{"id":42445,"date":"2019-01-12T14:49:29","date_gmt":"2019-01-12T14:49:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42445"},"modified":"2019-01-12T16:12:28","modified_gmt":"2019-01-12T16:12:28","slug":"42445","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/12\/42445\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Profetismul lui Mihail Eminescu (partea a x-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eEu e Dumnezeu. Na\u0163iunea mea e lumea; cum f\u0103r\u0103 eu nu e Dumnezeu, astfel f\u0103r\u0103 na\u0163iunea mea nu e lume.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0( MIHAIL EMINESCU)\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Darul crea\u0163iei conferit de Bunul Dumnezeu-Arhitectul absolut al Crea\u0163iei Sale, unor chema\u0163i \u015fi Ale\u015fi, provoac\u0103 o bucurie surprinz\u0103toare, inexplicabil\u0103, permanent\u0103, cople\u015fitoare, cutremur\u0103toare, \u00eenfior\u0103toare chiar, pe care foarte greu o po\u0163i defini, \u00een\u0163elege, de\u015fi e\u015fti con\u015ftient c\u0103 este alegerea, bun\u0103voirea \u015fi bun\u0103vestirea lui Dumnezeu, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat miraculos, Atunci<\/strong>, \u201ela plinirea vremii\u201d<\/em><\/strong>, \u00een cazul alegerii Fecioarei MARIA<\/strong> \u00eentru Na\u015fterea Fiului<\/strong> S\u0103u, vestit\u0103 cu mult timp prin solia unor Profetese dintre Sibilele noastre thraco-dace, precum \u015fi cea a marelui Arhanghel Gabriel<\/strong>-aduc\u0103torul Ve\u015ftilor bune cere\u015fti<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cybele\/ Sybylla<\/strong>, din pelasga veche \u00eenseamn\u0103 \u201eprofe\u0163itoare\u201d<\/em> (Hesiodi Theognosis, Oracolul Gaeei; <\/em>Pausanias, Delphi; <\/em>Cicero, Divin, <\/em>I 36.79. Aeschy; Suidas, Sybilla; <\/em>Friedlieb, Oracula Sibyllina)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Una dintre Sibile, numit\u0103 Persica<\/strong>, spunea: \u201eVa veni \u00een lume Proorocul cel Mare, din marginile de sus, printre noi. Din Fecioara Curata se va na\u015fte, \u015fi pe noi cu Dumnezeu Tat\u0103l ne va \u00eemp\u0103ca<\/strong>\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sibila Sibica<\/em><\/strong> a primit m\u00e2ng\u00e2ierea Duhului Sf\u00e2nt prevestind Minunea cea Mare, pogor\u00e2t\u0103 peste daci: \u201eIat\u0103, va veni ziua cea luminoas\u0103, \u00een care Domnul Cel de veci, pentru p\u0103catul tuturor, va fi trimis \u015fi dup\u0103 trup va vie\u0163ui. O Jup\u00e2neas\u0103 <\/strong>(Cr\u0103ias\u0103) pe care (pe) d\u00e2nsul va avea, hr\u0103ni-l-va pre D\u00e2nsul cu s\u00e2nul s\u0103u, c\u0103 a\u015fa e taina dumnezeieasc\u0103<\/strong>\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sibila Delfica<\/strong>, av\u00e2nd harul Duhului Sf\u00e2nt, a scris despre Fecioara Curata<\/strong> aceste proorociri:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMaria, cunoa\u015fte pe Domnul t\u0103u c\u0103 va veni Prooroc pentru m\u00e2ntuirea ta. Acela toat\u0103 lumea cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sa va lumina. Cade-se ca fiecare s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte de D\u00e2nsul. Cu lucrarea dumnezeieasc\u0103 din Fecioara se va na\u015fte \u015fi va r\u0103cori inimile credincio\u015filor s\u0103i\u201d<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sibila Himera<\/em><\/strong> este pov\u0103\u0163uit\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt s\u0103 scrie aceste cuvinte despre Sf\u00e2nta N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu: \u201eFecioara, \u00een veacul cel t\u00e2nar care va veni, \u00eentru cinstirea omului va fi. Noi to\u0163i o vom cinsti pre d\u00e2nsa, c\u0103ci pre \u00cemp\u0103rat \u00eel va \u0163ine \u00een m\u00e2inile sale. \u00cemp\u0103ratul, c\u0103ruia \u00eei vor aduce daruri cei trei Crai credincio\u015fi<\/strong>.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sibila La\u0163ia<\/strong>, cu \u00eendreptarea Duhului Sf\u00e2nt, a proorocit \u00een acest chip: \u201eIat\u0103 va veni \u00een lume c\u0103tre noi Domnul cel bogat din ceruri. Na\u015fte-Se-va din Fecioara Maria. A\u015fa se cade ,cu \u00eenvoirea lui Dumnezeu, laud\u0103 s\u0103-i d\u0103m. Cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul \u015fi \u00eengerii IL vor cunoa\u015fte\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iar, Sibila Numeea<\/em><\/strong> prezicea \u00een acest fel: \u201eDe la Domnul Sf\u00e2nt \u00eentr-acest chip, acestea sunt cuvintele cele de pe urm\u0103. Adev\u0103ratele s\u00e2nt \u015fi vor fi \u00een veac, care \u00eensemneaz\u0103 nou\u0103 \u00cemp\u0103ratul \u015fi ne f\u0103g\u0103duiesc venirea Lui \u00een lume, care cu pace Va locui cu noi \u015fi de toat\u0103 lumea Va fi cu mila \u015fi Va primi El trup omenesc. Domnul Dumnezeu cel foarte bun \u015fi cu mila spre Fecioara o va lua de care va fi Lui Maic\u0103, \u00eenc\u00e2t o va vedea pe D\u00e2nsa \u00een stat drept.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu adevarat ne va \u00eentrece pe noi Fecioara aceea cu destoinicie, cu smerenie, cu fapte bune \u015fi cur\u0103\u0163enie. Pentru aceea, \u00een p\u00e2ntecele s\u0103u curat va dob\u00e2ndi pe Domnul S\u0103u, care din cerul cel \u00eenalt este!