{"id":42396,"date":"2019-01-11T11:29:42","date_gmt":"2019-01-11T11:29:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42396"},"modified":"2019-01-11T11:30:22","modified_gmt":"2019-01-11T11:30:22","slug":"lucian-gruia-galina-martea-%e2%80%93-in-dialog-cu-creatia-umana-ed-bestelmijnboek-olanda-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/11\/lucian-gruia-galina-martea-%e2%80%93-in-dialog-cu-creatia-umana-ed-bestelmijnboek-olanda-2018\/","title":{"rendered":"Lucian GRUIA: Galina Martea \u2013 \u00cen dialog cu crea\u0163ia uman\u0103 (Ed. Bestelmijnboek, Olanda, 2018)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Galina Martea s-a n\u0103scut la 30 iulie 1959 \u00een localitatea Corne\u015fti, Ungheni, Basarabia. A devenit o personalitate \u00een \u0163ara sa \u015fi nu numai, prin activit\u0103\u0163i de excep\u0163ie \u00een domeniile: scriitoricesc, economic \u015fi pedagogic. Este lector unversitar, doctor \u00een economie, membru al Academiei Rom\u00e2no-Americane de \u015etiin\u0163e \u015fi Arte, membru al Consiliului Unirii \u2013 Moldova etc.<\/p>\n

Cartea Galinei Martea, \u00cen dialog cu crea\u0163ia uman\u0103<\/em> (Ed. Bestelmijnboek, Olanda, 2018), este incitant\u0103 \u00eentruc\u00e2t se apropie de operele de crea\u0163ie literar\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 din perspective filosofice.\u00a0 Cuv\u00e2ntul \u00eenainte, Crea\u0163ia uman\u0103 \u2013 con\u0163inut spiritual \u00een existen\u0163a valorilor<\/em>, \u015fi urm\u0103toarele dou\u0103 capitole: Despre valorile sacre ale unui popor<\/em> \u015fi \u00cen dialog cu crea\u0163ia uman\u0103<\/em> sunt chiar teoretice. Ele constituie un fel de prolog al volumului.<\/p>\n

\u00cen cuv\u00e2ntul introductiv, crea\u0163ia uman\u0103 este v\u0103zut\u0103 ca un dialog social centrat pe crea\u0163ie \u00een care \u201eare loc procesul de influen\u0163\u0103 ce orienteaz\u0103 omul \u00een a cunoa\u015fte valoarea cuv\u00e2ntului scris \u015fi rostit, valoarea sentimentelor \u015fi convingerilor umane, valoarea imagina\u0163iei reale \u015fi ireale, valoarea a tot ce este firesc \u015fi estetic \u00een via\u0163a uman\u0103.\u201d Crea\u0163ia stimuleaz\u0103 procesul evolutiv al dezvolt\u0103rii umane. <\/em>Cartea produce valori estetice gustate de cititorii care vor tr\u0103i emo\u0163ii \u015fi sentimente cathartice. Valorile estetice sunt considerate\u201dcea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de crea\u0163ie \u015fi de receptare a frumosului divin.\u201d. \u201eDe aceea, mediul sociocultural al omului trebuie stimulat \u015fi motivat \u00een permanen\u0163\u0103 cu produsul creativ uman \u015fi factori esetici, care contribuie pozitiv la formarea integr\u0103 a personalit\u0103\u0163ii \u015fi identit\u0103\u0163ii omului, av\u00e2nd \u00een subordine con\u0163inuturi intelectuale \u015fi spirituale.\u201d.<\/p>\n

Partea \u00eent\u00e2ia a c\u0103r\u0163ii \u00a0st\u0103 sub semnul \u00eenaltului patriotism de care d\u0103 dovad\u0103 Galina Martea. Primul text este dedicat limbii noastre: Ziua Limbii Rom\u00e2ne \u2013 identitate, unitate, valoare na\u0163ional\u0103! <\/em>La 31 august s\u0103rb\u0103torim limba noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 (din 2013 \u00een Rom\u00e2nia, din 1990 \u00een Republica Moldova) ca \u201evaloare suprem\u0103 prin care se identific\u0103 personalitatea \u015fi identitatea poporului rom\u00e2n\u201d. Este vorbit\u0103 de cca 28 milioane de oameni \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

