din 1792-1793, sub sceptrul ghilotinei, care reclama: libertate, egalitate, fraternitate<\/em>, i-a determinat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een grab\u0103 Fran\u0163a. Georges s-a oprit la Gala\u0163i, \u00eencropind o afacere cu comer\u0163 \u015fi s-a c\u0103s\u0103torit cu Cassandra Trigava, fiica adoptiv\u0103 a lui Ghica Vod\u0103, \u00eenzestrat\u0103 de Voievod cu mo\u015fia de l\u00e2ng\u0103 Sterianu. Aceasta i l-a d\u0103ruit pe Constantin- tat\u0103l Mare\u015falului, iar Jean a ajuns \u00een Grecia, unde s-a c\u0103s\u0103torit cu nobila Matsa, care i-a n\u0103scut pe Antoine \u015fi Maria.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alexandrina Scodrea-mama <\/strong>era fiica mo\u015fierului G. Scodrea din care au mai r\u0103s\u0103rit frumoasa Sm\u0103r\u0103ndi\u0163a c\u0103s\u0103torit\u0103 cu celebrul arhitect Cristofi Cerchez \u015fi Vasilic\u0103 primul viceamiral al Marinei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ramura Scodrea s-a \u00eenrudit prin c\u0103s\u0103torie cu distinsele familii: Br\u0103tianu \u015fi Golescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Autorii celor trei volume \u00eenchinate Mare\u015falului Prezan, militari de carier\u0103 \u015fi autori de rezonan\u0163\u0103, l-au venerat pe acesta \u00een integralitatea fiin\u0163ei \u015fi persoanei sale unice, lucrarea apropiindu-se destul de fidel, prin maniera artistico-literar\u0103 aleas\u0103, de elegan\u0163a unui rafinat eseu cre\u015ftin dar \u0163esut \u00eentr-o broderie \u015ftiin\u0163ific\u0103 spre slava Mare\u015falul Re\u00eentregirii Neamului Rom\u00e2nesc.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Dumbrava copil\u0103riei sale, Constantin \u00eentrez\u0103rind predestinarea de mai t\u00e2rziu a marelui comandant de o\u015fti, fr\u0103m\u00e2nta lutul ogr\u0103zii sale \u00een forme de solda\u0163i de elit\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apoi porne\u015fte la drum, mai \u00eent\u00e2i din clasa \u00eent\u00e2i primar\u0103 cu coroni\u0163a pe cap, cu pas sigur, firesc, domol, normal, natural, mai t\u00e2rziu gr\u0103bit, cu inima aprins\u0103 de jarul junei Rodica, r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 \u00een emo\u0163ia angelic\u0103 a trecerii pe sub \u201eTeiul lui Eminescu\u201d<\/em> \u2013 c\u00e2nd fiorul adolescentin \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din mireasma sufletului frumos al purit\u0103\u0163ii \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCa \u015fi satul s\u0103u natal, ca \u015fi copil\u0103ria sa, ca \u015fi adolescen\u0163a, ca \u015fi mai toate etapele vie\u0163ii sale r\u0103mase pentru totdeauna \u00eentr-o dep\u0103rtare acceptat\u0103, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103-i fi cerut \u015fi consim\u0163\u0103m\u00e2ntul. \u015ei, cei mai frumo\u015fi dintre ani, cernu\u0163i prin sita altor rigori: ordine, regulamente, reguli stricte, jur\u0103m\u00e2nt, datorie, onoare, disciplin\u0103, spirit de sacrificiu. \u00cen care, peste toate, se impuneau no\u0163iuni de suprem\u0103 excelen\u0163\u0103: patrie, popor, rege, armat\u0103, drapel.\u201d <\/em>(ibid., p. 46)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Afl\u0103 de la amicul s\u0103u Sandu Pavlo, care a urcat p\u00e2n\u0103 la demnitatea de general de divizie, c\u0103 Armata este \u201eca o femeie frumoas\u0103, tainic\u0103 \u015fi interesant\u0103, care te prinde \u00een mrejele sale de la prima \u00eent\u00e2lnire. \u015ei, odat\u0103 c\u0103s\u0103torit s-a zis cu tine…\u201d<\/em> (Grigore Stamate\/ Mihai Hodorogea- Via\u0163a Mare\u015falului Prezan Profesia de a fi rom\u00e2n<\/em>…, p. 34)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cendemnul lui Eros trece \u00een plan secund, c\u0103ci junele Constantin analizeaz\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u0103, surprinde, p\u0103trunde sub v\u00e2rtejul marii ispite-Armata Rom\u00e2n\u0103, \u00een \u00eentregul ei regal, fascinant, temerar, auster, miraculos, intr\u00e2nd \u00een caden\u0163a milit\u0103reasc\u0103 cu pas ap\u0103sat de responsabilitate, cu ritmul armonios de m\u00e2ndrie, cu sufletul \u00eenfl\u0103c\u0103rat de Patrie, cu inima doldora de tran\u015fee, de atacuri, de surprize, de fr\u00e2ngeri, de biruin\u0163i p\u00e2n\u0103 la \u00eencoronarea meritorie cu diadema de Mare\u015fal. Primul nostru Mare\u015fal.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eMare\u015falul Constantin Prezan nu este deloc un personaj aparte, nici m\u0103car unul principal \u00een m\u0103rea\u0163\u0103 oper\u0103 de re\u00eentregire a neamului rom\u00e2nesc. El este mult mai mult, dec\u00e2t mul\u0163i \u015fi-ar putea \u00eenchipui vreodat\u0103. Este un adev\u0103rat simbol, un etalon de fapte \u015fi o chintesen\u0163\u0103 de circumstan\u0163e ale timpului s\u0103u.\u201d<\/em> (ibid., p. 17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103-1877, l-a implicat emo\u0163ional prin flac\u0103ra efervescen\u0163ei \u015fi instinctul predic\u0163iei, ancor\u00e2ndu-l definitiv spre supremul ideal, marea sa chemare ost\u0103\u015feasc\u0103 peste care s-a pogor\u00e2t cel mai \u00eenalt rang militar.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mare\u015falul CONSTANTIN PREZAN a conferit\u00a0 M\u00c2NDRIA M\u00c2NDRIEI DE ROM\u00c2N !<\/p>\n