\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sibila Heles<\/strong> las\u0103 \u015fi ea lumii urm\u0103toarea m\u0103rturie sacr\u0103 pentru nemurire: \u201eVenirea Lui va fi \u00eensemnat\u0103 foarte, a\u015fa cum tocmeala cu Dumnezeu, \u00eenaintea oamenilor este ascuns\u0103. C\u0103 mare minune se va ar\u0103ta c\u00e2nd Fecioara va spune lucrurile acestea<\/strong>.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cea mai faimoas\u0103 dintre cele 12 Sybylle pe care le consemneaz\u0103 mito-istoria \u00een spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic \u015fi, ulterior \u00een Grecia \u015fi Roma, a fost Sibila Erythreea<\/strong>, fiica lui Aristocrates-Crinagoras (guvernator) \u015fi a nobilei hiperboreene Hydole<\/em><\/strong> (n\u0103scut\u0103 la Ro\u015fia,<\/strong> pe valea Holodului<\/strong>). Sibila era n\u0103scut\u0103 la M\u0103rme\u015fti-Ro\u015fia-Zarand <\/strong>(Marmissos, dup\u0103 Suidas), \u201eloc sf\u00e2nt al mamei Mari\u201d <\/em>(Rheea-Deciana-Cybelle), \u201eso\u0163ia lui Saturn\u201d<\/em>, dup\u0103 cum spune chiar Sibila l\u00e2ng\u0103 R\u00e2ul Ida (transformat \u00een Muntele Ida, l\u00e2ng\u0103 Troia). N. Densu\u015fianu afirm\u0103 c\u0103: \u201e\u00centreaga caten\u0103 a Carpa\u0163ilor a fost odat\u0103 domeniu sacru al marilor divinit\u0103\u0163i pelasge. Mai ales \u00een Mun\u0163ii Apuseni, auriferi ai arimaspilor \u015fi agathyr\u015filor, s-au g\u0103sit urmele unei prosperit\u0103\u0163i materiale \u015fi ale unei civiliza\u0163ii morale \u00eenaintate din timpurile cele mai vechi.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Nicolae Densu\u015fianu, Dacia Preistoric\u0103-\u201eBiblia\u201d rom\u00e2nilor<\/em>, vol. II, Ed. Obiectiv-Craiova; <\/em>Pausanias (sec. II), Descrierea Eladei<\/em>; Suidas (sec X, d. Hr.) Lexiconul bizantin; <\/em>Ovidiu, Ponticele; <\/em>Th. Zielinski, Sibylla, Editura \u201eMeta\u201d, 1994)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deci, Profe\u0163ii de mai t\u00e2rziu au avut ca izvor Oracolul profeteselor-Sibilelor protodace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u015ei intr\u00e2nd \u00eengerul la ea, a zis: Bucur\u0103-te, ceea ce e\u015fti plin\u0103 de har, Domnul este cu tine. Binecuv\u00e2ntat\u0103 e\u015fti tu \u00eentre femei! <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iar ea, v\u0103z\u00e2ndu-l, s-a tulburat de cuv\u00e2ntul lui \u015fi cugeta \u00een sine: Ce fel de \u00eenchin\u0103ciune poate s\u0103 fie aceasta<\/strong>?\u201d<\/em> \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(Luca 1, 28-29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria <\/strong>fusese aleas\u0103 de Tat\u0103l ceresc, cu bun\u0103voin\u0163a Fiului \u015fi cu dragostea Duhului Sf\u00e2nt, ca cea mai pur\u0103, cea mai smerit\u0103, cea mai darnic\u0103, cea mai frumoas\u0103, cea mai \u00een\u0163eleapt\u0103, cea mai jertfitoare, cea mai iubitoare de Dumnezeu, Fecioar\u0103 dintre aristocra\u0163iile dacice p\u0103m\u00e2nte\u015fti, fiindc\u0103 \u00een ea s\u0103l\u0103\u015fluiau toate virtu\u0163iile divine \u00een care se putea \u00eentrupa Logosul dumnezeesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, prima cuminecare deplin\u0103, total\u0103 cu Cuv\u00e2ntul dumnezeiesc din lumea Crea\u0163iei lui Dumnezeu a f\u0103cut-o Fecioara Maria din semin\u0163ia preaaleas\u0103 pelasgo-geto-dac\u0103.Pentru contemporani dar mai ales pentru cre\u0219tinii ce urmau s\u0103 I se \u00eenchine Aleasa Vlah\u0103 avea s\u0103 fie numit\u0103 Vlaherna Eleusa!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucuria Fecioarei Maria s-a \u0163esut \u00een inima ei angelic\u0103, \u00een fiin\u0163a ei p\u0103m\u00e2nteano-cereasc\u0103 \u015fi \u00een sufletul ei curat prin cea mai cople\u015fitoare expresie a c\u00e2nt\u0103rii frumuse\u0163ii Frumosului divin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM\u0103re\u015fte sufletul meu pre Domnul, \u015ei s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, M\u00eentuitorul meu, c\u0103 a c\u0103utat spre smerenia Fiicei Sale. C\u0103, iat\u0103, de acum m\u0103 vor ferici toate neamurile!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Luca 1, 46-48)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunavestire<\/strong> este a\u015fadar, momentul cople\u015firii de har, c\u00e2nd Dumnezeu te \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 prin alegerea Sa \u00eentru a odr\u0103sli Frumosul Crea\u0163iei Sale \u00een crea\u0163ia suav\u0103, angelic\u0103 a Demiurgului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunavestire<\/strong> este Darul binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu oferit m\u0103rg\u0103ritarului rug\u0103ciunilor de mul\u0163umire al Fecioarei Maria care, au urcat suav, mistic, azurul serafic de l\u00e2ng\u0103 Atotcreator.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rug\u0103ciunea, psalmul, imnul sunt c\u0103l\u0103uziri \u015fi \u00eempliniri \u00eentru misiunea \u015fi voca\u0163ia profetic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Luceaf\u0103rul POEZIEI rom\u00e2ne\u015fti Mihail Eminescu<\/strong>, cel care prin toat\u0103 fiin\u0163a sa a adus Omagiu FEMEII, i-a \u00eenchinat celei mai presus de toate, Cr\u0103iesei Maria, cel mai frumos psalm.