\u201eDeci, identitatea na\u0163ional\u0103 este urmat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de con\u015ftiin\u0163a \u015fi sentimentul autentic al poporului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de tot ceea ce se con\u0163ine \u00een termenul de valoare na\u0163ional\u0103 sau, mai bine zis, \u00een termenul de identitate a valorilor na\u0163ionale.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 aniversarea limbii noastre, autoarea se opre\u015fte firesc asupra zilei na\u0163ionale a poporului rom\u00e2n (Importan\u0163a \u015fi necesitatea zilei na\u0163ionale pentru poporul rom\u00e2n<\/em>). E bine s\u0103 ne reamintim c\u0103, de-a lungul timpului, ziua na\u0163ional\u0103 s-a serbat: la 1 Decembrie, din 1990 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent (dedicat\u0103 unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia), 10 Mai \u00a0\u00een perioada anilor 1866-1947 (c\u00e2nd se asocia\u00a0 cu \u00eenceputul domniei lui Carol I, independen\u0163a de stat \u015fi \u00eencoronarea primului rege al \u0163\u0103rii); apoi 23 August \u00een perioada 1948-1989 (asociat\u0103 cu eliberarea \u0163\u0103rii de c\u0103tre armata sovietic\u0103).<\/p>\n

Ziua na\u0163ional\u0103 ne aminte\u015fte de lupta pentru integritate teritorial\u0103 \u015fi tinerii nu trebuie s\u0103 uite acest lucru. Trebuie s\u0103 contribuim fiecare la reunificarea celor dou\u0103 regiuni care sunt \u00eenc\u0103 \u00een afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii: \u201eTotodat\u0103, un lucru este cert c\u0103, indifernt de toate, poporul rom\u00e2n din Basarabia este cu trup \u015fi suflet pentru unitatea na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, iar s\u0103rb\u0103toarea din 1 decembrie este comemorat\u0103 cu acela\u015fi sentiment suprem de m\u00e2ndrie rom\u00e2neasc\u0103.\u201d.<\/p>\n

Partea \u00eent\u00e2ia se \u00eencheie cu eseul \u00eentitulat Importan\u0163a publicistului-jurnalistului \u00een societate.<\/em> \u201eO societate civilizat\u0103 nu poate func\u0163iona f\u0103r\u0103 o informare zilnic\u0103 a presei despre tot\u00a0 ceea ce se petrece \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een lume. Informarea trebuie s\u0103 fie corect\u0103. \u201eCu certitudine, nu este absolut deloc u\u015for de a realiza uneori acest lucru \u00eentr-o societate, \u00eens\u0103 obliga\u0163ia legal\u0103\/moral\u0103\/profesional\u0103 a ziaristului este raportat\u0103 spre rigori de o anumit\u0103 etichet\u0103 care trebuiesc respectate \u00een limitele decente ale convie\u0163uirii sociale \u015fi \u00een limitele principiilor prev\u0103zute de legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103 \u015fi, respectiv, cea interna\u0163ional\u0103 din domeniul jurnalismului.\u201d<\/p>\n

Ziaristul nu trebuie s\u0103 se lase intimidat de puternicii zilei ci s\u0103 ofere informa\u0163ie corect\u0103. Uneori jurnalismul este periculos, mai ales \u00een regiunile de conflicte armate sau \u00een \u0163\u0103rile cu dictatur\u0103.<\/p>\n

Partea a doua, \u00cen dialog cu crea\u0163ia literar\u0103<\/em> este cea mai vast\u0103. Autoarea alege s\u0103 comenteze c\u0103r\u0163ile (de preferin\u0163\u0103 antologiile nu prea luate \u00een seam\u0103 de critica literar\u0103) \u015fi unele reviste mai pu\u0163in cunoscute pe care Galina Martea\u00a0 le consider\u0103 c\u0103 aduc prestigiul \u0163\u0103rii noastre nu numai aici ci \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Desigur, capitolul \u00eencepe cu Mihai Eminescu \u2013 identitate literar\u0103 universal\u0103 cu r\u0103d\u0103cini spirituale rom\u00e2ne\u015fti.<\/em><\/p>\n