 <\/p>\n

M\u00e2ndria de a fi ROM\u00c2N trebuie s\u0103 fie Testamentul fiec\u0103rui dac cre\u015ftin-ortodox !<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 M\u00c2NDRIE cre\u015ftin-ortodox\u0103 se reflect\u0103 de fapt cunoa\u015ftere \u015fi pre\u0163uirea de sine, ce se adaug\u0103 ca o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare Dragostei \u00eentru Dumnezeu \u015fi Iubirii de Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tocmai, aceast\u0103 M\u00c2NDRIE cre\u015ftin\u0103 a dreptei credin\u0163e dacorom\u00e2ne ne \u00eendatoreaz\u0103 cu DARUL sf\u00e2nt al cinstirii ve\u015fnice a \u00ceNAINTA\u015eILOR \u00ceNAINTA\u015eILOR NO\u015eTRI.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centru cinstirea lor, aduc\u00e2nd deopotriv\u0103 adorare lui Dumnezeu \u015fi venerare Fecioarei.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Dic\u0163ionarul enciclopedic rom\u00e2n 1962-1966, trudit<\/strong><\/em> de corul celor 31 de voci, 28<\/strong> cei mai ascu\u0163i\u0163i, \u00eend\u00e2rji\u0163i-academicieni \u00eentre care mul\u0163i tenori \u015fi baritoni sovietici, sub bagheta dirijorului<\/em> Athanase Joja, \u00een spectacolul celor 3695 <\/strong>de reprezent\u0103ri-paginate<\/strong>, numele celui mai \u00eenalt MILITAR \u2013 MARE\u015eALUL \u00ceNTREGIRII CONSTANTIN PREZAN n-a fost o dat\u0103 chemat la rampa RECUNO\u015eTIIN\u0162EI. (Academia RPR, Dic\u0163ionar enciclopedic rom\u00e2n, <\/em>Ed. Politic\u0103, Bucure\u015fti-1967)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uluire! Consternare! \u00cencremenire! Stupizenie! Nimicnicie! Slug\u0103rnicie! La\u015fitate!<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt, ce ne mai mir\u0103 aceast\u0103 ne-sim\u0163ire<\/strong> prelungit\u0103 \u00een timp \u015fi peste timp, ce s-a derulat pe l\u00e2ng\u0103 drama DEZERT\u0102RII \u015fi TR\u0102D\u0102RII rom\u00e2nilor \u00een istorie, atunci c\u00e2nd n-au fost PREZEN\u0162I la AP\u0102RAREA sau R\u0102ZBUNAREA marilor lor REGI-VOIEVOZI, EROI-MARTIRI: BUREBISTA, DECEBAL, GELU, DOJA, VLAD \u0162EPE\u015e, IOAN VOD\u0102 cel VITEAZ, MIHAI VITEAZUL, HORIA, CLO\u015eCA, CRI\u015eAN, AVRAM IANCU, CONSTANTIN BR\u00c2NCOVEANU, TUDOR VLADIMIRESCU, ALEXANDRU IOAN CUZA, ION ANTONESCU \u015fi Voievodul na\u0163ionalismului cre\u015ftin-ortodox venerat de p\u0103m\u00e2ntul \u015fi cerul dacic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNoi, rom\u00e2nii, \u00een istoria noastr\u0103, deseori, <\/em>m\u0103rturisea marele istoric Gheorghe Buzatu, ne-am \u201eucis\u201d<\/strong> eroii ori i-am ponegrit, \u00eenainte de a o face al\u0163ii. Chiar dac\u0103 f\u0103r\u0103 convingere. Am f\u0103cut-o a\u015fa, ca s\u0103 dea bine \u00een rela\u0163ia cu al\u0163ii. Cu deosebire, a puternicilor lumii, de la acel moment.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Obedien\u0163a, b\u0103die!…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Obedien\u0163a \u015fi interesul. Niciodat\u0103, na\u0163ionale.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Proced\u00e2nd astfel, de cele mai multe ori, ne-am tr\u0103dat neamul \u015fi am terfelit idealuri sfinte…\u201d <\/em>(Extras dintr-o discu\u0163ie purtat\u0103 cu prof. univ. dr., Gheorghe Buzatu istoric, senator, vicepre\u015fedinte \u015fi membru al Biroului Permanent al Senatului Parlamentului Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti, iunie 2003)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La fel de indignat, plin de durere a fost \u015fi Generalul-maior ing. Marin Popescu:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePecinginea ro\u015fie, adus\u0103 de la Moscova, trebuia s\u0103 conving\u0103 acest popor c\u0103 nu are b\u0103rba\u0163i de seam\u0103, ci tot ce s-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 atunci a fost \u00een dauna sa \u015fi c\u0103 tot ce este bun-inclusiv lumina unor zori noi \u015fi fericite-ne vine de la R\u0103s\u0103rit.\u201d <\/em>\u00a0(Un mare act reparatoriu, <\/em>\u00een \u201eArmata Rom\u00e2niei\u201d , revista Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale, fost \u201eObservatorul militar\u201d, nr. 24 (131), 17-23 iunie 1993, p. 2)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noroc cu Mo\u015fia cereasc\u0103 l\u0103sat\u0103 de M\u00e2ntuitorul HRISTOS, celor chema\u0163i \u015fi ale\u015fi:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unde sunt doi sau trei aduna\u0163i \u00een numele Meu sunt \u015fi Eu \u00een mijlocul lor!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Noroc cu prezen\u0163a de spirit a ilustrului ziarist PAMFIL \u015eEICARU, care avertiza pe to\u0163i Rom\u00e2nii cu m\u0103sura bunului sim\u0163: \u201eCu mare\u015falul Constantin Prezan dispare \u00eenc\u0103 un martor \u015fi un participant al r\u0103zboiului unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. F\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, sf\u00e2r\u015fesc supravie\u0163uitorii unei epoci. \u00cencerc\u0103m o triste\u0163e evoc\u00e2nd o lume care ne-a dat cel mai frumos capitol al istoriei poporului rom\u00e2n.