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rug\u0103ciunea Profetului nostru adresat\u0103 SUMEI SERAFICE de PROFE\u0162I-MARIA<\/strong> este \u00een primul r\u00e2nd o rug\u0103ciune pentru Neamul s\u0103u protodac, pentru poporul dacorom\u00e2n care este b\u00e2ntuit \u00een Vatra sa milenar\u0103 r\u00e2nduit\u0103 din mila Sf\u00e2ntului, <\/em>de restri\u015ftea neputin\u0163ei peste care se revars\u0103 v\u00e2ltoarea vremurilor grele, ap\u0103s\u0103toare din l\u0103untru sau cele des provocate din afar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> era un bun cunosc\u0103tor al limbilor sacre: aramaica, greaca, sanscrita, care de fapt apar\u0163ineau trunchiului protodac al pelasgo-tracilor, locuitorii ancestrali ai p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crai<\/strong>-\u00eenseamn\u0103 prin\u0163ul, regele sau \u00eemp\u0103ratul apar\u0163in\u0103tor al acestui sacru p\u0103m\u00e2nt geto-dac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cr\u0103ias\u0103<\/strong>-\u00eenseamn\u0103 Cea aleas\u0103<\/em>: adic\u0103, Aleas\u0103 de Dumnezeu, Aleas\u0103 de Neam ca \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103 a acestui sf\u00e2nt P\u0103m\u00e2nt \u015fi a acelui serafic Cer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCr\u0103ias\u0103 aleg\u00e2ndu-te, <\/em>semnific\u0103 de fapt: Tu e\u015fti \u00cemp\u0103r\u0103teasa cea Aleas\u0103, ce ne reprezin\u0163i!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul, Profetul, Preotul<\/strong> sunt \u00eent\u00e2i st\u0103t\u0103torii slujitori \u015fi sl\u0103vitori ai Atotcreatorului, ai Logosului \u015fi ai poporului lor care, cer \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een fapt\u0103 bun\u0103, iertarea, ocrotirea \u015fi ajutorul lui Dumnezeu prin \u015firagul aprins al rug\u0103ciunilor-pl\u00e2ngeri de foc, adresate Maicii Domnului, pentru Domnul Iisus Hristos, Fiul ei-\u00cemp\u0103rat al Cosmosului:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCr\u0103ias\u0103 aleg\u00eendu-te,\/ \u00cengenunchem, rug\u00eendu-te,\/ \u00cenal\u0163\u0103-ne, ne m\u00eentuie\/ Din valul ce ne b\u00eentuie,\/ Fii scut de \u00eent\u0103rire\/ \u015ei zid de m\u00eentuire,\/ Privirea-\u0163i adorat\u0103\/ Asupr\u0103-ne coboar\u0103,\/ O, Maic\u0103 Preacurat\u0103\/ \u015ei pururea Fecioar\u0103, Marie!\/\/ Noi, ce din mila sf\u00eentului,\/ Facem umbr\u0103 p\u0103m\u00eentului\/ Rug\u0103mu-ne-ndur\u0103rilor,\/ Luceaf\u0103rului m\u0103rilor,\/ Ascult\u0103 a noastre pl\u00eengeri,\/ Regin\u0103 peste \u00eengeri,\/ Din neguri te arat\u0103,\/ Lumin\u0103 dulce clar\u0103,\/ O, Maic\u0103 Prea Curat\u0103\/ \u015ei pururea Fecioar\u0103, Marie!<\/strong><\/em> (RUG\u0102CIUNE<\/em>)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103fulgerarea acestei splendori a crea\u0163iei, picur\u0103 \u00een suflet nem\u0103rginiri din icoana paradisului ce se reflect\u0103 deopotriv\u0103 \u00een minte, \u00een inim\u0103 \u015fi \u00een suflet ca o simfonie celest\u0103 ce \u00eenc\u00e2nt\u0103 totul \u00een fiin\u0163\u0103 \u015fi persoan\u0103 unde vibreaz\u0103 mirific chemarea chem\u0103rilor de sus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crea\u0163ia \u00eentru Frumos devine astfel o c\u00e2ntare de mare rafinament cultic, liturgic a inimii, d\u00e2nd chip diafan ra\u0163iunii coslujitoare, cosl\u0103vitoare, nem\u0103rginire \u015fi nemurire operei scrise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru este con\u015ftient \u015fi bucuros c\u0103 FECIOARA MARIA<\/strong> este mai presus de cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt prin voca\u0163ia ei de MILOS\u00c2RD\u0102, de N\u0102DEJDE, de \u00ceMPLINIRE a Omenirii cre\u015ftine\u00a0 \u015fi tot ceea ce putem s\u0103-I<\/strong> cerem lui Dumnezeu, prin CR\u0102IASA nostr\u0103 e Calea cea mai sigur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lumina Cuv\u00e2ntului \u00eentrupat\u0103 \u00een cea mai Aleas\u0103 Fecioar\u0103, o umple de har, de lumin\u0103, de adev\u0103r, de iubire, de dumnezeire, devenind OMUL \u00eendumnezeit, o supra Lumin\u0103 lin\u0103 ce se reflect\u0103 \u00een Fiii lui Hristos cu Credin\u0163\u0103, cu N\u0103dejde, cu Dragoste pentru cei care \u015fi le \u00eemplinesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen mesajul s\u0103u poetul-profet nu-\u015fi arat\u0103 necredin\u0163a, ci \u00eei descoper\u0103 Fecioarei Maria, voin\u0163a de a se \u00eent\u0103ri \u00een credin\u0163\u0103, de a se \u00eentrupa \u00een iubire tocmai prin n\u0103dejdea care \u015fi-o pune nem\u0103rginit \u00een Ocrotitoarea CR\u0102IAS\u0102, Fiin\u0163a pururea cople\u015fit\u0103 de LUMINA dumnezeiasc\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eR\u0103sai asupra mea, lumin\u0103 lin\u0103,\/ Ca-n visul meu ceresc de-odinioar\u0103,\/ O, Maic\u0103 sf\u00eent\u0103 pururea Fecioar\u0103\/ \u00cen noaptea g\u00eendurilor vin\u0103.\/\/ Speran\u0163a mea, tu n-o l\u0103sa s\u0103 moar\u0103,\/ De\u015fi a fost ad\u00eenc noian de vin\u0103;\/ Privirea ta, de lacrimi calde, plin\u0103,\/ \u00cendur\u0103toare-asupra mea coboar\u0103.\/\/ Str\u0103in de to\u0163i, pierdut \u00een suferin\u0163a\/ Ad\u00eenc\u0103 a nimicniciei mele,\/ Eu nu mai cred nimic \u015fi n-am t\u0103rie.\/\/ D\u0103-mi tinere\u0163ea mea, red\u0103-mi credin\u0163a,\/ \u015ei reapari din cerul t\u0103u de stele,\/ Ca s\u0103 te-ador de-acum pe veci, Marie!\u201d<\/em> (R\u0102SAI ASUPRA MEA<\/em>)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru \u00a0epigonii atei, critici, detractori, calomniatori, pizma\u015fi se na\u0219te \u00eentrebarea dac\u0103 poetul putea adora o fiin\u0163\u0103 angelic\u0103, ocrotitoare, dumnezeiasc\u0103, dac\u0103 nu mai credea \u00een ea?!