{"id":42426,"date":"2019-01-11T15:00:52","date_gmt":"2019-01-11T15:00:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42426"},"modified":"2019-01-11T16:00:45","modified_gmt":"2019-01-11T16:00:45","slug":"42426","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/11\/42426\/","title":{"rendered":"George ANCA: Eminescu la interne"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La \u00eent\u00e2mplare<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

La \u00eent\u00e2mplare: Les Litanies de Satan, Rug\u0103ciunea unui dac, I limoni. Noica m\u0103 \u00eentreab\u0103: ce trebuia ocolul Baudelaire pentru a ajunge la Eminescu? St\u0103niloae, \u00een manuscris: Eminescu e prea sus pentru poporul rom\u00e2n, reprezentativ e Co\u0219buc. Eliade a salutat pulicarea Luceaf\u0103rului \u00een sanscrit\u0103. Montale, dac\u0103 crede \u00een Dumnezeu: e o problem\u0103 personal\u0103. Iar poetul va fi fiind o problem\u0103 personal\u0103 a lui Dumnezeu? S\u0103 vedem la Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSunt doua mii de ani aproape de cand ea (Evanghelia) a ridicat popoare din intuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui, doua mii de ani de cand biografia fiului lui Dumnezeu e cartea dupa care se creste omenirea. Invataturile lui Buddha, viata lui Socrate si principiile stoicilor, cararea spre virtute a chinezului La-o-tse, desi asemanatoare cu invatamintele crestinismului, n-au avut atata influenta, n-au ridicat atata pe om ca Evanghelia, aceasta simpla si populara biografie a blandului nazarinean a carui inima a fost strapunsa de cele mai mari dureri morale si fizice, si nu pentru el, pentru binele si mantuirea altora. Si un stoic ar fi suferit chinurile lui Iisus Hristos, dar le-ar fi suferit cu mandrie si dispret de semenii lui; si Socrate a baut paharul de venin, dar l-a baut cu nepasarea caracteristica virtutii civice a Antichitatii. Nu nepasare, nu dispret: suferinta si amaraciunea intreaga a mortii au patruns inima mielului simtitor si, in momentele supreme, au incoltit iubirea in inima lui si si-au incheiat viata pamanteasca cerand de la tata-sau din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii sai, nu din mandrie, nu din sentiment de datorie civica, ci din iubire, a ramas de atunci cea mai inalta forma a existentei umane\u201d. (\u201eTimpul\u201d, datat 12 aprilie anul 1881.)<\/p>\n

\u2026 \u201eNoi, poporul latin de confesie ortodox\u0103\u201d<\/p>\n

\u2026 \u201e\u00cen to\u0163i timpii un model de toleran\u0163\u0103 religioas\u0103\u201d<\/p>\n

\u2026 \u201eBiserica este mama neamului rom\u00e2nesc\u201d<\/p>\n

\u2026 Hai s\u0103 ne c\u0103lugarim, c\u0103ci nu suntem f\u0103cu\u021bi s\u0103 tr\u0103im \u00eentre lupi.<\/p>\n

\u2026 \u201eIstoria omenirii este desfasurarea cugetarii lui Dumnezeu.\u201d<\/p>\n

\u2026 \u201eMoralitatea este pentru suflete identica cu sanatatea pentru trup!\u201d<\/p>\n

\u2026\u00a0 \u201enationalismul este un semn rau la un popor.\u201d<\/p>\n

\u2026 \u201eIntreaga viata omeneasca este o viata a lucrului\u201d<\/p>\n

\u2026 \u201eDe aproape doua mii de ani ni se predica sa ne iubim, iar noi ne sfasiem\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen revista Luceaf\u0103rul (20.09.1999), erau listate printre operele de inspira\u021bie religioas\u0103 ale lui Eminescu: \u2026 S\u0103rmanul Dionis, Archaeus, Avatarii Faraonului Tl\u00e0, Mo\u015f Iosif, Cezara, fie \u00een versuri: Scrisoarea I, Scrisoarea V, Epigonii, Eu nu cred nici \u00een Iehova, Dumnezeu \u015fi om, Preot \u015fi filosof, Rug\u0103ciune, Antropomorfism, Memento mori, Rug\u0103ciunea unui dac, R\u0103sai asupra mea, Ta twan asi, Demonism, Mortua est, Via\u0163a, Ce suflet trist, Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele, \u00cenger \u015fi demon, Confesiune, Melancolie, O, chilia mea s\u0103rmana etc..<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen studiul s\u0103u Cre\u0219tinismul lui Eminescu, Nichifor Crainic se refer\u0103, de predilec\u021bie la cele p\u0103r\u0103site \u00een etc., \u00eent\u00e2i \u0219i \u00eent\u00e2i: \u201eLuceaf\u0103rul e un poem, e poemul prin excelen\u0163\u0103 cre\u015ftin al literaturii rom\u00e2ne\u015fti.\u201d\u2026\u201dFigura lui Hyperion este aceea a unui androgin din stele, dup\u0103 cum am ar\u0103tat \u00een Nostalgia Paradisului, unde am analizat-o \u00een compara\u0163ie cu Ioan Botez\u0103torul al lui Leonardo da Vinci \u015fi prin\u0163ul M\u00ee\u015fchin al lui Dostoievski. Androginul, fiin\u0163\u0103 neutr\u0103 \u00een care sexele contrare se anuleaz\u0103 \u00een imperiul neprih\u0103nit de patimi al paradisului, reprezint\u0103 \u00een art\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 pl\u0103smuire a geniului omenesc. Cre\u00e2nd pe Hyperion, Eminescu se r\u00e2nduie printre geniile artei universale. Lucrul acesta ar fi de ajuns s\u0103 ne dezv\u0103luie nivelul superior al spiritualit\u0103\u0163ii poetului. Dar deasupra lui Hyperion \u015fi deasupra ierarhiilor ce constituie lumea creat\u0103, geniul lui Eminescu se av\u00e2nt\u0103 s\u0103 ne sugereze prezen\u0163a divinit\u0103\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Kalidasa, \u00een Kumarasambhava, Ardhanariswara \u2013 jum\u0103tate femeie (jum\u0103tate) dumnezeu \u2013 este alc\u0103tuirea \u00eempreun\u0103 a lui Shiva \u0219i Parvati, care-i devine so\u021bie, \u00een urma uciderii \u0219i \u00eenvierii lui Kama \u2013 Cupidon.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Crainic nu face din Mortua est antiteza Luceaf\u0103rului \u015fi din nega\u0163ia ei \u2013 De e sens \u00eentr-asta, e-ntors \u0219i ateu \/ Pe palida-\u0163i frunte nu-i scris Dumnezeu \u2013 opusul m\u0103re\u021biei \u00eengerului \u00eendr\u0103gostit, ca-n biblie, de o p\u0103m\u00e2ntean\u0103.\u00a0 \u00cen poezia Amicului F. I., ce dateaz\u0103 aproximativ din aceea\u015fi vreme cu Mortua est, ar fi v\u0103dit\u0103 credin\u021ba \u00een supravie\u021buirea sufletului. \u00cen Cu m\u00e2ne zilele-\u021bi adaogi, Cr\u0103iasa dulcii dimine\u021bi transform\u0103 moartea \u00eentr-o p\u0103rere, \u201eun vistiernic de vie\u021bi\u201d. \u00cencheierea hermeneuticii poetice a lui Crainic: \u201eC\u00e2nd Eminescu se spovede\u015fte \u00een rug\u0103ciune spun\u00e2nd: Eu nu mai cred nimic \u015fi n-am t\u0103rie, e ca \u015fi cum ar repeta \u00een al\u0163i termeni cuv\u00e2ntul din Evanghelie: Cred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele! Geniu dup\u0103 chipul lui Dumnezeu, p\u0103str\u00e2nd sub ruine suflete\u015fti ardoarea ador\u0103rii, pe deasupra genunilor sale filosofice planeaz\u0103 zborul \u00een lumina divin\u0103 a Luceaf\u0103rului.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un Eminescu \u00eentre Baudelaire \u0219i Tagore am prezentat \u0219i noi \u00een lucrarea de licen\u021b\u0103 Mitul lui Zalmoxe \u00een poezia lui Mihai Eminescu \u0219i Lucian Blaga (1966), Baudelaire \u0219i poe\u021bii rom\u00e2ni \u2013 Coresponden\u021be ale spiritului poetic (1973), Sanskritikon, incuz\u00e2nd Cosmologia lui Eminescu \u00eentre Veda \u0219i Edda (2002), Mantra Eminescu (2011) etc.<\/p>\n