\u201d<\/em> (Pamfil \u015eeicaru, Universul, <\/em>nr. 235 din 29 august 1943, p. 1)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nici, Istoria militar\u0103 a poporului rom\u00e2n, <\/em>vol. V, Ed. Militar\u0103, Bucure\u015fti-1989, n-a r\u0103mas mai prejos de funestul dic\u0163ionar al academicienilor <\/em>\u00a0satura\u0163i de ei \u00een\u015fi\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu re\u0163inerea deplin justificat\u0103 privind sursele bibliografice, cei doi \u00eenal\u0163i ofi\u0163eri-autori m\u0103r\u015feluiesc \u00een caden\u0163a ost\u0103\u015feasc\u0103 mai departe, mai ap\u0103sat \u00eenspre Adev\u0103r.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 absolvirea \u015ecolii Fiilor de Militari-Ia\u015fi, cu bravura de \u201eelev guard\u201d<\/em><\/strong> t\u00e2n\u0103rul subofi\u0163er Constantin Prezan p\u0103\u015fe\u015fte \u00een r\u00e2ndul armei de geniu a \u015ecolii de Infanterie \u015fi Cavalerie, devenind sublocotenent. Apoi locotenentul de geniu Constantin Prezan s-a \u00eenscris la \u015ecoala Militar\u0103 de Aplica\u0163ie pentru Artilerie \u015fi Geniu-Fontainebleau-Fran\u0163a, la propunerea premierului I.C. Br\u0103tianu f\u0103cut\u0103 regelui Carol I, dup\u0103 care urmeaz\u0103 alt\u0103 pre\u0163ioas\u0103 specializare la Magdeburg \u00een Germania.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin ospitalitatea boierului-premier, Vizirul <\/em>Br\u0103tianu, ofi\u0163erul Prezan a cunoscut o serie de Rom\u00e2ni de seam\u0103 ai viitoarei Rom\u00e2nie Mari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ajuns c\u0103pitan \u015fi profesor la \u015ecoala care l-a format \u00een Aplica\u0163ii de Artilerie \u015fi Geniu, comandantul \u015ecolii, colonelul Constantin Poenarul \u00eel pre\u0163uia deosebit: \u201ePrea bun ofi\u0163er, serios \u015fi cu instruc\u0163ie solid\u0103; serve\u015fte cu mult\u0103 <\/em>competen\u0163\u0103 \u015fi se ocup\u0103 de progresul armei sale… Excelent oficer sub toate raporturile<\/strong><\/em>.\u201d<\/em> (Foaia personal\u0103, <\/em>pe anul 1887, octombrie 25, AMR, fond DCI\/ 1974)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sl\u0103virea \u00eenaltului ofi\u0163er superior a fost elogiat\u0103 de o seam\u0103 de destoinici camarazi militari rom\u00e2ni: col. D. R\u0103dulescu, Cr. Tell; generalii: I. Argetoianu, N. Dona, Berindei, Eraclie Arion, Vl\u0103descu, A. Beller, C. Candiano, L. Iarca, Al. Pavlo, T\u0103t\u0103r\u0103scu, Lambrino, Bardan, Doroftei Gherm\u0103nescu, precum \u015fi de cei str\u0103ini: H. Berthelot, F. Foch, Patez, Mollet, H. Lafont, mare\u015falul Franchet d\u2019Esperey, contele Saint Aulaire, rusul Scerbacev (care l-a avertizat de puciul de la Socola),<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mare\u015falul a suportat cu comp\u0103timire invidia plin\u0103 de orgoliu a generalilor Averescu, Christescu, R\u0103\u015fcanu, a politicianului Marghiloman \u015fi a altora.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd slug\u0103rnicia \u00eenlocuie\u015fte caracterul, se pierde autoritatea moral\u0103, pentru c\u0103 demnitatea \u015fi spiritul de sacrificiu nu se men\u0163in la slugi.\u201d<\/em> (Colonel Dimitrie R\u0103dulescu, Amintiri \u00een\u0103l\u0163\u0103toare<\/em>, op. cit., p. 21)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zorii secolului al XX-lea \u00eei str\u0103lucesc din plin pe pieptul mare c\u00e2t o patrie: 1901 ajunge colonel, 1907, general de brigad\u0103, 1914, general de divizie, 1916, general de armat\u0103, (14\/ 15 august 1916, i s-a \u00eencredin\u0163at Armata a IV-de Nord; Grupul de Armate-\u201eGeneral Prezan\u201d<\/em>, coordon\u00e2nd \u201eB\u0103t\u0103lia Bucure\u015ftilor\u201d<\/em> (noiembrie-decembrie 1916); \u015fef al Marelui Cartier General \u015fi comandant al trupelor rom\u00e2ne (decembrie 1916-aprilie 1918.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eGeneralul de corp de armat\u0103 <\/em>(general-colonel) Constantin Prezan, ajutat de un valoros grup de ofi\u0163eri de stat major, printre care s-a num\u0103rat \u015fi maiorul Ion Antonescu <\/strong><\/em>(aten\u0163ie! \u201eprintre care\u201d<\/em>, nu \u201ecare\u201d <\/em>\u015fi nicidecum singurul, cum se mai exagereaz\u0103 de c\u0103tre unii-n.n.), a elaborat planurile de campanie ale armatei rom\u00e2ne pentru vara anului 1917, care au dus la r\u0103sun\u0103toarele victorii de la M\u0103r\u0103\u015fti, Oituz, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. Pe timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii luptelor a sprijinit cu for\u0163e din rezerva strategic\u0103 pe bravii s\u0103i comandan\u0163i: generalii Alexandru Averescu \u015fi Eremia Grigorescu.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>(Dr. Constantin Ucrain, Mare\u015falul Constantin Prezan, <\/em>\u00een gazeta \u201eLa datorie\u201d, <\/em>p. 3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen b\u0103t\u0103lia de la Oituz, generalul-colonel Prezan a primit efigia eroismului s\u0103u: \u201e\u00een pasul Oituz, a fost r\u0103nit \u015fi \u00een acel loc avea o plac\u0103 care-i fixa mai bine \u015foldul drept.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Macarie Olga (nepoata de fiic\u0103 a Mare\u015falului), Conacul Schinetea \u015fi Mare\u015falul ei, <\/em>memorii \u00een manuscris, Bucure\u015fti 2012-2014)<\/p>\n