<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Harul se pogoar\u0103 cu o gra\u0163ie aristocrat-divin\u0103 \u00eempodobind faldurile tainice ale sufletului s\u0103u profetic, primenit de cerul albastru-vorone\u0163ian al zorilor feciorelnici sau de cel \u00eenstelat sub vraja roman\u0163ei ce alunec\u0103 sub \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea clarului de Lun\u0103 \u00een care se reflect\u0103 \u00eentreaga armonie \u00eemb\u0103t\u0103toare de mireasm\u0103 sublim\u0103 a Frumosului, odr\u0103slind sub Muntele Olimpului Carpatin, a apelor sale diamantine, a c\u00e2mpiilor, Bucovina sa \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00een hlamida regal\u0103 de sub care str\u0103luce verdele de brocart al p\u0103durii de brazi, ce sc\u00e2nteiaz\u0103 \u00een mirificul aurorei astrale, geniul s\u0103u cre\u015ftin-ortodox d\u0103ruindu-ne o sublim\u0103 \u00eenc\u00e2ntare!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eN-oi uita vreodat\u0103, dulce Bucovin\u0103,\/ Geniu-\u0163i romantic, mun\u0163ii \u00een lumin\u0103,\/ V\u0103ile \u00een flori\/ R\u00eeuri res\u0103lt\u00eende printre st\u00eence nante,\/ Apele lucinde-n dalbe diamante\/ Peste c\u00eempii-n zori.\/\/ Ale sor\u0163ii mele pl\u00eengeri \u015fi sur\u00eese,\/ \u00ceng\u00eenate-n c\u00eenturi, \u00eeng\u00eenate-n vise\/ Tainic \u015fi u\u015for,\/ Toate-mi trec prin g\u00eendu-mi, trec pe dinainte,\/ Inima mi-o fur\u0103 \u015fi cu dulci cuvinte\/ \u00cemi \u015foptesc de dor.\/\/ Numai l\u00eeng\u0103 s\u00eenu-\u0163i geniile rele,\/ Care \u00eemi desc\u00eent\u0103 firul vie\u0163ii mele,\/ Parc\u0103 dormita;\/ M\u0103 l\u0103sar\u0103-n pace, ca s\u0103 c\u00eent \u00een lume,\/ S\u0103-mi visez o soart\u0103 m\u00eendr\u0103 de-al meu nume\/ \u015ei de steaua mea.\/\/ C\u00eend pe bolta brun\u0103 tremur\u0103 Selene,\/ Cu un pas melodic, cu un pas alene\/ Lin \u00een calea sa,\/ Eol pe-a sa arp\u0103 bl\u00eend r\u0103sun\u0103toare\/ C\u00eent-a nop\u0163ii dulce, mistic\u0103 c\u00eentare,\/ C\u00eent din Valhala.\/\/ Atunci ca \u015fi silful, ce n-adoarme-n pace,\/ Inima \u00eemi bate, bate \u015fi nu tace,\/ Tremur\u0103 u\u015for,\/ \u00cen fantazii m\u00eendre ea \u00ee\u015fi face cale,\/ Peste mun\u0163i cu codri, peste deal \u015fi vale,\/ M\u00een\u0103 al ei dor.\/\/ M\u00een\u0103 doru-i tainic colo \u00eenspre tine,\/ Ochiul \u00eemi sclipe\u015fte, genele-mi sunt pline,\/ Inima mi-e grea;\/ Astfel, totdeauna c\u00eend g\u00eendesc la tine,\/ Sufletul mi-apas\u0103 nouri de suspine,\/ Bucovina mea!\u201d<\/em>( La Bucovina-14\/ 26 August 1868)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Harul crea\u0163iei divine este o r\u0103scump\u0103rarea a Profetului Ales pentru t\u0103r\u00e2mul Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2nditorul cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n cople\u015fit de azurul tr\u0103irii serafice a\u015fteapt\u0103 clopotul chem\u0103rii de sus, astfel \u00eenc\u00e2t c\u00e2ntecul de m\u0103rire al inimii s\u0103 se aprind\u0103 Vie\u0163ii de Dor, Lumin\u0103 \u015fi Frumos, ca o \u00eenv\u0103luire cald\u0103 de Dumnezeu, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd Cerul a\u015fa cum Prim\u0103vara carpatin\u0103 din ad\u00e2ncul ei de taine sfinte sur\u00e2de re\u00eenvierii naturii \u00een verdele ei regal, pres\u0103rat cu un Safir-curcubeu de fascinante \u015fi ame\u0163itoare culori ce \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u0103 Dacia-Gr\u0103dina Maicii Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ \u0162ara mea de glorii, \u0163ara mea de dor?\/ Bra\u0163ele nervoase, arma de t\u0103rie,\/ La trecutu-\u0163i mare, mare viitor!\/ Fiarb\u0103 vinu-n cupe, spumege pocalul,\/ Dac\u0103 fiii-\u0163i m\u00eendri aste le nutresc;\/ C\u0103ci r\u0103m\u00eene st\u00eenca, de\u015fi moare valul,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc!\/\/ Vis de r\u0103zbunare negru ca morm\u00eentul\/ Spada ta de s\u00eenge du\u015fman fumeg\u00eend,\/ \u015ei deasupra idrei fluture ca v\u00eentul\/ Visul t\u0103u de glorii falnic triumf\u00eend,\/ Spun\u0103 lumii large steaguri tricolore,\/ Spun\u0103 ce-i poporul mare, rom\u00e2nesc,\/ C\u00eend s-aprinde sacru candida-i v\u00eeltoare,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc!\/\/ \u00cengerul iubirii, \u00eengerul de pace,\/ Pe altarul Vestei tainic sur\u00eez\u00eend,\/ Ce pe Marte-n glorii s\u0103 orbeasc\u0103-l face,\/ C\u00eend cu lampa-i zboar\u0103 lumea lumin\u00eend,\/ El pe s\u00eenu-\u0163i vergin \u00eenc\u0103 se coboare,\/ Guste fericire raiului ceresc,\/ Tu \u00eel str\u00eenge-n bra\u0163e, tu \u00eel f\u0103 altare,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc!\/\/ Ce-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ T\u00een\u0103r\u0103 mireas\u0103, mam\u0103 cu amor!\/ Fiii t\u0103i tr\u0103iasc\u0103 numai \u00een fr\u0103\u0163ie\/ Ca a nop\u0163ii stele, ca a zilei zori,\/ Via\u0163a \u00een vecie, glorii, bucurie,\/ Arme cu t\u0103rie, suflet rom\u00e2nesc,\/ Vis de vitejie, fal\u0103 \u015fi m\u00eendrie,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc!<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Ce-\u0163i Doresc Eu \u0162ie, Dulce Rom\u00e2nie, 2\/ 14 Aprilie 1867)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Drumul ales spre buna cunoa\u015ftere \u00eentru spiritul religios \u00ee\u0163i neteje\u015fte Calea spre lumin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai c\u0103ut\u00e2nd Adev\u0103rul \u00een ve\u015fm\u00e2ntul celest al Libert\u0103\u0163ii sale descoperi izvorul Dragostei absolute, peste care se pogoar\u0103 deplin \u015fi de-apururea aurora Frumuse\u0163ii dumnezee\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crea\u0163ia Profetului cre\u015ftin-ortodox dacorom\u00e2n mai are deasupra profunzimii ei spirituale, dincolo de atitudinea serafic\u0103 a noble\u0163ei dacului legendar, comuniunea sacerdotal\u0103 a Naturii regale care-\u015fi revars\u0103 splendoarea peste inimile \u015fi sufletele ROM\u00c2NILOR frumo\u015fi spiritual.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 \u00eenfr\u0103\u0163irea cu natura, f\u0103r\u0103 aerul ei parfumat, f\u0103r\u0103 mireasma ei, f\u0103r\u0103 farmecul \u015fi fiorul fiec\u0103rei unde, fiec\u0103rui lic\u0103r, fiec\u0103rei sc\u00e2ntei, fiec\u0103rei fl\u0103c\u0103ri, fiec\u0103rui tremur, fiec\u0103rui fream\u0103t, fiec\u0103rui murmur, fiec\u0103rei adieri, fiec\u0103rei \u00eempletiri, fiec\u0103rei tres\u0103riri, fiec\u0103rei chem\u0103ri, fiec\u0103rei alegeri, fiec\u0103rei c\u00e2nt\u0103ri, fiec\u0103rei contempl\u0103ri, fiec\u0103rei \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, fiec\u0103rei \u00een\u0103l\u0163\u0103ri, nu se poate na\u015fte Artistul ca poet, scriitor, eseist, filosof, teolog, pedagog ori artist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u201ePe un deal r\u0103sare luna, ca o vatr\u0103 de jeratic,\/ Rumenind str\u0103vechii codrii \u015fi castelul singuratic\/ \u015e-ale r\u00eeurilor ape, ce sclipesc fugind \u00een ropot-\/ De departe-n v\u0103i coboar\u0103 t\u00eenguiosul glas de clopot\u2026\/De treci codri de aram\u0103, de-departe vezi albind\/ \u015e-auzi m\u00eendra gl\u0103suire a p\u0103durii de argint.\/ Acolo l\u00eeng\u0103 izvoar\u0103, iarba pare de om\u0103t,\/ Flori albastre tremur ude \u00een v\u0103zduhul t\u0103m\u00eeiet;\/ Pare c\u0103 \u015fi trunchii vecinici poart\u0103 suflete sub coaj\u0103,\/ Ce suspin\u0103 printre ramuri cu a glasului lor vraj\u0103.\/ Iar prin m\u00eendrul \u00eentuneric al p\u0103durii de argint\/ Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind;\/ Ele trec cu harnici unde \u015fi suspin\u0103-n flori molatic,\/ C\u00eend coboar\u0103-n ropot dulce din t\u0103p\u015fanul pr\u0103v\u0103latic,\/ Ele sar \u00een bulg\u0103ri fluizi peste prundul din r\u0103stoace,\/ \u00cen cuibar rotind de ape, peste care luna zace.\/ Mii de fluturi mici alba\u015ftri, mii de roiuri de albine\/ Curg \u00een r\u00eeuri sclipitoare peste flori de miere pline\u2026\u201d<\/em><\/strong> (C\u0103lin, 1 Nov.1876)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Toat\u0103 aceast\u0103 fin\u0103 urzeal\u0103 a cuget\u0103rii pus\u0103 \u00een \u0163es\u0103tur\u0103 liric\u0103 are broderie princiar\u0103, filosofic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nara\u0163iunea literar\u0103 a Profetului Mihail Eminescu vine ca o \u00eencununare de nunt\u0103 regal\u0103 \u00een alaiul minunat, princiar al crea\u0163iei sale de mare \u015fi ad\u00e2nc\u0103 fine\u0163e a celui mai iscusit Artist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Artistul cre\u015ftin ortodox dac prive\u015fte, p\u0103trunde, atinge, m\u00e2ng\u00e2ie, \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, zv\u00e2gne\u015fte, zugr\u0103ve\u015fte, ciople\u015fte, finiseaz\u0103, sculpteaz\u0103, modeleaz\u0103, coloreaz\u0103, picteaz\u0103, alege, \u0163ese, \u00eembin\u0103, \u00eemplete\u015fte, brodeaz\u0103, \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u0103, \u00eempodobe\u015fte, \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103, fredoneaz\u0103, compune, c\u00e2nt\u0103, r\u0103sun\u0103, \u00eenc\u00e2nt\u0103, \u00eenal\u0163\u0103, prooroce\u015fte, rev\u0103rs\u00e2ndu-se apoi imperativ \u015fi sublim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poezia adev\u0103rat\u0103, pur\u0103, angelic\u0103, poezia cre\u015ftin-ortodox\u0103 trebuie s\u0103 aibe noble\u0163e literar\u0103, profunzime filosofic\u0103 \u015fi \u00een\u0103l\u0163ime teologic\u0103, s\u0103 r\u0103sune de muzic\u0103 frumoas\u0103, serafic\u0103 \u015fi divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eIdeal pierdut \u00een noaptea unei lumi ce nu mai este,\/ Lume ce g\u00eendea \u00een basme \u015fi vorbea \u00een poezii,\/ O! te v\u0103d, te-aud, te cuget, t\u00een\u0103r\u0103 \u015fi dulce veste\/ Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu al\u0163i zei.\/\/ Venere, marmur\u0103 cald\u0103, ochi de piatr\u0103 ce sc\u00eenteie, Bra\u0163 molatic ca g\u00eendirea unui \u00eemp\u0103rat poet,\/ Tu ai fost divinizarea frumuse\u0163ii de femeie,\/ A femeiei, ce \u015fi ast\u0103zi tot frumoas\u0103 o rev\u0103d.\/ Rafael, pierdut \u00een visuri ca-ntr-o noapte \u00eenstelat\u0103,\/ Suflet \u00eemb\u0103tat de raze \u015fi d-eterne prim\u0103veri,\/ Te-a v\u0103zut \u015fi-a visat raiul cu gr\u0103dini \u00eemb\u0103ls\u0103mate,\/ Te-a v\u0103zut plutind regin\u0103 printre \u00eengerii din cer\u2026\u201d<\/em><\/strong> (Venere \u015fi Madon\u0103, 15 Aprilie 1870)<\/p>\n