\n

\u201eRecunoa\u015fterea\u201d, la Eminescu \u015fi Kalidasa<\/strong><\/p>\n

\u201eRecunoa\u015fterea\u201d este un termen de specialitate \u015fi am s\u0103-l prezint ca scriitor. Nu neap\u0103rat pentru distrac\u0163ie, dar voi face caz de concept \u015fi de metodologie pentru c\u0103 este totu\u015fi ora 1600<\/sup> \u015fi pentru c\u0103 vreau \u00eentr-un fel s\u0103 ne relax\u0103m discut\u00e2nd lucrurile astea. Am petrecut c\u00e2\u0163iva ani \u00een India \u015fi a\u015f vrea s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc din experien\u0163a respectiv\u0103, cercet\u00e2nd \u201erecunoa\u015fterea\u201d. Dumneavoastr\u0103 ave\u0163i auzind termenul acesta anumite reprezent\u0103ri de specialitate, de la microbiologie la criminalistic\u0103. Avem propria percep\u0163ie a recunoa\u015fterii.<\/p>\n

A\u015fadar, am convenit s\u0103 ne limit\u0103m la Kalidasa \u015fi la Eminescu. Dintr-un anumit punct de vedere, eu sunt avantajat de aceste delimit\u0103ri. E vorba de cel mai mare poet sanscrit, o limb\u0103 moart\u0103, dar o limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u015fi, dac\u0103 e sf\u00e2nt\u0103, cre\u015fte. Sir William Jhons \u2013 prima\u00a0 mare autoritate modern\u0103 \u00een descoperirea Indiei pentru europeni \u2013 , l-a numit pe Kalidasa \u201e Shakespeare al Indiei\u201d. Pe atunci, India era \u201ePerla Coroanei\u201d \u015fi se spunea \u00een Anglia: \u201ePutem pierde India, \u201ePerla Coroanei\u201d, dar nu-l putem pierde pe Shakespeare\u201d. La ora asta India nu numai c\u0103 nu e pierdut\u0103, dar \u00eenseamn\u0103 cumva mai mult dec\u00e2t Anglia, este a opta \u0163ar\u0103 a lumii \u015fi este \u00een acela\u015fi club select al \u0163\u0103rilor mari, cu Anglia. Indienii spun acum c\u0103 Shakespeare este un \u201eKalidasa al Angliei\u201d sau al Europei.<\/p>\n

Vorbim despre un autor care pentru India, dar \u015fi pentru America, este ceea ce este Shakespeare pentru europeni.<\/p>\n

Aveam de g\u00e2nd s\u0103 intru direct \u00een subiect \u015fi ca s\u0103 salvez timpul, \u015fi totu\u015fi o s\u0103 fac c\u00e2teva considera\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conceptul de \u201erecunoa\u015ftere\u201d. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, eu am fost opt ani \u00een India \u00eentre \u201877 \u2013 \u201984, 02-03, \u015fi am avut preocup\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201eVedele\u201d, am tradus atunci \u015fi \u201eMeghaduta\u201d\/\u201eNorul vestitor\u201d de Kalidasa. Fiind de netradus, totu\u015fi, poate reprezenta, cum v-am spus, \u201egeniul limbii sanscrite\u201d. \u201eAbijnana\u201d este termenul sanscrit pentru recunoa\u015ftere, \u201eabhi\u201d e prefixul \u015fi \u201ejnana\u201d e \u201ecunoa\u015ftere\u201d, care este cunoa\u015fterea suprem\u0103, cunoa\u015fterea sacr\u0103, na\u015fterea lui Brahma.<\/p>\n

\u201eAbhijnana\u201d reprezint\u0103 un domeniu masiv pentru filologi.<\/p>\n

Piesa nu se nume\u015fte simplu \u201eSakuntala\u201d ci este cunoscut\u0103 ca \u201eAbijnana Sakuntala\u201d, recunoa\u015fterea Sacuntalei. Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i pe Internet la \u201eabijnana\u201d, ve\u0163i g\u0103si \u201eabijnana sacuntala\u201d. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 termenul care nu e un termen neimportant \u00een sanscrit\u0103 a devenit important prin aceast\u0103 crea\u0163ie a unui autor, a lui Kalidasa.<\/p>\n

A\u015f face o compara\u0163ie, pentru cei care iubesc literatura, cu termenul grecesc \u201etragedia\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u015fi descoperire \u015fi cunoa\u015ftere. Prima oar\u0103 este cunoa\u015ftere, iar a doua oar\u0103, respectiv \u201eanagnoresis\u201d, este termen fundamental ca \u015fi \u201ecatharsis\u201d ca \u015fi \u201eperipeteia\u201d\/r\u0103sturnarea sor\u0163ii, \u00een definirea tragediei de c\u0103tre Aristotel. Termenul este mai apropiat de sensul indian \u015fi compara\u0163ia cu \u201eabijnana\u201d ar putea\u00a0 s\u0103 ofere destule surprize.<\/p>\n

De exemplu, \u201eanagnoresis\u201d este definitorie pentru tragedie. \u201eAbijnana Sakuntala\u201d este o pies\u0103 \u00een \u015fapte acte care nu este o tragedie. Nici m\u0103car o dram\u0103, am putea spune \u00een termenii no\u015ftri, este o \u201ekavia\u201d, o pies\u0103 literar\u0103. De fapt o\u00a0 \u201enatya\u201d acesta este termenul pentru dram\u0103 \u00een sanscrit\u0103. \u201eNatya\u201d este o mare disciplin\u0103 \u00een sanscrit\u0103, o mare \u015ftiin\u0163\u0103. O mare art\u0103 \u015fi care poate fi pus\u0103 \u00een paralel\u0103 cu poetica lui Aristotel. \u015ei aici era un lucru serios, tragedia care este definitorie pentru Europa \u015fi esen\u0163ial\u0103 \u2013 una dintre crea\u0163iile majore ale omenirii \u2013 nu se aplic\u0103 la indieni. Pentru c\u0103 tragedia presupune \u015fi moarte.<\/p>\n