\u00a0 \u00cen noaptea de 5-6\/ 18-19 Aprilie 1918, se a\u015fterne prima eclips\u0103 total\u0103 peste Marele Comandant-Noaptea neagr\u0103 <\/em>a \u00eenl\u0103tur\u0103rii din unit\u0103\u0163ile armate na\u0163ionale. Oculta a substituit RECUNO\u015eTIIN\u0162A cu perfidia. \u201eRecuno\u015ftiin\u0163a a fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne o floare rar\u0103<\/em> (…) o \u0163ar\u0103 este judecat\u0103, dup\u0103 cum \u015ftie s\u0103-\u015fi cinsteasc\u0103 eroii.\u201d<\/em> (Colonel Dimitrie R\u0103dulescu, Amintiri \u00een\u0103l\u0163\u0103toare<\/em>, op. cit., p. 15)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cozile de topor<\/em> \u015fi-au asmu\u0163it securile \u00een tulpina unuia dintre cei mai falnici Stejari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCabala\u201d, \u00eenc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00ee\u015fi atinsese perfidul scop. F\u0103r\u0103 nici un fel de motiva\u0163ie.\u201d<\/em> (Grigore Stamate\/ Mihai Hodorogea- Via\u0163a Mare\u015falului Prezan Profesia de a fi rom\u00e2n<\/em>…, p. 141)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul Na\u0163iunii \u015fi al Mare\u015falului Prezan a f\u0103cut posibil\u0103 repunerea \u00een drepturi \u015fi \u00eendatoriri asupra Armatei Rom\u00e2ne \u00een noiembrie 1918-aprilie 1920, regelui Ferdinand revenindu-i \u00cenaltul Comandament Aliat rom\u00e2no-rus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un om\u00a0 potrivit pentru momente nepotrivite<\/em> afirmau o parte din contemporanii s\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un OM POTRIVIT pentru momente NEPOTRIVITE \u0162\u0102RII dragi, dar pe care le-a POTRIVIT at\u00e2t de biruitor DESTINELOR NA\u0162IEI \u015fi al s\u0103u!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primul mariaj cu Clementina Banta\u015f vine ca un fulger \u015fi pleac\u0103 precum un tr\u0103znet.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al doilea mariaj vine \u00een 1892, ca o Rapsodie de Prim\u0103var\u0103, \u00een Duminica Floriilor cu un trandafir ales, princiar, a c\u0103rui mireasm\u0103 se resfira pe 15<\/strong> prim\u0103veri-Elena Olga<\/strong> Eliad<\/strong>, domni\u015foara de onoare a principesei \u015fi apoi a reginei Maria.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u201eOlga Prezan se deta\u015fa de femeile din genera\u0163ia sa printr-o elegan\u0163\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103\u201d<\/em> , consemna pentru posteritate Olga Macarie, nepoata Mare\u015falului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 51<\/strong> de ani Constantin \u015fi Olga Prezan au tr\u0103it cu dragostea de la prima vedere. \u00cen Iulie 1943, la 65 <\/strong>de ani Olga Prezan a urcat la ceruri, a\u015ftept\u00e2ndu-l pe Constantin care i s-a al\u0103turat dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu \u00eempodobit cu onoarea celor 82 <\/strong>de ani.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un cuv\u00e2nt \u00een\u0163elept al siha\u015ftrilor daci spune pentru cel ce vrea s\u0103 devin\u0103 monah, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la poarta M\u0103n\u0103stirii \u00eel conduce \u00eengerul p\u0103zitor, dincolo de poart\u0103 \u00eel i-au \u00een primire dracii. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu Oamenii distin\u015fi, lumino\u015fi, cere\u015fti. Dincolo de aura lor, \u00een bezn\u0103 stau ca pe aspide \u015fi \u015ferpi, opt categorii de la\u015fi din diferite clase sociale: invidio\u015fii, egoi\u015ftii, epigonii, b\u00e2rfitorii, clevetitorii, calomniatorii, detractorii, pizma\u015fii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Constantin \u015fi Elena Olga Prezan au avut parte de la\u015fi, din toate clasele sociale, de la lachei, la generali \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een intimitatea palatului regal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mare\u015falul Prezan a fost curtat de generalul Antonescu devenit Conduc\u0103tor al Statului Na\u0163ional Cre\u015ftin s\u0103 formeze primul guvern \u00een toamna lui 1940, \u015fi chiar de c\u0103tre Furerh, dup\u0103 m\u0103rturia prof. dr. Petre Otu. (apud. (Grigore Stamate\/ Mihai Hodorogea- Via\u0163a Mare\u015falului Prezan Profesia de a fi rom\u00e2n<\/em>…, p. 135)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revenind la via\u0163a \u201ecivil\u0103\u201d<\/em>, Mare\u015falul se \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00eentre Bucure\u015fti \u015fi Conacul Schinetea, unde ajungea \u00een fiecare an dup\u0103 \u00cenvierea Domnului \u015fi se \u00eentorcea \u00een Capital\u0103 la \u00eenceputul lui Octombrie. Mare\u015falul \u00ee\u015fi iubea profund familia ca un sacerdot, admira cu emo\u0163ie florile, portul popular, pre\u0163uia taraful lui F\u0103nic\u0103 \u201eZiaristul\u201d <\/em>din Schinetea, cununa \u015fi ajuta mul\u0163i tineri din p\u0103r\u0163ile locului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La Conacul c\u0103ruia \u00eei prezentau permanent onorul, garda regal\u0103 a falnicilor castani \u015fi tei, \u00een\u015fira\u0163i cu fireturile coroanelor reflectate pe cer, \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i de-a lungul aleii principale, mare parte din timp, Mare\u015falul \u00eel acorda cailor, c\u00e2inilor ciob\u0103ne\u015fti, copiilor satului. Era un foarte bun c\u0103l\u0103re\u0163, al c\u0103rui bidiviu favorit era un pur s\u00e2nge englezesc, pasiune similar\u0103 cu regina Maria. \u201eDespre animale, fie cu pene, fie cu blan\u0103, \u015ftia o mul\u0163ime de date, inclusiv pove\u015fti. Fenomenale!\u201d<\/em> (Macarie Olga, op. cit.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ce\u015fi iubea solda\u0163ii care trecuser\u0103 din plastilina humei copil\u0103riei \u00een bravii eroi chipe\u015fi ai c\u00e2mpului de lupt\u0103, ca pe proprii s\u0103i copii. C\u00e2nd nepo\u0163ica Olga i-a repro\u015fat unde au fost solda\u0163ii c\u00e2nd a fost r\u0103nit i-a r\u0103spuns ca un inimos p\u0103rinte al ei \u015fi al lor: \u201eSolda\u0163ii, draga mea, ap\u0103rau \u0163ara. Iar, nu pe comandan\u0163i, c\u0103ci ace\u015ftia au datoria s\u0103 fie \u00een mijlocul lor, s\u0103-i apere de eventualele gre\u015feli, ca \u015fi de du\u015fmani.\u201d<\/em> (Macarie Olga, op. cit.)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ctitoriile \u015fi dona\u0163iile so\u0163ilor Mare\u015fal Constantin \u015fi Olga<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