Universalitatea lui Eminescu, afirm\u0103 autoarea, se datoreaz\u0103 r\u0103d\u0103cinilor sale spirituale rom\u00e2ne\u015fti. Ziua sa de na\u015ftere constituie o s\u0103rb\u0103toare a culturii na\u0163ionale.<\/p>\n

Partea aceasta a c\u0103r\u0163ii poate fi structurat\u0103 \u00een dou\u0103: autori patrio\u0163i (\u00een marea lor majoritate basarabeni) \u015fi antologii, reviste care propag\u0103 idealurile na\u0163ionale \u00een lume.<\/p>\n

\u00centre autorii basarabeni (scriitori, istorici, pedagogi), Galina Martea se opre\u015fte asupra urm\u0103torilor.<\/p>\n

Iurie Colesnic \u2013 scriitorul \u015fi istoricul literar de mare pre\u0163 din Basarabia<\/em> care a elaborat o lucrare foarte important\u0103 dedicat\u0103 scriitorilor basarabeni \u2013 din perioada 1812 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent (Basarabia necunoscut\u0103<\/em> \u00een 10 volume). Unionist convins, \u015fi-a dedicat activitatea cercet\u0103rii Genera\u0163iei Unirii<\/em> (2004), carte \u00een care afirm\u0103 c\u0103 problema unirii cu Rom\u00e2nia este vital\u0103 pentru Basarabia.<\/p>\n

Valentin Tomule\u0163 \u2013 omul de cultur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 ce valorific\u0103 cu mult respect istoria \u0163inutului basarabean,<\/em> (doctor \u00een istorie, profesor universitar, savant, scriitor \u015fi istoric literar) face ordine \u00een evenimentele din Basarabia anilor 1812-1918 (perioad\u0103 \u00een care \u0163ara era \u0163inut\u0103 \u00een subdezvoltare de imperiul \u0163arist), cartea sa, Basrabia \u00een epoca modern\u0103 (1812-1918)<\/em> fiind premiat\u0103 \u015fi de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een anul 2014. Autorul este unul din cei mai competen\u0163i istorici contemporani din Basarabia.<\/p>\n

Poet, prozator, academician, publicist, istoric literar, Nicolae Dabija<\/em> este binecunoscut \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Italia unde prime\u015fte \u00een anul 2016, Marele Premiu la Festivalul Interna\u0163ional de Poezie de la Trieste (Personalitatea Nicolae Dabija \u015fi crea\u0163ia cu acela\u015fi nume<\/em>). Nicolae Dabija este considerat: \u00a0\u201eOmul care \u00een totalitate \u00ee\u015fi dedic\u0103 existen\u0163a \u00een propagarea ideilor cu con\u0163inut na\u0163ional, \u00een promovarea na\u0163iunii rom\u00e2ne ca valoare \u015fi identitate, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00een lupta continu\u0103 de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103.\u201d<\/p>\n

Cu deosebit\u0103 afec\u0163iune, \u00eentruc\u00e2t \u015fi Galina Martea este profesoar\u0103, autoarea analizeaz\u0103 activitatea lui Virgil M\u00e2nd\u00e2canu (doctor \u00een \u015ftiin\u0163e pedagogice, savant, scriitor, jurnalist) pedagog distins al neamului rom\u00e2nesc din Basarabia. Activit\u0103\u0163ii sale \u00eei dedic\u0103 patru capitole, dintre care ne vom referi la cel intitulat Virgil M\u00e2nd\u00e2canu \u2013 creatorul de valori umane prin con\u0163inutul idealului na\u0163ional.<\/em> Neobosit lupt\u0103tor pentru valorile na\u0163ionale \u015fi de rena\u015ftere spiritual\u0103, lucr\u0103rile sale sunt dedicate \u00een totalitate con\u0163inutului pedagogic \u015fi artei educa\u0163ionale \u00een spiritul cre\u015ftinismului \u015fi al culturii etnice. Virgil M\u00e2nd\u00e2canu consider\u0103 profesia de pedagog cea mai nobil\u0103 activitate social\u0103 (Arta de a deveni \u015fi a fi pedagog<\/em>, 2016).<\/p>\n