La indieni, moartea nu este relevant\u0103. Moartea este o solu\u0163ie acceptat\u0103 \u015fi mai ales fiind urmat\u0103 de o nou\u0103 na\u015ftere, o rena\u015ftere, presupune o alt\u0103 via\u0163\u0103, un alt chin. A\u015fadar, tragedia nu exist\u0103. Nu e un concept care s\u0103 fie at\u00e2t de puternic, at\u00e2t de \u00eenalt, de \u00een\u0103l\u0163\u0103tor, de m\u0103re\u0163, de extraordinar \u015fi care s\u0103 dea pre\u0163ul vie\u0163ii, de fapt \u015fi misterul vie\u0163ii. Asta \u00een leg\u0103tur\u0103 cu termenul pe care a\u015f vrea s\u0103-l re\u0163inem. Adic\u0103 \u015fi c\u0103 \u201erecunoa\u015fterea\u201d \u015fi \u201eabijnana\u201d se apropie de \u201eanagnoresis\u201d.<\/p>\n

Piesa lui Kalidasa este cunoscut\u0103 prin traducerea lui George Co\u015fbuc, care este primul din traduc\u0103torii din german\u0103. Eusebiu Camilar a tradus-o din francez\u0103. Din sanscrit\u0103 nu s-a tradus \u00eenc\u0103. Eu am tradus din sanscrit\u0103\u00a0\u00a0 poemul lui Kalidasa \u201eMeghaduta\u201d\/\u201eNorul vestitor\u201d, \u00een care apare tema recunoa\u015fterii.<\/p>\n

Eroul, un semizeu Yaksha, este exilat de Kubera, zeul bog\u0103\u0163iei, \u00een mun\u0163i, \u00een Himalaya, \u015fi trebuie s\u0103 trimit\u0103 veste de iubire \u015fi jale so\u0163iei sale, \u015fi atunci \u00eencredin\u0163eaz\u0103 mesajul norului. Cum o va recunoa\u015fte norul pe so\u0163ia lui reiese din felul cum i-o descrie folosind lianele pentru p\u0103rul ei, ochii c\u0103prioarelor pentru ochii ei \u015fi a\u015fa mai departe. Este una dintre cele mai frumoase descrieri simbolice, lirice, a rela\u0163iilor de iubire.<\/p>\n

Eu am mai tradus tot din sanscrit\u0103, par\u0163ial, chiar \u00een cartea asta \u201eTangoul tigrului\u201d din \u201eKumarasambhava\u201d\/Na\u015fterea Feciorului, na\u015fterea copilului lui Shiva \u015fi al so\u0163iei sale Parvati. La cererea consiliului zeilor, lui Brahma trebuia s\u0103 i se nasc\u0103 un fiu mai puternic, care era mai presus dec\u00e2t ceilal\u0163i zei. \u00cen realitate, celebrarea acestei na\u015fteri, care este mitologic\u0103 \u015fi mistic\u0103 \u2013 o s\u0103 aduc ni\u015fte exemplific\u0103ri \u2013 este evocat\u0103 \u00een aceast\u0103 pies\u0103.<\/p>\n

\u015eapte sunt piesele lui Kalidasa p\u0103strate, dar cea mai renumit\u0103 \u00eentr-adev\u0103r este \u201eSakuntala\u201d. Sakuntala este fata unei fiin\u0163e celeste, a unei nimfe \u2013 o numim noi, \u015fi a\u015fa o numesc \u015fi traduc\u0103torii \u2013 \u015fi a unui pustnic. Acest pustnic, gelozit de zei pentru puterea concentr\u0103rii lui \u00een rug\u0103ciune, este supus unei tenta\u0163ii din partea lor prin trimiterea acestei nimfe, care devine mama Sakuntalei. Sakuntala este crescut\u0103 \u00een p\u0103dure \u00een schitul acestui pustnic, acestui preot hindus \u2013 pandit.<\/p>\n

Acesta este subiectul din \u201eMahabharata\u201d. Este un subiect fundamental pentru India, pentru \u00een\u0163elegerea ei. Este povestea de dragoste a regelui Dushyanta, care, merg\u00e2nd la v\u00e2n\u0103toare, \u00eent\u00e2lne\u015fte o foarte frumoas\u0103 femeie, \u00een persoana Sakuntalei, cu ochi de gazel\u0103\u00a0 \u2013 \u015fi toate aceste unice epitete \u015fi poetiz\u0103ri din Kalidasa sunt specifice pentru poezia sanscrit\u0103 \u00een general.<\/p>\n

\u00cendr\u0103gostirea lui pe parcursul v\u00e2n\u0103torii se aseam\u0103n\u0103 cu sentimentul din colindele rom\u00e2ne\u015fti. Fapt e c\u0103 povestea spune c\u0103 regele se va c\u0103s\u0103tori cu Sakuntala.<\/p>\n

Exist\u0103 cel pu\u0163in cinciconcepte fundamentale, \u00een vechea Indie sanscrit\u0103, despre c\u0103s\u0103torie. Cel mai cunoscut rit de c\u0103s\u0103torie, \u201egandharva\u201d, const\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea dintre cei doi parteneri.<\/p>\n

Eroul nu-\u015fi dezv\u0103luie identitatea ca rege, \u015fi nici ea c\u0103 ar fi o fiin\u0163\u0103 celest\u0103, ci \u00eei spune c\u0103 este fata crescut\u0103 \u00een p\u0103dure. Fapt e c\u0103 regele o ia de nevast\u0103, plec\u00e2nd singur la palat \u00eenapoi.<\/p>\n

La indieni, poligamia era admis\u0103, ca \u015fi \u00een Grecia Antic\u0103.<\/p>\n

Regele avea so\u0163iile lui, dar nu avea nici un copil. Asta este foarte important. Deci am zis \u201eabijnana\u201d, am zis \u201eanagnoresis\u201d, dar acum v\u0103 amintesc faptul c\u0103 acest copil este subiectul recunoa\u015fterii, nu al paternit\u0103\u0163ii neap\u0103rat \u015fi deci nu intr\u0103m \u00een chestiunile realiste ci intr\u0103m \u00eentr-o anumit\u0103 viziune a acelei lumi sanscrite care este foarte sus, mistic\u0103, dar \u015fi foarte p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u015ei omeneasc\u0103.<\/p>\n

Regele uit\u0103 de Sakuntala. Are o amnezie. Este o imagine literar\u0103 celebr\u0103 \u015fi \u00eentoars\u0103 pe toate fe\u0163ele.<\/p>\n

\u00cen realitate, Sakuntala nu i-a dat tot respectul unui alt \u201epandit\u201d, vecin cu tat\u0103l ei adoptiv \u015fi \u2013 pustnicul murise \u00eentre timp -, pentru c\u0103 nu l-a respectat, el o blesteam\u0103 pe Sakuntala \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie uitat\u0103.<\/p>\n

Sunt versiuni \u015fi interpret\u0103ri cum c\u0103 regele o uitase \u00eenainte de a fi blestemat\u0103.<\/p>\n