-m\u0103n\u0103stirea M\u0103line\u015fti-Vaslui; biserica Dume\u015fti-Vaslui cu hramul Sf. \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi mama sa Elena; biserica \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d<\/em>, Dume\u015fti I, Vaslui; \u015fcoala din satul Schinetea; \u015fcoala Dume\u015ftii Noi; gara B\u0103ce\u015fti; casa din Capital\u0103 c\u0103p\u0103tat\u0103 prin lege, d\u0103ruit\u0103 Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale; casa Mavrocordat proprietate, oferit\u0103 Liceului de fete \u201eOltea Doamna\u201d;<\/em> dona\u0163ie Muzeului Militar Na\u0163ional;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Casa ospitalier\u0103 din Bucure\u015fti, \u201eCaragiale 12\u201d<\/em>, a fost binevoitoare pentru oaspe\u0163i de seam\u0103 \u00eentre care \u00a0Nae Ionescu, regina Maria, Pia, Ionel \u015fi Vintil\u0103 Br\u0103tianu \u015f.a.<\/p>\n

 <\/p>\n

OLGA ELENA MARE\u015eAL PREZAN<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Olga Elena Eliad s-a n\u0103scut pe 4 August 1877, la Filipe\u015fti-T\u00e2rg-Ploie\u015fti, \u00een familia Sofiei (Petrescu) \u015fi Iancu Eliad, care i-a mai d\u0103ruit \u015fi pe Aglaia \u015fi Nicu. De t\u00e2n\u0103r\u0103 domni\u015foar\u0103 Olga vorbea franceza, germana, italiana, cu studii la Paris \u015fi Viena.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Duminica Floriilor<\/strong> anului 1892<\/strong> de pe \u015eoseaua Kisellef a fost S\u0103rb\u0103toarea inimii, \u00eent\u00e2lnirii cu alesul vie\u0163ii, iar 8 Noiembrie 1892 \u2013<\/strong>S\u0103rb\u0103toarea-c\u0103s\u0103torie care a deschis ciclul celor 51 <\/strong>de ani de convie\u0163uire binecuv\u00e2ntat\u0103, pre\u0163uit\u0103, fericit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Diplomele acordate distinsei doamne Prezan<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 1 Iunie 1906-Diploma <\/em>Doamnei Colonel Olga Prezan, acordat\u0103 de regele Carol I, \u201epentru serviciile aduse \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar \u015fi educa\u0163iunii populare\u201d<\/em> ;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 5 Mai 1921-Diploma <\/em>Doamnei General Olga Prezan, acordat\u0103 de regele Ferdinand, \u201epentru activitatea demn\u0103 de toat\u0103 lauda ce a depus pentru ajutorarea r\u0103ni\u0163ilor \u015fi bolnavilor din spitalele de pe front \u00een timpul campaniei\u201d <\/em>; Medalia \u201eAv\u00e2ntul \u0162\u0103rii\u201d<\/em>, Doamnei General Olga Prezan, acordat\u0103 de Ministerul de R\u0103zboi;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 28 Septembrie 1933-Medalia \u201ePele\u015f\u201d<\/em> Doamnei Mare\u015fal Olga Prezan, acordat\u0103 de Casa Majest\u0103\u0163ii Sale Regale, \u201e\u00een amintirea semicentenarului Castelului Pele\u015f.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deasupra tuturor acestor distinc\u0163ii st\u0103 \u00eens\u0103 scrisoarea trimis\u0103 de Mare\u015fal \u00een Ianuarie 1939:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eScumpa mea Olga<\/strong>,<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 … pentru ca urma\u015fii t\u0103i-sau, de se va crede, chiar posteritatea-c\u00e2t serviciu ai adus, cu un elan patriotic ne\u00eentrecut, \u0163in s\u0103 semnalez dou\u0103 dintre ele cari, dup\u0103 mine, au o deosebit\u0103 importan\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin tactul \u015fi felul t\u0103u de a fi, ai contribuit \u00een larg\u0103 m\u0103sur\u0103 la stabilirea unor rela\u0163ii armonioase \u00eentre Misiunile aliate, Mini\u015ftrii Plenipoten\u0163iari \u015fi \u015eefii Misiunilor militare \u015fi \u00eentre mine, fapt ce a contribuit la o atitudine, din partea lor, cu totul binevoitoare \u0163\u0103rii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Te-am rugat s\u0103 organizezi-\u015fi ai f\u0103cut-o numai prin str\u0103duin\u0163a ta-un serviciu de trimitere pe front, pe c\u00e2t posibil la ofi\u0163erii \u015fi solda\u0163ii no\u015ftri, a diferite daruri utile, pun\u00e2ndu-\u0163i la dispozi\u0163ie, dup\u0103 cum \u015ftii, o bun\u0103 parte din disponibilul nostru; serviciu de care te-ai achitat \u00een mod irepro\u015fabil.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am procedat astfel ca s\u0103 aproprii c\u00e2t mai mult sufletul armatei de cel ce are r\u0103spunderea conducerii ei, \u00een credin\u0163a c\u0103 aceasta ar contribui, poate, la av\u00e2ntul lupt\u0103torilor, cari ar vedea \u00een acest gest o aten\u0163ie p\u0103rinteasc\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru aceste servicii ce semnalez ai dreptul la recuno\u015ftin\u0163a mea \u015fi nu este prea mult dac\u0103 adaug \u015fi a Patriei.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Costic\u0103.<\/strong>\u201d<\/em> \u00a0\u00a0\u00a0(apud.Grigore Stamate\/ Mihai Hodorogea- Via\u0163a Mare\u015falului<\/em>…, p. 259)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen viziunea lui Eugeniu Buhman, Olga Prezan era t\u00e2n\u0103r\u0103, frumoas\u0103, atr\u0103g\u0103toare, comunicativ\u0103, <\/em>iar a jurnalistului Timoleon Pisani, Olga ap\u0103rea: \u201eFrumoas\u0103, bun\u0103, delicat\u0103, bine crescut\u0103, inteligent\u0103. Olga Prezan fermeca ochii, sufletul, mintea… M\u0103rirea \u00een care a tr\u0103it nu a f\u0103cut-o s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 poate s\u0103 priveasc\u0103 de sus. A fost deasupra acestei m\u0103riri. A r\u0103mas aceea\u015fi \u00een port \u015fi vorb\u0103, simpl\u0103, bun\u0103, \u00eendatoritoare, fericit\u0103 s\u0103 ajute, s\u0103 aline.\u201d<\/em> (ibid., p. 124)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0 \u00a0<\/em>Olga Antuaneta Iosefina era\u00a0 fiica lui Nicu Eliad, cumnatul lui Constantin Prezan,<\/p>\n