Regretatul Alexandru Mo\u015fanu<\/em> (19.07.1932-7.12.2017) a fost\u00a0\u00a0 doctor \u00een istorie, academician, profesor universotar, primul Pre\u015fedinte al Parlamentului din Republica Moldova \u2013 a luptat pentru desprinderea total\u0103 a republicii Moldova fa\u0163\u0103 de URSS. A reu\u015fit s\u0103 re\u00eenvie con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103. A fost Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. (Alexandru Mo\u015fanu, personalitate distinct\u0103 basarabean\u0103<\/em>).<\/p>\n

Alt pedagog, doctor \u00een psihologie, profesor universitar, savant, scriitor, Nicolae Bucun este promotor al valorilor na\u0163ionale av\u00e2nd o contribu\u0163ie deosebit\u0103 la dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului preuniversitar din Republica Moldova.\u00a0 (Nicolae Bucun \u2013 pedagog, savant, academician, scriitor<\/em>).<\/p>\n

Poeta Lidia Grosu este elogiat\u0103 pentru ging\u0103\u015fia poeziilor de dragoste \u015fi curajul celor civice ( Spa\u0163iul prin care se afirm\u0103 cuv\u00e2ntul Lidiei Grosu<\/em>).<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 volumele scriitorilor \u015fi oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 basarabeni, autoarea remarc\u0103 lucrarea de excep\u0163ie a lui \u015etefan Str\u0103jeri, originar din Bucovina, jude\u0163ul Suceava, comuna Pojor\u00e2ta, Rom\u00e2nii americani de la Marile Lacuri<\/em> (\u015etefan Str\u0103jeri \u015fi monografia \u201eRom\u00e2nii americani de la Marile Lacuri\u201d<\/em>). Jurnalistul \u015fi editorul men\u0163ionat \u00a0\u2013 scrie o carte foarte documentat\u0103 despre rom\u00e2nii imigran\u0163i \u00een America, \u00een special \u00een statul Michigan, \u00een decurs de mai bine de 100 de ani \u015fi despre contribu\u0163ia lor la dezvoltarea Americii \u00een toate domeniile.<\/p>\n

\u00centre portretele scriitorilor aminti\u0163i, Galina Martea \u00eensereaz\u0103, ca \u00eentr-un joc de puzzle analize minu\u0163ioase de antologii \u015fi prezent\u0103ri de reviste rom\u00e2ne\u015fti socotite meritorii. Autoarea consider\u0103 c\u0103 aceastea pot contribui la coagularea rom\u00e2nilor de pretutindeni \u00een jurul unor idealuri \u00eenalte cum ar fi unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Sunt analizate minu\u0163ios c\u00e2teva din antologiile coordonate de Rodica Elena Lupu: Verba Volant, Scripta Manent \u2013 antologia prozatorilor rom\u00e2ni<\/em> \u2013 volumele II \u015fi III; Antologia scriitorilor rom\u00e2ni contemporani din \u00eentreaga<\/em> lume<\/em> \u2013 edi\u0163ie biling\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u2013 englez\u0103 2018, Carmen, vol. VII<\/em>, \u00a0Carmen, volumul IX \u015fi X \u2013 crea\u0163ie literar\u0103<\/em>; \u00cent\u00e2lnirea Poe\u0163ilor<\/em> \u2013 antologie liric\u0103 multilingv\u0103 – rom\u00e2n\u0103- francez\u0103-spaniol\u0103-german\u0103-rus\u0103; Simfonia Poeziei,<\/em> vol 4 \u2013antologie multilingv\u0103.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 antologiile coordonate de Ligya Diaconescu: Limba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103<\/em> \u2013 publica\u0163ie dedicat\u0103 s\u0103rb\u0103torilor na\u0163ionale din 31 august; La taifas cu iubirea \u2013poezia \u015fi proza scriitorului rom\u00e2n<\/em>; Limba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103 \u2013 antologia na\u0163iunii rom\u00e2ne. <\/em><\/p>\n

Ciclul antologiilor se \u00eencheie cu analiza celei coordonate de Gheorghe A. Stroia \u015fi Cristian Petru B\u0103lan, \u00eentitulat\u0103: Rom\u00e2nia, pentru tine! \u2013 opera literar\u0103 consacrat\u0103 zilei na\u0163ionale.<\/em><\/p>\n