Acum exist\u0103 o concuren\u0163\u0103 \u00eentre formule dramatice \u015fi religioase. Ea na\u015fte copilul. Merge cu copilul la palat, este respins\u0103, nerecunoscut\u0103, neprimit\u0103 de so\u0163. Ea \u00eel face ingrat. \u00centre timp, c\u00e2nd ea este respins\u0103, un pescar prinde un pe\u015fte, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een literatur\u0103. \u015ei g\u0103se\u015fte \u00een burta pe\u015ftelui, inelul, pe care i-l d\u0103duse regele \u015fi ea nemaiav\u00e2ndu-l n-a mai cunoscut-o. Ea \u00eel pierduse, \u00eel sc\u0103pase \u00een ap\u0103, dar uite c\u0103 pe\u015ftele l-a g\u0103sit. Eu povestesc pu\u0163in amuzant, nu e a\u015fa de amuzant, acesta este at\u00e2t de des invocatul motiv al pe\u015ftelui care \u00eenghite un inel \u015fi \u00eel g\u0103se\u015fte un pescar norocos \u015fi \u00ee\u015fi pune ni\u015fte dorin\u0163e.<\/p>\n

Se g\u0103se\u015fte \u015fi \u00een aceast\u0103 pies\u0103, ca \u015fi \u00een alte piese ale lui Calidasa \u015fi \u00een basmele indiene.<\/p>\n

Se spune c\u0103 90% din motivele epice din toat\u0103 lumea \u015fi-ar avea originea \u00een epica indian\u0103.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd inelul \u00eei vine \u015fi memoria, o mai \u015fi crede c\u0103 a v\u0103zut-o \u015fi o recunoa\u015fte. Finalul reprezint\u0103 iubirea cu uitare. Urmeaz\u0103 na\u015fterea copilului. Acest copil a fost Bharata. Numele Indiei este Bharat. Deci numele Indiei vine de la copilul Sakuntalei cu Dushyanta, cu regele fondator, marele rege, unificatorul, cel care a f\u0103cut India, care seam\u0103n\u0103 cu ceea ce reprezint\u0103 pentru chinezi \u201eShun\u201d.<\/p>\n

Pe scurt, spun\u00e2nd lucrurile astea, povestindu-v\u0103 piesa \u00eentr-un fel, am vrut s\u0103 subliniez c\u0103 aceast\u0103 recunoa\u015ftere este una chiar ca la o instan\u0163\u0103, \u00een care \u00eensu\u015fi regele este \u015fi detectivul, dar este \u015fi f\u0103ptuitorul. Cam a\u015fa este \u015fi Dushyanta, cel care, nerecunosc\u00e2nd-o, o respinge \u015fi face un act de justi\u0163ie ca pe urm\u0103 el \u00eensu\u015fi s\u0103 fie vinovatul.<\/p>\n

Eu a\u015f vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n mai ales la aceast\u0103 situa\u0163ie a iubirii condi\u0163ionate de na\u015fterea unui copil, care nu este aceea\u015fi lucru ca \u00een cultura european\u0103. Aici aproape c\u0103 iubirea respingea copilul. Nu c\u0103 era o iubire steril\u0103, dar copilul era o materializare, aproape o ur\u00e2\u0163ire a iubirii. Exagerez, fapt e c\u0103 la Kalidasa iubirea \u00eenseamn\u0103 na\u015fterea copilului fondator, cum ar veni \u00een cazul Indiei, dar nu numai neap\u0103rat fondator.<\/p>\n

Exist\u0103 o mare dragoste a lui Mihai Eminescu pentru Kalidasa, pentru opera lui, pentru Sakuntala. Compara\u0163ia a f\u0103cut-o Amita Bhose \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201eVenere \u015fi Madon\u0103\u201d sau \u201e\u00cenger \u015fi Demon\u201d, ea a mers pe ni\u015fte compara\u0163ii mistice.<\/p>\n

Kalidasa s-a \u00eenchinat lui Shiva, Shiva este distrugerea, Shiva este zeul dansului, care dans\u00e2nd distruge \u015fi recreeaz\u0103 lumea. Distrugerea lumii nu \u00eenseamn\u0103 Apocalipsa, \u00eenseamn\u0103 c\u0103, paralel, se reface, e o distrugere ca o crea\u0163ie, e o form\u0103 a crea\u0163iei. Distrugerea lui \u00eenseamn\u0103 \u015fi distrugerea credin\u0163ei \u015fi creearea ei \u00eentr-o nou\u0103 form\u0103.<\/p>\n

Aici apare referirea la Eminescu. Amita Bhose face o hermeneutic\u0103 a operelor lui Eminescu foarte faimoase, inspirate din \u201eVede\u201d, \u00eencep\u00e2nd cu \u201eScrisoarea I\u201d, cu trimitere la facerea lumii, geneza preluat\u0103 din \u201eImnul originii\u201d din Rigveda. Chiar \u201eLuceaf\u0103rul\u201d are leg\u0103tur\u0103 cu operele sanscrite.<\/p>\n

Dar mai este un poem, \u201eC\u0103lin, file din poveste\u201d. To\u0163i \u00eel \u015ftim. \u015ei to\u0163i \u00eel iubim. To\u0163i \u00eel sim\u0163im foarte familiar. Foarte protector.<\/p>\n

\u015eapte ani am lucrat \u00een India cu studen\u0163ii \u015fi am discutat \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eScrisoarea I\u201d, \u201eNirvana\u201d, care s-a numit a\u015fa \u015fi a devenit \u201eRug\u0103ciunea unui dac\u201d.<\/p>\n

Dacii credeau \u00een nemurire a\u015fa cum credeau indienii. Compara\u0163ii cu religia indian\u0103 apar \u00een tratatele lui Mircea Eliade.<\/p>\n

C\u0103lin este C\u0103lin dar este \u015fi \u201eKali\u201d. Eu am scris o carte \u00een nou\u0103 volume \u015fi le-am oprit fiindc\u0103 mi-a fost fric\u0103. \u201eApokali<\/strong>psa\u201d indian\u0103 reprezint\u0103 apocalipsa Kali.<\/p>\n

Kali este pentru India ceea ce este pentru noi Maica Domnului, a comparat psihologul Jung. Dar ea este so\u0163ia lui Shiva. Noi tr\u0103im \u00een Bucure\u015fti, ceea ce \u00eenseamn\u0103 bucurie. Ne referim la India, la un popor care e trist. Poporul indian. \u015ei prin Kali, aceast\u0103 for\u0163\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare \u00eenseamn\u0103 credin\u0163\u0103 mistic\u0103.<\/p>\n

V\u0103 spuneam care ar fi fost metoda mea \u00een materie de recunoa\u015ftere, \u015fi de apropiere de Kalidasa. Gramatica sanscrit\u0103 este scris\u0103 de Eminescu, de m\u00e2n\u0103, \u00een trei caiete. Textul se refer\u0103 tot la aceast\u0103 \u201erecunoa\u015ftere\u201d, la forme diverse ale conceptului de recunoa\u015ftere.<\/p>\n

Da\u0163i-mi voie s\u0103 v\u0103 reamintesc c\u00e2teva formule de recunoa\u015ftere din crea\u0163ia lui Eminescu.<\/p>\n

\u00cent\u00e2i aduce\u0163i-v\u0103 aminte c\u0103 nu s-a scris nimic mai profund \u00een limba rom\u00e2n\u0103 despre na\u015fterea lumii. V\u0103 reamintesc versurile<\/p>\n

\u201eLa-nceput, pe c\u00e2nd fiin\u0163\u0103 nu era, nici nefiin\u0163\u0103,<\/p>\n

Pe c\u00e2nd totul era lips\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103,<\/p>\n

\u00a0C\u00e2nd nu s-ascundea-n nimica, de\u015fi tot era ascuns\u2026<\/p>\n

C\u00e2nd p\u0103truns de sine \u00eensu\u015fi odihnea cel nep\u0103truns\u2026\u201d.<\/p>\n