\u00a0\u00eenfiiat\u0103 de Mare\u015fal, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Constantin Dimitriu din care s-au n\u0103scut. Olga-Florica (Oly sau Olgu\u0163a), feble\u0163ea bunicului, n\u0103scut\u0103 \u00een 1934, \u015fi Ion \u00een 1936.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nerecuno\u015ftin\u0163a politicienilor vremii a f\u0103cut cas\u0103 bun\u0103 cu grosolana nerecuno\u015ftin\u0163\u0103 a s\u0103tenilor din Schinetea c\u0103rora Mare\u015falul le-a f\u0103cut \u00eentotdeauna numai bine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nes\u0103buin\u0163a \u015fi m\u00e2r\u015fevia lor a prefa\u0163at domnia proletar\u0103<\/em>, care se instalase peste tot.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce a urcat \u015fi Mare\u015falul la ceruri, s\u0103tenii \u0163\u0103r\u0103noi-gospodari<\/em> au devastat totul la Conac, fa\u0163\u0103 de care t\u0103tarii, muscalii \u015fi bol\u015fevicii cu siguran\u0163\u0103 s-ar fi ru\u015finat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul 2004, Conacul a fost \u00eenscris \u00een Lista monumentelor istorice-Vaslui, nr.390.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Olga Eliad Dimitriu a primit de ziua Femeii-8 Martie 1948, seara dup\u0103 ora 19.00 buchetul<\/em> proletarilor securi\u015fti<\/em>: perchezi\u0163ie la s\u00e2nge trei zile \u015fi trei nop\u0163i, dup\u0103 coco\u015feii ascun\u015fi de Mare\u015fal, dar neg\u0103s\u00e2ndu-i i-au adus alt\u0103 acuz\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e-Cet\u0103\u0163eana Prezan, \u00een numele legii sunte\u0163i arestat\u0103 pentru de\u0163inerea ilegal\u0103 de arm\u0103!\u201d<\/em>\u00a0 A fost dus\u0103 la sec\u0163ia Negre\u015fti, apoi Vaslui, Jilava \u015fi-n cele din urm\u0103 la Mislea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rela\u0163ia generalului Constantin Prezan cu maiorul, locotenent-colonelul \u015fi colonelul Ion Antonescu, considerat de unii binevoitori \u201ebra\u0163ul drept al generalului Prezan\u201d<\/em>, din partea generalului a fost totdeauna obiectiv\u0103. Chiar dac\u0103 avea \u00eencredere \u00een subalternul s\u0103u mai t\u00e2n\u0103r, \u015ftiindu-l incisiv, impulsiv, \u00eel controla, \u00eel aten\u0163iona, \u00eel \u00eendruma neacord\u00e2ndu-i credit total. De fapt activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een cadrul Statului Major era coordonat\u0103 \u015fi exercitat\u0103 de un grup de profesioni\u015fti. De partea cealalt\u0103 Antonescu, de\u015fi competent, merituos \u015fi nu era singurul, \u00ee\u015fi autogratula din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd faptele. Sec\u0163ia Opera\u0163ii la care f\u0103cea des referire era condus\u0103 de maiorul Emil Sorescu, pe c\u00e2nd Antonescu era simplu ofi\u0163er. Auto\u00eemputernicirea de a-l semna pe general : \u201eam redactat, am semnat pe generalul Prezan \u015fi am transmis…\u201d<\/em> , urmat de \u201el-am supus spre semnare generalului Prezan\u201d<\/em>, era totu\u015fi prea mult…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Extras din memoriul adresat ministerului de R\u0103zboi de Antonescu \u00een 1938)<\/p>\n

 <\/p>\n

Devenit Conduc\u0103torul Statului, Antonescu l-a invitat s\u0103 formeze primul Guvern, i-a corectat pensia mizer\u0103, iar la plecare…, i-a organizat funerarii na\u0163ionale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 ce a f\u0103cut catalogul tuturor scriitorilor \u015fi ziari\u015ftilor din marile unit\u0103\u0163i, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-le diferite sarcini, a trecut la misiunea preo\u0163ilor. Preo\u0163i mobiliza\u0163i erau \u00een num\u0103r de 252. Protopopul Constantin Nazarie a fost ridicat la gradul de colonel, iar preotul Vasile Pocitan, maior, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-le astfel Serviciul Religios al Armatei, c\u0103ci aportul clerului \u00een r\u0103zboi dup\u0103 m\u0103sura Mare\u015falului a fost eminent: \u201ePreo\u0163ii \u015fi-au f\u0103cut mai mult dec\u00e2t datoria \u015fi este o cinste pentru cler, care al\u0103turi de osta\u015fi, a dat mai mult dec\u00e2t i-am cerut noi pentru \u0162ar\u0103 \u015fi Neam.\u201d <\/em>(Gabriel P\u00e2rvu, Preg\u0103tiri suflete\u015fti pentru zile mari, <\/em>Atelierele Socec et Co., Bucure\u015fti-1916, p. 44)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mare\u015falul venera Biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103: \u201eAt\u00e2t c\u00e2t a f\u0103cut biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 pentru cre\u015ftin\u0103tate, n-a f\u0103cut nicic\u00e2nd nici o alt\u0103 biseric\u0103 din lume.\u201d<\/em><\/p>\n