\u00centre reviste sunt cercetate minu\u0163ios urm\u0103toarele: \u201eDomnul de Rou\u0103\u201d (Domnul de Rou\u0103 \u2013 o nou\u0103 lumin\u0103 \u00een cultura na\u0163ional\u0103 rom\u00e2n\u0103,<\/em> revist\u0103 serie nou\u0103) \u015fi \u201eConstela\u0163ii diamantine\u201d (Constela\u0163ii Diamantine \u2013 performan\u0163\u0103 \u00een cultura na\u0163ional\u0103<\/em>) \u2013 ambele conduse de Doina Dr\u0103gu\u0163; \u201eCultura vr\u00e2ncean\u0103 \u201e (Cultura V\u00e2lcean\u0103 \u2013 opinii, analiz\u0103, informa\u0163ie<\/em>) \u2013 condus\u0103 de Petre Cichirdan (inginer, artist plastic, scriitor, editor, publicist, membru al UZPR); revistele UZP nr.4\/2016 \u015fi 5\/2017, \u201eCronica Timpului\u201d nr. 19 (Cronica Timpului, a 19-a apari\u0163ie editorial\u0103. Evenimentul cheie \u2013 150 de ani de la debutul literar al marelui poet Eminescu<\/em>; \u201eCronica Timpului nr. 20 (Cultur\u0103, atitudine \u015fi performan\u0163\u0103<\/em>) \u2013 director Doru Dinu Gl\u0103van \u2013 pre\u015fedinte al UZPR.<\/p>\n

Galina Martea ne mai prezint\u0103 activitatea Academiei Rom\u00e2no-Americane (ARA)<\/em>\u2013 pre\u015fedinte Doamna Ruxandra Vidu (doctor, prof. univ la California Davis, om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een domeniul nanomaterialelor \u015fi nanotehnologiilor, cu numeroase inven\u0163ii brevetate \u00een SUA).<\/p>\n

ARA are o activitate foarte sus\u0163inut\u0103, organizeaz\u0103 congrese anuale, adun\u0103 oamenii cei mai buni \u00een domeniile lor din \u0163ar\u0103, diaspora etc.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, Galina Martea aduce un omagiu p\u0103rin\u0163ilor ei (Pedagogi \u015fi oameni distin\u015fi \u2013 Vladimir S\u00e2rbu \u015fi Xenia S\u00e2rbu<\/em>). <\/em><\/p>\n

\u00cen loc de postfa\u0163\u0103 avem Un interviu despre geniul literaturii rom\u00e2ne, Mihai Eminescu<\/em> (Interviu cu Galina Martea luat de studenta Tincu\u0163a Burghil\u0103) \u00een care intervievata ar dori s\u0103-i vorbeasc\u0103 azi lui Eminescu despre problemele actuale.<\/p>\n

Datorit\u0103 stilului direct, cartea Galinei Martea, \u00cen dialog cu crea\u0163ia uman\u0103<\/em> se cite\u015fte u\u015for, iar datorit\u0103 con\u0163inutului, \u015fi cu interes. Activitatea civic\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163ile autoarei se situeaz\u0103 sub semnul unui patriotism \u00eenalt.<\/p>\n

Galina Martea militeaz\u0103 pentru unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u00een cadrul Consiliului Unirii \u2013 Moldova, iar c\u0103r\u0163ile sale vor s\u0103 coaguleze pe rom\u00e2nii de pretutindeni \u00een scopul aceluia\u015fi ideal.<\/p>\n

Cartea Galinei Martea a ap\u0103rut \u00een anul Centenarului ca o ofrand\u0103 pe altarul Marii Uniri. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Articol publicat \u00een\u00a0\u00a0Portal-M\u0103iastra – Revist\u0103 trimestrial\u0103 de cultur\u0103, apare sub egida USR, Rom\u00e2nia, anul XIV, nr.3(56), 2018,\u00a0pag.25.<\/em>
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0———————————<\/strong><\/p>\n

Lucian GRUIA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Galina Martea s-a n\u0103scut la 30 iulie 1959 \u00een localitatea Corne\u015fti, Ungheni, Basarabia. A devenit o personalitate \u00een \u0163ara sa [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42396","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42396","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42396"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42396\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42400,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42396\/revisions\/42400"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42396"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42396"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42396"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}