\u00cen sanscrit\u0103 aceste conceptele poetice sunt cuprinse \u00een\u00a0 se cheam\u0103 \u015ftiin\u0163a \u201ealamkara\u201d<\/p>\n

Compara\u0163ia \u00eentre textul vedic de acum c\u00e2teva mii de ani \u015fi textul eminescian tradus \u00een sanscrita modern\u0103: era cu totul altceva, dar era \u015fi acela\u015fi lucru. Se putea recunoa\u015fte \u00een aceast\u0103 (re)traducere firul g\u00e2ndirii ini\u0163iale.<\/p>\n

\u00cen acest text exist\u0103 cel mai puternic punct de recunoa\u015ftere la Eminescu \u015fi care e unul social mai degrab\u0103. Iat\u0103 versul:<\/p>\n

\u201eFericeasc\u0103-l scriitorii, toat\u0103 lumea recunoasc\u0103-l,<\/p>\n

\u00a0Ce-o s\u0103 aib\u0103 din acestea pentru el, b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l?\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 rim\u0103 condi\u0163ional\u0103 \u015fi condi\u0163ionat\u0103 a dasc\u0103lului la Eminescu este similar\u0103 cu forma superb\u0103 de imperativ (recunoasc\u0103-l\/ recunoa\u015fte, foarte savant\u0103, dar asta este Eminescu). V\u0103 spun asta pentru c\u0103 am mers pe \u201eabijnana\u201d, \u201eanagnoresis\u201d, acuma mergem pe \u201erecunoa\u015ftere\u201d. \u00cen varianta probabil culeas\u0103 de Eminescu \u00een proz\u0103 se spune a\u015fa: \u201eC\u00e2nd a ajuns el la casa t\u0103t\u00e2ne-s\u0103u, era un palat stra\u015fnic, iar al\u0103turi, un c\u00e2rd de porci pe care \u00eel p\u0103\u015ftea un b\u0103ie\u0163el cam de \u015fapte ani\u201d\u2026, e vorba de \u201eC\u0103lin nebunul\u201d.<\/p>\n

Recunoa\u015fterea acestui copil apare \u00een basmul eminescian. Nu se mai spune c\u0103 s-a mai v\u0103zut cu mama copilului.<\/p>\n

\u00cen \u201eStrigoii\u201d nu apare vreun copil. Este dragostea stelelor, care renasc. Dragostea este mai mult dec\u00e2t procrea\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 oper\u0103 kalidasian\u0103, odat\u0103 cu recunoa\u015fterea b\u0103iatului, a copilului, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva cu totul excep\u0163ional. \u015ei la Kalidasa \u015fi la Eminescu, nunta.<\/p>\n

O nunt\u0103 este cu totul mistic\u0103 la Kalidasa \u00eentotdeauna. A\u015fa este \u015fi la Eminescu. Nunta de la sf\u00e2r\u015fitul acestei poeme este ca \u015fi la Kalidasa. Eu \u00eel suspectez pe Eminescu de a fi citit \u015fi cunoscut foarte bine \u015fi aceast\u0103 na\u015ftere a feciorului, similar\u0103 celei a copilului, \u201esambhava\u201d, din Shiva \u015fi Parvati.<\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 spun simbolul albastrului. Adic\u0103 mireasa apare la un moment dat. Se sperie c\u00e2nd o recunoa\u015fte, o recunoa\u015ftere diferit\u0103 de a lui Kalidasa. Ea este foarte fericit\u0103 de a fi recunoscut\u0103 de mirele ei. Ea apare la nunt\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een albastru \u015fi are numele de Viorica. Aceast\u0103 floare albastr\u0103 care vine din romantism, din Novalis, se une\u015fte cu Sacuntala lui Kalidasa.<\/p>\n

Am vrut ca aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu dumneavoastr\u0103 \u015fi aceast\u0103 tem\u0103 pe care am ales-o s\u0103 ajute \u00een via\u0163\u0103. A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 mai exemplific una\u2013dou\u0103 situa\u0163ii de \u201erecunoa\u015ftere\u201d.<\/p>\n

\u00a0Shiva \u00eel omoar\u0103 pe Zeul Dragostei, Kama, pentru c\u0103 el fiind pustnic nu vrea s\u0103 aud\u0103 de iubire. Singura solu\u0163ie a salv\u0103rii lumii era s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de Parvati sau Kali sau alte nume, \u015fi s\u0103 fac\u0103 acel copil, Kumara, ca s\u0103 salveze lumea de demoni. \u015ei atunci se sup\u0103r\u0103 \u015fi-l distruge pe zeul iubirii, spre a-l re\u00eenvia la implor\u0103rile a tot ce era viu.<\/p>\n

V\u0103 mai dau un exemplu de o recunoa\u015ftere din Eminescu. George C\u0103linescu a intitulat un mare scenariu al lui Eminescu \u201eAvatarii faraonului Tla\u201d. O dat\u0103 va fi un mare film cu aceste avataruri\u2026 Povestea se mai poate compara mai deslu\u015fit cu \u201eAdam \u015fi Eva\u201d a lui Liviu Rebreanu, \u00een care sunt tot \u015fapte avataruri. Descrierea nu este terminat\u0103 de Eminescu, ceea ce este un avantaj. Este deschis drumul unor interpret\u0103ri\u2026<\/p>\n

Toat\u0103 povestea asta cu recunoa\u015fterea este \u00een fiecare persoan\u0103. \u015etim ce avem de f\u0103cut, spre ce tindem, ce tent\u0103m. Adic\u0103 e bine s\u0103 reias\u0103 \u015fi o ambi\u0163ie de aici, m-am temut c\u0103 plictisesc \u015fi c\u0103 o s\u0103 v\u0103 displac\u0103, m-am temut \u015fi c\u0103 o s\u0103 v\u0103 plac\u0103. Nu: ideea este c\u0103 ast\u0103zi am venit foarte serios, \u00een fine f\u0103r\u0103 team\u0103, la dumneavoastr\u0103. E prima oar\u0103 c\u00e2nd vin la Interne. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire eu o trec pentru mine ca pe o \u00eent\u00e2lnire serioas\u0103 cu Eminescu. Adic\u0103 eu am venit s\u0103 fac caz de Eminescu prin Kalidasa. \u015ei de India.<\/p>\n

*<\/p>\n

Meghaduta, \u201enorul mesager\u201d, poemul de 111 stan\u021be al lui Kalidasa \u2013 cel mai mare poet sanscrit -, este monologul unui yak\u0219a (semizeu) exilat pe un an \u00een India Central\u0103 de Kubera, zeul bog\u0103\u021biei, pentru c\u0103 \u00ee\u0219i neglijase \u00eendatoririle. Acesta \u00eencredin\u021beaz\u0103 implorator unui nor mesajul c\u0103tre so\u021bia r\u0103mas\u0103 \u00een Alaka, pe muntele Kailasa, din Himalaia. Avem sub ochi neamurile, geografia \u0219i plantele Indiei antice, transfigurate suprem \u00een sentimentul iubirii \u00een desp\u0103r\u021bire (vipralambha), \u00een metrul solemn mandakranta (recompus \u00een rom\u00e2ne\u0219te \/ traducerea ritmurilor), vers\u00a0 de 17 silabe. S-a n\u0103scut astfel genul de poem al mesagerului, sandesha kavya. \u00cen Hamsa sandesha, Rama roag\u0103 o leb\u0103d\u0103 s\u0103 duc\u0103 ve\u0219ti so\u021biei sale Sita. La Schiller sau Nichifor Crainic, mesajele se trimit din \u00eenchisoare (\u201e\u00centrebat-am norul c\u0103l\u0103tor\u201d). Prezenta versiune, publicat\u0103 prima oar\u0103 \u00een Delhi, a fost prefa\u021bat\u0103 de prof. Sisir Kumar Das.<\/p>\n