Afirma\u021bia este reluat\u0103 de acad. Virgil C\u00e2ndea: \u201eP\u00e2n\u0103 \u015fi muntele Athos a tr\u0103it at\u00e2tea sute de ani din d\u0103ruirea rom\u00e2neasc\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aprecierea celui mai \u00eenalt ofi\u0163er superior era dovada deplinei recunoa\u015fteri a clerului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEpopeea R\u0103zboiului pentru \u00centregirea Neamului, \u00eencununat\u0103 de Marea Unire din anul 1918 \u015fi f\u0103urirea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n au cuprins, \u00een v\u00e2ltoarea faptelor de sublim\u0103 jertf\u0103 \u015fi eroism des\u0103v\u00e2r\u015fit, al\u0103turi de osta\u015fi \u015fi preo\u0163ii mobiliza\u0163i pe front, adev\u0103ra\u0163i apostoli \u015fi modele de urmat.\u201d<\/em> (Conf. univ.dr. Aurel Pentelescu\/ Conf. univ. dr. Gavriil Preda, Jertfa preo\u0163ilor mobiliza\u0163i \u00een R\u0103zboiul pentru \u00centregirea Neamului <\/em>\u00a01916-1919)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jurnalul Mare\u015falului men\u0163ionat de autor \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 so\u0163iei sale, de istoricul Gheorghe Buzatu \u015fi de doamna Olga Macarie care, consemneaz\u0103 c\u0103 mama d\u00e2nsei a luat \u201ebastonul de mare\u015fal \u015fi o parte din cele 34 de ordine \u015fi medalii, \u00eempreun\u0103 cu plicul mare, galben\u201d <\/em>\u00a0\u015fi le-a predat Ministerului de R\u0103zboi \u00een 1943.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDemnitatea de Mare\u015fal (…) o r\u0103sfr\u00e2ng asupra tuturor camarazilor mei de lupt\u0103, nerezerv\u00e2nd pentru mine dec\u00e2t o infim\u0103 parte.\u201d<\/em>(Viorica Zgutta, Constantin Prezan, Mare\u015fal al Rom\u00e2niei, <\/em>Ed. Dosoftei, Ia\u015fi-2005, p. 15)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doi mari artizani s-au bucurat de privilegiul \u00cenf\u0103ptuirii Rom\u00e2niei Mari: Mare\u015falul Prezan \u015fi Regina-Rege Maria, care ne-a lasat un testament de cinstire a \u00a0\u00cenainta\u015filor:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNu v\u0103rsa\u0163i lacrimi pe morm\u00e2ntul eroilor, ci mai cur\u00e2nd sl\u0103vi\u0163i-i \u00een c\u00e2ntece, a\u015fa ca faima numelor lor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ca un ecou prin legenda veacurilor!\u201d<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Gra\u0163ie interven\u0163iei salvatoare a Diviziei 16 Infanterie autorizat\u0103 de generalul de armat\u0103 Constantin Prezan asupra complotului celor peste 3000 de ru\u015fi-bo\u015feviza\u0163i privind eliminarea reginei, regelui, premierului, marilor comandan\u0163i rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi, cantona\u0163i la Socola \u015fi spulbera\u0163i prin surprindere, a determinat perioada postbelic\u0103 s\u0103 instaureze ingratitudinea na\u0163ional\u0103 \u00eentre 1945-1990.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2ntuitorul HRISTOS-ISTORIA absolut\u0103 c\u0103lc\u00e2nd \u00een picioare \u015fi plesnind cu \u015ftergarul mojicia \u015fi f\u0103\u0163\u0103rnicia ingratitudinii na\u0163ionale a delegat Arhanghelul Istoriei relative s\u0103-i confere persoanei Mare\u015falului Prezan, aura unui OM MONUMENTAL.