Profetul nostru cre\u015ftin-ortodox adaug\u0103 harul divin peste r\u0103sadurile virtu\u0163iilor cardinale \u00een suma variet\u0103\u0163ii cromatice a serenisimei sale crea\u0163ii spirituale rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dorul s\u0103u pogoar\u0103 din Mireasa Bucovin\u0103<\/strong> \u00een Regatul dulcei Rom\u00e2nii<\/strong>, pe l\u00e2ng\u0103 \u00cengerul de<\/strong> paz\u0103<\/strong>, pe l\u00e2ng\u0103 cuget\u0103torul Dionis<\/strong>, s\u0103rut\u0103 Floarea albastr\u0103<\/strong>, prive\u015fte audien\u0163a proletarului la<\/strong> \u00cemp\u0103rat<\/strong>, face reveren\u0163\u0103 lui F\u0103t-Frumos din tei<\/strong>, revars\u0103 o Melancolie<\/strong>, Cr\u0103iesei din Pove\u015fti<\/strong>, se plimb\u0103 cu barca pe Lac<\/strong>, \u00ee\u015fi pune o Dorin\u0163\u0103<\/strong>, \u00eel salut\u0103 pe C\u0103lin<\/strong> c\u0103ruia-i spune Povestea<\/strong> codrului<\/strong>, reiter\u00e2nd Povestea teiului<\/strong>, parc\u0103 aflat \u00een Singur\u0103tate<\/strong>, de\u015fi Departe de Dor<\/strong>, de O<\/strong>, r\u0103m\u00eei<\/strong>, trece Pe aceea\u015fi ulicioar\u0103<\/strong> spre De c\u00eete ori iubito<\/strong>\u2026 Roste\u015fte Rug\u0103ciunea unui Dac<\/strong>, celei At\u00eet de fraged\u0103<\/strong> c\u0103reia \u00eei dedic\u0103 c\u00e2teva Sonete<\/strong>, peste care se a\u015fterne Fream\u0103t de codru<\/strong>. Schi\u0163eaz\u0103 o Revedere<\/strong>, o Desp\u0103r\u0163ire<\/strong>, implor\u0103 O, mam\u0103<\/strong>, compune Scrisorile I,II,III,IV,V,<\/strong> contempl\u0103 Luceaf\u0103rul<\/strong>, dup\u0103 care S-a dus amorul<\/strong>\u2026, atunci C\u00eend amintirile<\/strong>\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ceng\u00e2ndurat p\u0103\u015fe\u015fte Pe l\u00eeng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163<\/strong>\u2026, \u00eemplete\u015fte o Od\u0103<\/strong> peste anii trecu\u0163i, peste visele ca ni\u015fte Somnoroase p\u0103s\u0103rele<\/strong> ce se leag\u0103n\u0103 La mijloc de codru<\/strong>\u2026 Singurul dor<\/strong> r\u0103sun\u0103 Seara pe<\/strong> deal,<\/strong> sub Steaua care a r\u0103s\u0103rit<\/strong>, din care se propag\u0103 ecoul De ce nu-mi vii<\/strong>\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dorul cel mare, Dorul de Patrie, Dorul de Dumnezeu, Dorul de Str\u0103mo\u015fi, Dorul tineresc \u00eel cheam\u0103 pe Profet la sf\u00e2nta S\u0103rb\u0103toare de la Putna<\/strong> a Marelui Domn \u015eTEFAN<\/strong> .<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Studen\u0163ii rom\u00e2ni de la Universitatea din Viena, electriza\u0163i de geniul lui Eminescu, ca o ac\u0163iune de lupt\u0103 \u00eempotriva anex\u0103rii samavolnice a Bucovinei de Nord de c\u0103tre imperiul habsburgic au creat un fel de Mi\u015fcare Na\u0163ionalist Cre\u015ftin-Ortodox\u0103,<\/em> \u00een vederea refacerii Unit\u0103\u0163ii politice na\u0163ionale, \u00eentrupat\u0103 \u00een idealul \u00cenf\u0103ptuirii Regatului Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anul 1870, care comemora patru secole de la ctitoria cerescului edificiu al M\u0103n\u0103stirii Putna de c\u0103tre Biruitorul tuturor vr\u0103jma\u015filor no\u015ftri \u015eTEFAN CEL MARE se preg\u0103tea de cinstire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103rb\u0103torirea acelui m\u0103re\u0163 eveniment culmina cu un entuziasm cu adev\u0103rat ultrana\u0163ional.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din cauza conflictului militar franco-prusac, din cauza falimentar\u0103 a b\u0103ncii \u00een care se afla contul pentru at\u00e2t de r\u00e2vnita Serbare-S\u0103rb\u0103toare, din cauza panicii ivite \u00een teama autorit\u0103\u0163ilor austro-ungare, Serbarea s-a am\u00e2nat, aduc\u00e2nd am\u0103r\u0103ciune Profetului care, pres\u0103ra precum c\u0103derea frunzelor toamna \u00een Convorbiri literare: \u201e\u2026 pornit\u0103 dintr-un sentiment de pietate c\u0103tre trecutul nostru pe c\u00e2t de glorios, pe at\u00e2t de nefericit.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acesta este de fapt Testamentul dacorom\u00e2nilor: \u201epe c\u00e2t de glorios, pe at\u00e2t de nefericit!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 18 Martie 1871, s-a ref\u0103cut Comitetul pentru Serbarea Putnei\/ pentru cinstirea lui \u015etefan cel Mare: Eminescu, Slavici, P. Pitei, Pamfil Dan, Sterie Ciurcu, Vasile Morariu, Ion Cocinschi, Elie Lu\u0163ia \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a parcurs cu trenul via Viena-Cern\u0103u\u0163i-Dorne\u015fti (Hadikfalva). De acolo la R\u0103d\u0103u\u0163i, a pornit cu o calea\u015fc\u0103, unde a fost dou\u0103 zile oaspetele p\u0103rintelui Ioan M\u00e2ndril\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tribunul a luat leg\u0103tura pe 5 August 1871, cu prefectul Oreste Renney \u015fi cu p\u0103rintele Arcadie Ciupercovici, egumenul M\u0103n\u0103stirii Putna.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la R\u0103d\u0103u\u0163i la Putna, Eminescu s-a deplasat tot cu tr\u0103sura, unde s-a \u00eenfr\u0103\u0163it cu s\u0103rb\u0103toarea \u201ede suflet rom\u00e2nesc, important\u0103 prin idei, prin parada costumului na\u0163ional\u201d<\/em>, prin a\u015fezarea pe morm\u00e2ntul Domnului \u015etefan \u201ea unei urne de argint cu p\u0103m\u00e2nt din toate teritoriile rom\u00e2ne<\/strong>; prin gestul colonelului Boteanu, care \u015fi-a depus centironul de aur pe morm\u00e2nt, prin muzica celor 30 de l\u0103utari condu\u015fi de vestitul Grigore Vindireu \u015fi prin entuziasmul elevului Ciprian Porumbescu care, dup\u0103 ce a c\u00e2ntat, adres\u00e2ndu-se tat\u0103lui s\u0103u, a spus cuvintele devenite celebre: <<Tat\u0103, am c\u00e2ntat Daciei \u00een-tregi!