\n

Prof.univ. dr. S. Narang, Departament of Sanskrit, University of Delhi<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am fost bucuros s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc pe dr. Georga Anca la cursul meu despre Meghaduta \u0219i am fost foarte fericit s\u0103 aflu c\u0103 lucra la o versiune rom\u00e2neasc\u0103 a poemului. \u00cen pofida nefamiliarit\u0103\u021bii mele cu rom\u00e2na, am putut recunoa\u0219te imediat solemnitatea mandakrantic\u0103 \u00een traducere. Sper ca prin aceast\u0103 versiune cititorii rom\u00e2ni vor fi capabili s\u0103 aud\u0103 ecourile vocii lui Kalidasa.<\/p>\n

\n

\n

Interpretarea lui Blaga <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revenind la mitul lui Eminescu \u00een interpretarea eminescian\u0103 \u015fi a lui Lucian Blaga, se impun c\u00e2teva concluzii cu privire at\u00e2t la zeul-profetul, c\u00e2t \u015fi la rela\u0163iile cu spiritul celor doi poe\u0163i. Inven\u0163ia infinit\u0103 de zei, mitul \u00een mit, la Eminescu, reveleaz\u0103 nemuritori absolu\u0163i, dispensabili prin identitatea spinozist\u0103 cu natura. La Lucian Blaga, zeii uci\u015fi prin purt\u0103torii lui profetici, zeii relativi contamin\u00e2nd \u00een absolut via\u0163a, opresc un traiect de genealogie divin\u0103. Zamolxe, v\u0103z\u0103torul chtonian, conduce \u00een destin pe Orbul din cer. Uranismului \u015fi neptunismului eminescian i se substituie o nou\u0103 evaluare a existen\u0163ei cu somn \u00een mit. Trezia lui Zamolxe, \u00een misterul p\u0103g\u00e2n al lui Lucian Blaga, e consecin\u0163a prefacerii ciobanilor \u00een priculici, a vervei sarcastice a ghebo\u015filor, a voin\u0163ei colective de a ucide. Supravie\u0163uirea profetului, spre eternizare, \u00een\u015fir\u0103 viziuni paradisiace cu lini\u015fte apocaliptic\u0103 (vetrele, miturile, lumina, somnul). Asemenea, Eminescu, fie ele \u015fi infernale, creeaz\u0103 paradisuri continue (Insula lui Euthanasius, ad\u00e2ncul m\u0103rilor, Dacia etc.).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zeul Zamolxe eminescian se umanizeaz\u0103 prin asocierea altui zeu: Joe \u00eel umile\u015fte, Odin \u00eei ofer\u0103 exil \u00een Valhalla (Memento mori<\/em>). Magii, ca \u015fi blestemele, conciliaz\u0103 sau despart lumea \u015fi zeul, iar eroii aspir\u0103 cu folos spre condi\u0163ia zeeasc\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ei \u00een\u015fi\u015fi. Profetul Zamolxe nutre\u015fte sc\u00e2rba pentru irealitatea \u015fi cruzimea zeilor, ur\u0103 pentru mituri efemere \u015fi, zeificat zilnic, redevine spre aprofundarea soartei p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u00een timp terestru. Oedipul mistic pe care \u00eel \u00eendreapt\u0103 dinspre sine pe c\u0103ile oamenilor mi\u015fc\u0103 absolutul tainic \u00eenspre matca universului intangibil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Maxima esen\u0163\u0103 eminescian\u0103, exprimat\u0103 prin Zalmoxe, st\u0103 \u00een crea\u0163ia tragic\u0103 a celui nep\u0103truns: lumea, oamenii nemuritori, sf\u00e2\u015fia\u0163i de limitele nemuririi \u00een centrul armoniei cosmice. Via\u0163a nemuritoare (Gemenii<\/em>) concureaz\u0103 geneza \u015fi stingerea totului, prin expresia unduirii om-izvor. C\u0103lin Nebunul zv\u00e2rle boamba justi\u0163iar\u0103 spre cer, cum tracii lansau solul deasupra l\u0103ncilor. Dar posibilit\u0103\u0163ile izvorului se ridic\u0103 deasupra riturilor trace prin proiectarea \u00een absolut p\u00e2n\u0103 la antropomorfizare (Mai am un singur dor<\/em>). Apa de dinaintea genezei, apa botezului (\u201cLa solidarisation magique ou mystique \/ le bapteme, dans les significations pre-chretiennes \/ de l\u2019homme a l\u2019eau, lui confere de nouvelles possibilites de \u2018germination\u2019, d\u2019une nouvelle naissance\u201d \/ Mircea Eliade, Locum refrigerii<\/em>, \u00een \u201cZalmoxis\u201d, 1, 1938), setea, toate se circumscriu nemuririi pornind de la durerea na\u015fterii, resim\u0163it\u0103 de la traci, \u015fi predestin\u00e2nd c\u0103ile neputin\u0163ei: moartea \u00een nemurire, blestemul, via\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru profetul Zamolxe, \u00eensingurarea \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een moarte vorbe\u015fte, nu de un principiu cosmic, ci de unul subcon\u015ftient \u015fi ontologic. Omul strabonian, purificat de sclavia pe care i-o atribuise Strabon, ca \u015fi de voin\u0163a zeific\u0103rii, \u00eendr\u0103zne\u015fte metafizic s\u0103 identifice traiul tracic cu marele Orb \u2013 dumnezeul. Dac\u0103 Zamolxe neromantic, venit la Eminescu din mitologia p\u0103g\u00e2n\u0103, aminte\u015fte de\u00a0 balansul spiritului arghezian \u00een jurul divinit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, profetul lui Lucian Blaga, purt\u00e2nd pe um\u0103r neputin\u0163a \u015fi st\u00e2ng\u0103cia lui Dumnezeu, \u00ee\u015fi creeaz\u0103 abstras esen\u0163a omeneasc\u0103. De aici, implica\u0163ia p\u0103g\u00e2nismului zamolxian \u00een dezbaterile ulterioare ale lui Lucian Blaga asupra dumnezeirii \u015fi lumii umanizeaz\u0103 nuan\u0163ele absolutului. Func\u0163iile izvorului \u015fi blestemului, nemurirea privesc pe marele Orb; Zamolxe le reveleaz\u0103 numai. Epilogul lui Miron Costin (plec\u00e2nd de la Geste<\/em> francez\u0103): \u201cN\u0103sc\u00e2ndu-ne murim, murind ne facem cenu\u015f\u0103\u201d, ajunge la viziuni nevanitoase prin amploarea lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eminescu \u015fi Blaga, prin acest leit-motiv comun, interpretat deosebit, se \u00eent\u00e2lnesc, indiferent de cauzalitatea fiec\u0103reia din cele dou\u0103 opere. Acela\u015fi mit a generat atitudini poetice \u00eenrudite spiritului, deci compararea lor gratuit\u0103 nu e for\u0163at\u0103 \u00een sfera ideilor.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