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea celor doi autori consacra\u0163i \u015fi militari de vaz\u0103 se a\u015fterne ca o frumoas\u0103 c\u0103l\u0103torie literar\u0103, ce urc\u0103 spre \u00een\u0103l\u0163imile eseului \u00eenc\u0103rcat cu tain\u0103 \u015fi miraj din divina \u0162ar\u0103 a Bucovinei, prev\u0103zut cu dese indicatoare-documentare de o fosforescent\u0103 autenticitate, ornamentate \u00eentr-o vast\u0103 iconografie ce consacr\u0103 memoria ilustrului Mare\u015fal \u015fi al familiei sale \u00eentr-o \u00eenv\u0103luire celest\u0103 ce reflect\u0103 o str\u0103lucire pururea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea cuprinde acrivie, acurate\u0163e, ad\u00e2ncime, adev\u0103r, admira\u0163ie, afec\u0163iune, afinitate, afirma\u0163ie, afluen\u0163\u0103, alternan\u0163\u0103, altruism, ambi\u0163ie, analiz\u0103, anticipa\u0163ie, aprofundare, apartenen\u0163\u0103, apercep\u0163ie, apologie, armonie, argumentare, art\u0103, atitudine, atrac\u0163ie, asumare, autohtonism, autonomie, autoritate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 CEA MAI \u00ceNALT\u0102 DISTINC\u0162IE A DACULUI ESTE PROFESIA DE A FI ROM\u00c2N!<\/p>\n

 <\/p>\n

CONSTANTIN PREZAN ESTE UN MONUMENT VIU TOTDEAUNA PREZENT!<\/p>\n

 <\/p>\n

-PREZENT \u00een g\u00e2nd, \u00een cuv\u00e2nt, \u00een fapt\u0103 ca OM!<\/p>\n

-PREZENT \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een preg\u0103tire, \u00een formare ca MILITAR!<\/p>\n

-PREZENT \u00een fruntea Armatei ca model de OSTA\u015e!<\/p>\n

-PREZENT \u00een linia \u00eent\u00e2i a frontului sub flamura de COMANDANT!<\/p>\n

-PREZENT \u00een SUFERIN\u0162A \u00eenfr\u00e2ngerilor gra\u0163ie interven\u0163iei neinspirate politic!<\/p>\n

-PREZENT \u00een BIRUIN\u0162ELE a\u015fternute peste \u00eenfr\u00e2ngerile cauzate de al\u0163ii!<\/p>\n

-PREZENT \u00een R\u0103zboi!<\/p>\n

-PREZENT \u00een PACE!<\/p>\n

-PREZENT \u00een ONOARE!<\/p>\n

-PREZENT \u00een DEMNITATE!<\/p>\n

-PREZENT \u00een NOBLE\u0162E!<\/p>\n

-PREZENT \u00een FAMILIE!<\/p>\n

-PREZENT \u00een POPOR!<\/p>\n

-PREZENT \u00een BISERIC\u0102!<\/p>\n

-PREZENT \u00een Re\u00eentregirea Neamului Rom\u00e2nesc!<\/p>\n

-PREZENT \u00een bra\u0163ele ROM\u00c2NIEI MARI!<\/p>\n

-PREZENT \u00een PREZENT!<\/p>\n

-PREZENT \u00een TRECUT!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -PREZENT \u00een sufletul frumos al unor ALE\u015eI!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -PREZENT \u00een VIITOR!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -PREZENT \u00een VE\u015eNICIE!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Divine pre\u0163uiri \u00cenainta\u015filor no\u015ftri binecuv\u00e2nta\u0163i!<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

Dacorom\u00e2nia-Brusturi-Neam\u0163-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

7 ianuarie 2019 \u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eBunicul meu-reprezint\u0103 simbolul aspira\u0163iilor mele, idolul meu \u015fi cred al unei largi mase de eroi \u015fi de oameni de seam\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42340","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42340","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42340"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42340\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42343,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42340\/revisions\/42343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42340"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42340"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42340"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}