>><\/strong><\/em> (Victor Cr\u0103ciun, Eminescu-un veac de nemurire, <\/em>Ed. Minerva, Bucure\u015fti-1990)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci \u00een August 1871, c\u00e2nd Bucovina de Nord se afla sub jugul habsburgilor, la chemarea lui Eminescu, la tr\u00e2mbi\u0163a lui \u015etefan \u015fi la clopotul Buga al M\u0103n\u0103stirii Putna au venit la Serbare peste 5000 <\/strong>de rom\u00e2ni frumo\u015fi, \u00eempodobi\u0163i \u00een straiele lor populare, cere\u015fti, sfid\u00e2nd cotropitorii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Inimo\u015fii feciori r\u0103ze\u015fi au improvizat un Arc de triumf din crengi de brad, ornat cu mul\u0163ime de flamuri. Pe fruntea Arcului au scris:Memoriei lui \u015etefan cel Mare, m\u00e2ntuitorul neamului.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru existen\u0163a milenar\u0103, chiar ve\u015fnic\u0103 a unui Neam, na\u0163iunea sa are trebuin\u0163\u0103 de o Vatr\u0103 str\u0103bun\u0103, de un popor, de un conduc\u0103tor, de o elit\u0103 spiritual-politic\u0103, de o limb\u0103, de o credin\u0163\u0103 religioas\u0103, de o chemare, de o alegere, de cultur\u0103, de adev\u0103r, de libertate, de frumuse\u0163e, de iubire, de cler, de cruce, de eroism, de martiriu, de sfin\u0163i, de \u00cenviere, de \u00cen\u0103l\u0163are, de VE\u0218NICIE. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vecernia din 14\/ 26 August 1871, i-a adunat la morm\u00e2ntul lui \u015etefan cel Mare \u015fi pe Kog\u0103lniceanu, Alecsandri, Tocilescu, C. Istrati, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol \u015fi o delega\u0163ie a Mitropoliei Moldovei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoricul Xenopol a binecuv\u00e2ntat: \u201eTu, umbr\u0103 m\u0103rea\u0163\u0103 a lui \u015etefan cel Mare, coboa-r\u0103-te \u00een sufletul poporului t\u0103u \u015fi, cu puterea ta de fier, \u00eencoard\u0103-\u0163i voin\u0163a pentru \u00eempli-nirea acelor datorii pe care natura le impune oric\u0103rui popor ce n\u0103zuie\u015fte c\u0103tre nemurire\u2026 Pe morm\u00e2ntul\u00a0 lui \u015etefan cel Mare, pe ast\u0103 amintire comun\u0103 tuturor, venim noi deci ast\u0103zi cu credin\u0163a \u00een un viitor comun.\u201d<\/em> (Petru Bejinariu, Serbarea de la Putna din august 1871<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Serbarea de la Putna<\/em><\/strong>, a cuprins \u00eentreaga Dacie, gra\u0163ie lucr\u0103rii neobosite, entuziasmului, chem\u0103rii, preg\u0103tirii ei de c\u0103tre marele Eminescu<\/strong>, concretiz\u00e2ndu-se ca un model de lucrare, de folos, de bucurie \u015fi de m\u00e2ndrie pentru \u00eentregul nostru popor drept m\u0103ritor cre\u015ftin, din s\u00e2nul c\u0103ruia a \u0163\u00e2\u015fnit Eroul, Credinciosul, Voievodul, Ctitorul, Biruitorul, Legendarul, Sf\u00e2ntul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162ara Bucovinei, \u201edotat\u0103 de natur\u0103 \u015fi de oameni cu cele mai bogate daruri, cu cele mai frumoase podoabe, \u00ee\u0163i r\u0103pe\u015fte vederile \u015fi-\u0163i dezmiard\u0103 sufletul\u2026, z\u0103re\u015fti \u00een dep\u0103rtare \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se c\u0103tre ceri falnicele coame \u015fi spete a mun\u0163ilor Carpa\u0163i\u2026 O t\u0103cere sf\u00e2nt\u0103 te \u00eempresoar\u0103, \u015fi pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in te treze\u015fti ad\u00e2ncindu-te \u00een creierii mun\u0163ilor. Aici la cap\u0103tul satului, pe genunchii unei grupe de mun\u0163i acoperi\u0163i cu brazi seculari, se ridic\u0103 m\u0103n\u0103stirea cu turnurile ei m\u0103iestoase. De toate p\u0103r\u0163ile \u00eempresurat\u0103 cu mun\u0163i sf\u00e2\u015fie\u0163i de cr\u0103p\u0103turi \u015fi v\u0103i ad\u00e2nci \u015fi \u00eenguste; \u00een apropierea unor mici plaiuri de verdea\u0163\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, cu drept cuv\u00e2nt a fost aleas\u0103 de loca\u015ful etern a celui ce n-a avut r\u0103gaz s\u0103 se odihneasc\u0103 toat\u0103 via\u0163a sa cum se cuvine.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu-Ortodoxia, O antologie de Fabian Anton, Ed. Eikon, Cluj-Napoca)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clopotni\u0163a turn este pav\u0103za de piatr\u0103 a acestei magnifice M\u0103n\u0103stiri bucovinene moldave, din pieptul c\u0103reia sun\u0103 peste toat\u0103 \u0162ara cu Dor, Buga cel greu, clopotul Domnului \u015etefan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd treci pe sub \u00eenalta clopotni\u0163\u0103, pe partea dreapt\u0103 la intrare vegheaz\u0103 impun\u0103tor Profetul Mihail Eminescu, \u00een plato\u015fa rece de marmur\u0103, trist \u015fi mai tot timpul l\u0103crim\u00e2nd pentru pu\u0163inii fii care i-au mai r\u0103mas fideli Daciei sale dragi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen pridvorul M\u0103n\u0103stirii \u00een straiele lor princiare stau de straj\u0103 scumpele oseminte ale magnificului \u015etefan cel Mare, Bogdan, Rare\u015f \u015fi ale Doamnelor epocilor glorioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 2 Iulie 2004, la 500 de ani de la venerarea Domnului \u015etefan cel Mare, am fost la jubileul acelei ilustre S\u0103rb\u0103tori \u00eentr-un pelerinaj de suflet, pe jos, de la Suceava-Vicovul de Jos- M\u0103n\u0103stirea Putna, cu mentorul \u015fi prietenul meu profesorul Gheorghe Constantin<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare cas\u0103 era \u00eempodobit\u0103 de s\u0103rb\u0103toare. Fiecare bucovinean era g\u0103tit frumos \u00een straiul s\u0103u tradi\u0163ional, str\u0103bun. Familiile urma\u015filor r\u0103ze\u015fi de odinioar\u0103 ne a\u015fteptau \u00een fa\u0163a caselor lor boiere\u015fti, cu flori, cu bucurie, cu emo\u0163ie, cu fior, cu z\u00e2mbete \u015fi cu ur\u0103ri de bun venit!