The International Academy Mihai Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>First draft \u2013 1991 \u2013 to be completed by acknowledgments, other names of poets, thinkers, artists, translators, eminescologists, educators, desiring to be together unto poetry\/shanti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Albania, Argentina, Australia, Austria, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada, Czechoslovakia, Chile, China, Denmark, Egypt, Finland, France, Germany, Greece, Hungarx, India, Iran, Irak, Israel, Italy, Japan, Mexico, Moldova, Netherlands, New Zealand, Nigeria, Philippines, Poland, Portugal, Romania, Senegal, South Africa, Spain, Sweden, Switzerland, Tanzania, Thailand, United Kingdom, USSR, USA, Yugoslavia<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 MEMBERS \/ HONORARY INVITED<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rafael Alberti, Robert Bly, Emil Cioran, Rosa del Conte, Yolanda Eminescu, Evgheni Evtushenko, John Fowles, Vaclav Havel, Daisaku Ikeda, Eugen Ionesco, Octavio Paz, Amrita Pritam (president since 1981), Salman Rushdie, Leopold Sedhar Senghor, Bogdan Suhodolsky, Grigore Vieru.<\/p>\n

MEMBERS AT LARGE<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anna Aalten, B. Abanuka, Tawfik El Abdo, Prachoomsuk Achava-Amrung, Ioan Alexandru (organizer), Ion Andrei\u0163\u0103, O. M. Anujan, Lourdes Arizpe, Werner Bahner, Andrei Banta\u015f, Romano Baroni, Georges Barthouil, Al Bayati, Enric Becescu, Eva Behring, Amita Bhose, Danuta Bienkowska, Carlo Bernardini, Eveline Blamont, Ana Blandiana, Lucian Boz, Ion Caramitru, Margaret Chatterjee, Mary Ellen-Chatwin, Mihai Cimpoi, Silvia Chi\u0163imia, Henri Claessen, Georges Condominas, Lean-Louis Courriol, Robert Creeley, Petru Cre\u0163ia, Marco Cugno, Nicolae Dabija, Rodny Daniel, Nilima Das, Sisir Kumar Das, Mahendra Dave, Guenther Deicke, Francis Dessart, Stanislaw Dobrowolski, P. Vidyasagar Dayal, Metoda Dodic-Fikfak, Mihai Dr\u0103gan, Livia Dr\u0103ghici, Jules Dufur, Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Anton Dumitriu, Monika Egde, Christian Eggebert, Didona Eminescu, Roland Erb, Jiri Felix, Galdi Laszlo, Roy Mac Gregor-Hastie, Al Giuculescu, Allain Guillermou, Herbert Golder, Klaus Heitmann, Helena Helva, Gerard Herberichs, Carmen Hendershott, Anna Hohenwart, Peter Hook, Alexandra Hortopan, Kazimiera Illakowiczowna, Philip Iseley, Judith Isroff, Ion Iuga, Vilenka Jakac-Bizjak, Rafik Vihati Joshi, Elena M. Koenigsberg, Maria Kafkova, Iuri Kojevnikov, Henrik Konarkovski, Omar Lara, Leonida Lari, Maria Teresa Leon, Catherine Lutard, Keshav Malik, Muhamed Maghoub, Fidelis Masao, Liliana M\u0103rgineanu, Pino Mariano, Constantin Mateescu, Anna Mathai, Dumitru Matkovski, Charles Mercieca, Ion Milos, Baldev Mirza, George Munteanu, Chie Nakane, Ion Negoi\u0163escu, Wanda Ostap, Ayappa Panikar, Sheila Pantry, Daniel Perdigao, Augustin Petre, Irina Petrescu, Max Demeter Peyfuss, Jane Plaister, Franco Prendi, Carlos, Queiroz, Zorica Rajkovic, Lisa Raphal, Peter Raster, Ruprecht Rohr, Marcel Ro\u015fcule\u0163, Mario Ruffini, Angelo Sabbattini, A. M. Sadek, Zeus Salazar, Patricia Sarles, Monika Segbert, Joachim Schuster, Vinod Seth, Satyavrat Shastri, Andrei Simic, Norman Simms, William Snodgrass, Mihai Stan, Dumitru St\u0103niloae, Sygmunt Stobersky, Sanda Stoleru, Sorin Stratilat, Arcadie Suceveanu, Eric Sunderland, Bathelemy Taladoire, Akile Tezkan, Eugen Todoran, Fernando Tola, Mona Toscano-Pashke, Urmila Rani Trikha, Kliment Tsacev, Mihai Ursachi, Bruno Uytersprot, Nelson Vainer, Isabela Valmarin, Dimitrie Vatamaniuc, Romulus & Mihu Vulc\u0103nescu, J.L. Vig, Brenda Walker, Xu Wende, Reinhold Werner, Rudolf Windish, Mario Zamora<\/p>\n

\n

MEMBERS IN MEMORIAM<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anna Ahmatova, Sergiu Al-George, Gheorghe Anghel, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Samson Bodn\u0103rescu, Alexandru Bogdan, N.N. Botez, Petre Br\u00e2nzeu, Victor Buescu, Anta Raluka Buzinschi, George C\u0103linescu, I. L. Caragiale, Iorgu Caragiale, Toma Chiricu\u0163\u0103, Pompiliu Constantinescu, Aron Cotru\u015f, Ion Creang\u0103, Dimitrie Cuclin, Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, Gheorghe Eminescu, Gheorghe Eminovici, Franyo Zoltan, Galgi Laszlo, Gala Galaction, Mozes Gaster, Onisifor Ghibu, Petre Grimm, Ion Gora\u015f, N.I. Herescu, G. Ibr\u0103ileanu, Nicolae Iorga, Petru Iroaie, Josef Sandor, Ivan Krascko, Mite Kremnitz, Franco Lombardi, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Alfred Margul-Sperber, Veronica Micle, Matei Millo, Gheorghe Nedioglu, Constantin Noica, Ramiro Ortiz, Sylvia Pankhurst, Vasile P\u00e2rvan, Perpessicius,\u00a0 Ioana Em. Petrescu, Gheorghe Pitu\u0163, Miron Pompiliu, Augustin Z. N. Pop, Cornelui M. Popescu, Aron Pumnul, Salvatore Quasimodo, Ianis Ritsos, Mihail Sadoveanu, George Bernard Shaw, Ioan Slavici, Nichita St\u0103nescu, Carmen Sylva, Carlo Tagliavini, Fani Tardini, Vasile V\u0103duva, Tudor Vianu<\/p>\n

\n

\u00a0 Eminescu \u015fi spiritualitatea indian\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2026Sociologice\u015fte, s-a luat ca exemplu de inadaptare cazul lui Eminescu. \u00cens\u0103 Eminescu nu este un inadaptat. Nimeni nu este \u00een m\u0103sur\u0103 de a se adapta pe toat\u0103 \u00eentinderea vie\u0163ii, ci \u00ee\u015fi adun\u0103 for\u0163ele \u00eentr-un singur punct. Eminescu avea ca direc\u0163ie a spiritului s\u0103u gloria. Nici un rom\u00e2n nu \u015fi-a \u00eenf\u0103ptuit aceast\u0103 \u0163int\u0103 mai din plin, \u00eenc\u00e2t, \u00een sfera superioar\u0103 \u00een care vroia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, poetul Luceaf\u0103rului este un mare adaptabil, care a trebuit s\u0103 renun\u0163e prin chiar izb\u00e2nda lui la mul\u0163umiri mai m\u0103runte, de ordin mai mult pecuniar. Eroii lui Ibsen au aceast\u0103 fals\u0103 aparen\u0163\u0103 de inadaptare. \u00cens\u0103 ei sunt ni\u015fte adapta\u0163i superiori, care, urm\u0103rind dup\u0103 un plan hot\u0103r\u00e2t realizarea idealului \u00een genera\u0163iile urm\u0103toare, se abstrag din prezent. Putem oare s\u0103 numim pe martir un inadaptat? Exist\u0103 o tehnic\u0103 a martiriului prin care cel rezistent la \u00eencerc\u0103rile seculare \u00ee\u015fi atinge \u00een mod infailibil \u0163inta.<\/em> (George C\u0103linescu)<\/p>\n

Intrat \u00een al doilea an de existen\u0163\u0103, salonul Colocviile de Mar\u0163i exerseaz\u0103, mai departe, \u00eempreun\u0103, bucuria literaturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi indiene, la aniversarea lui Eminescu (161) \u015fi Tagore (150). Prima carte publicat\u0103 \u00een 2011 de editura Bibliotheca din T\u00e2rgovi\u015fte, Eminescu \u015fi scripturile sanscrite <\/em>de Zricha Vaswani, are \u00een cuprins similarit\u0103\u0163i \u00eentre scrieri ale Indiei antice \u015fi poeme eminesciene: \u201cKathaopanishad\u201d \u2013 \u201cOd\u0103\u201d,\u00a0 \u201cGloss\u0103\u201d \u2013 \u201cSutta-Nipata\u201d, \u201cRug\u0103ciunea unui dac\u201d\/\u201dNirvana\u201d (A Dacian\u2019s Prayer) \u2013 \u201cRig-Veda\u201d,\u00a0 \u201cScrisoarea I\u201d(Letter I) \u2013 \u201cRig-Veda\u201d- \u201cLuceaf\u0103rul\u201d \u015fi \u201cSrimad Bhagavad Gita\u201d, \u201cAbhigyan-Shakuntalam\u201d \u2013 \u201cKamadeva\u201d,\u00a0 \u201cMortua est!\u201d\u00a0 \u2013\u00a0 \u201cBuddha \u2013 Karita\u201d. Membri ai Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor T\u00e2rgovi\u015fteni \u00ee\u015fi vor lansa c\u0103r\u0163i ap\u0103rute la aceea\u015fi editur\u0103 \u00een 2010: Emil St\u0103nescu, Liberus Nocturnus<\/em>, Dan G\u00eeju, Poemele r\u0103m\u00e2nerii sub arme<\/em>, George Toma Vasiliu, Colonia II. Noi exila\u0163i la Tomis. <\/em>Oaspe\u0163ii t\u00e2rgovi\u015fteni vor lansa \u015fi num\u0103rul pe ianuarie 2011 al revistei \u201eLitere\u201d.<\/p>\n

Invita\u0163i<\/em>:<\/p>\n

Dimitrie Vatamaniuc, Nandkishor Pamwar, Mihai Cimpoi, Nicolae Georgescu, George Astalos, Pu\u015fi Dinulescu, Elisabeta Isanos, Mihaela Gligor, Veronica Anghelescu, Gabriela Dumitrescu, Doina Boriceanu, Lucia Negoi\u0163\u0103, Roxana Sorescu, Ana Munteanu, Ioana Feodorov, Laura Goran-Bazarea, Daniela Iordache, Carmen Mu\u015fat Coman, Mihaela P\u00e2rvu, Delia Soare, Maria Pomohaci, Ion Dumitrescu, Pan Izverna, Gheorghe Lupa\u015fcu, Cornel Berbente, Adrian Botez, Corneliu Zeana, Gheorghe Vrana, Mircea Colo\u015fenco, Tudor Nedelcea, Mihai Stan, Dan \u0162op, Mihai Teodorescu, Neculai Hilohi, Petru Costinescu, Nicolae Tomoniu, Cristian \u0162epe\u015f, Sebastian V\u0103duva, Matei Ladea, Cristian Cotarcea<\/p>\n

Amfitrion: George Anca<\/p>\n

\n

Comunic\u0103ri:<\/p>\n

George Anca: Eminescu sanscrit<\/em><\/p>\n

Nandkishor Pamwar (Ambasada Indiei): Spiritualitate \u2013 Tagore 150<\/em><\/p>\n

Surender Bhutani (Polonia): Eminescu a tr\u0103it o via\u0163\u0103 curajoas\u0103<\/em><\/p>\n

Ioana Feodorov: Tagore bibliografiat de acad. Virgil C\u00e2ndea<\/em><\/p>\n

Mihai Stan: Eminescu \u015fi dharma<\/em><\/p>\n

    \n
  1. K. Shukla: Aparent neconven\u0163ional\u0103 aventur\u0103 savant\u0103<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

    Nicolae Tomoniu: Lec\u0163ia lui Zricha Vaswani<\/em><\/p>\n

    Ioan Micl\u0103u (Australia): Scrisori <\/em><\/p>\n

    George Coand\u0103: Eminescu, istoric na\u0163ional<\/em> (lansare)<\/p>\n

    Corneliu Zean\u0103: Eminescu \u00een arom\u00e2ne\u015fte<\/em><\/p>\n

    Petru Costinescu: Iolanda Eminescu \u015fi proprietatea intelectual\u0103<\/em><\/p>\n

    Constantin Enache: Statuia lui Eminescu \u00een legende studen\u0163e\u015fti<\/em><\/p>\n

    Elisabeta Isanos: Poarta de Vest. Aventurile unui cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n <\/em>(lansare)<\/p>\n

    Nicolae B\u0103ciu\u0163: \u00centoarcere \u00een Arizona <\/em>(lansare)<\/p>\n

    Gheorghe Lupa\u015fcu: Poe\u0163i din Plevna \u015fi Br\u0103ila <\/em>(\u00eent\u00e2lnire)<\/p>\n

    Mihai Teodorescu: Lingvistica \u00een contextul \u015ftiin\u0163elor cognitive<\/em><\/p>\n

    Ionas Ignauta (Congo-Brazaville): Lingvistica \u00een civiliza\u0163ia african\u0103<\/em><\/p>\n

    Doina Severin Boriceanu: Blog rom\u00e2no-indo-african<\/em><\/p>\n

    Cristian \u0162epe\u015f: Comenius \u00een \u015fcoala raiului<\/em><\/p>\n

    George Toma Vasiliu: \u00centre Petru Cercel \u015fi Partea nim\u0103nui<\/em><\/p>\n

    Ahimsa \u015fi antropologia (non)violen\u0163ei <\/em>(lansare volum master, coord. George Anca, redactor Cornelia Du\u0163u)<\/p>\n

    \u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

    George ANCA<\/strong><\/p>\n

    Bucure\u0219ti <\/strong><\/p>\n

    2019<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    La \u00eent\u00e2mplare   La \u00eent\u00e2mplare: Les Litanies de Satan, Rug\u0103ciunea unui dac, I limoni. Noica m\u0103 \u00eentreab\u0103: ce trebuia ocolul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42426","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42426","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42426"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42426\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42433,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42426\/revisions\/42433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42426"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42426"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42426"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}