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se prinsese-n Hora mare toat\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi toat\u0103 omenia noastr\u0103 dacorom\u00e2n\u0103 proverbial\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre prima \u015fi ultima poart\u0103 care te primesc cu bra\u0163ele lor largi, moldave, cordiale ale M\u0103n\u0103stirea Putna, fiica<\/em> de suflet a Voievodului \u015etefan cel Mare, \u00een frunte cu I.P.S. Pimen, v\u0103dit entuziasmat, \u00eentreaga coloan\u0103 s-a oprit. Eram \u00eembr\u0103cat \u00een costum na\u0163ional cu piese din Bucovina drag\u0103 \u015fi Muntenia mea iubit\u0103, \u00een primul \u015fir al Coloanei din spate. Am avut surpriza pl\u0103cut\u0103 s\u0103-mi descop\u0103r un cons\u0103tean din satul B\u00e2rsoieni-comuna Stoile\u015fti-V\u00e2lcea, eu fiind din satul B\u00eersoiu al aceleia\u015fi bogate \u015fi primitoare comune, pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Filip<\/strong> Munceanu, cu un sul cartonat de un metru pe 50 cm, pe care \u00eei scrisese caligrafic cu tu\u015f, o Od\u0103 marelui \u015etefan.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0C\u00e2nd s-a terminat num\u0103r\u0103toarea Coloanei, lungimea ei era de 100 de m, pe o l\u0103\u0163ime de 5 m (100 de cre\u015ftini \u00een lugime \u015fi 5 \u00een l\u0103\u0163ime), eu eram al 500<\/strong>-lea nunta\u015f. Cifr\u0103 simbolic\u0103, sacr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rom\u00e2ni mul\u0163i, frumo\u015fi, multicolori, princiari, regali, bucuro\u015fi, veseli, cu tricolor, de toate v\u00e2rstele, din toate p\u0103r\u0163ile, inclusiv din Basarabia, cu ansambluri folclorice din \u00eentreaga \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O echip\u0103 de tineri cosa\u015fi au cosit pe dealul din st\u00e2nga dinspre intrarea \u00een m\u0103n\u0103stire pe circa \u00a015-20 m lungimea literei, numele: \u015eTEFAN CEL MARE, iar seara au aprins m\u0103re\u0163ul nume, astfel c\u0103 Voievodul nostru drag era proiectat pe cerul Str\u0103bunilor \u015fi pe p\u0103m\u00e2ntul urma\u015filor lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne \u00eentoarcem la seara S\u0103rb\u0103torii din August 1871, c\u00e2nd moderator era eminentul Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u00e2mb\u0103t\u0103 sara, la 10 oare, un imens num\u0103r de oaspe\u0163i se \u00eendrepta c\u0103tre biseric\u0103. Era momentul \u00eenceperii serb\u0103rei. De-abia preo\u0163ii intrase \u00een altar, de-abia se \u00eencepuse sfintele ceremonii, c\u00e2nd la pomenirea numelui neuitatului erou clopotele se clatin\u0103, salvele de tunuri vuiesc de dou\u0103 p\u0103r\u0163i de pe v\u00e2rfurile mun\u0163ilor. Atunci:<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMu\u015fchiul zidului se mi\u015fc\u0103, printre iarb\u0103 se strecoar\u0103\/ O suflare care trece ca prin vine un fior\u2026\/ Este ora n\u0103lucirei: Un morm\u00e2nt se dezvele\u015fte,\/ O fantom\u0103-ncoronat\u0103 din el iese\u2026 o z\u0103resc\u2026\/ Iese\u2026 vine c\u0103tr\u0103 \u0163\u0103rmuri\u2026 st\u0103\u2026 \u00een preajma sa prive\u015fte.\/ R\u00e2ul \u00eenapoi se trage, mun\u0163ii v\u00e2rful \u00ee\u015fi cl\u0103tesc.\/ Asculta\u0163i!\u2026 marea fantom\u0103 face semn\u2026 d\u0103 o porunc\u0103\u2026\/ O\u015ftiri, taberi f\u0103r\u0103 num\u0103r \u00eemprejuru-i \u00eenviez;\/ Glasul ei se-ntinde, cre\u015fte, repe\u0163it din st\u00e2nc\u0103-n st\u00e2nc\u0103,\/ Transilvania-l aude: Ungurii se \u00eenarmez.\/ Salutare, umbr\u0103 veche! prime\u015fte-nchin\u0103ciune\/ De la fiii Rom\u00e2niei, care tu o ai m\u0103rit:\/ Noi venim mirarea noastr\u0103 la morm\u00e2ntu-\u0163i a depune,\/ Veacurile ce-nghit neamuri al t\u0103u nume l-au r\u0103pit.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Duminic\u0103, dup\u0103 ce tot Alaiul mirenilor \u015fi monahilor de nunt\u0103, de fapt S\u0103rb\u0103toarea cre\u015ftin-ortodox\u0103 este o nunt\u0103 celest\u0103: p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u015fi cereasc\u0103 a luat parte la Sf\u00e2nta Liturghie, nunta\u015fii au fost m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i de rostirea p\u0103rintelui egumen Arcadiu Ciupercovici, g\u0103tit\u0103 cu \u00eensufle\u0163ire \u015fi patriotism, apoi au r\u0103mas electriza\u0163i de fulminanta elocin\u0163\u0103 a istoricului Xenopol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Luni s-a reluat din plin serbarea S\u0103rb\u0103torii Rom\u00e2nilor, aureolat\u0103 de acela\u015fi egumen care a dat citire unui document literar monumental g\u0103sit de Hurmuzachi \u00een Basarabia, intitulat: \u201eCuv\u00e2ntul de \u00eengrop\u0103ciune la moartea lui \u015etefan cel Mare.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Red\u0103m c\u00e2teva str\u0103luciri din m\u0103rg\u0103ritarele eminentului necrolog: \u201eCa fulgerul de la r\u0103s\u0103rit la apus a str\u0103luminat: marturi sunt le\u015fii, care cu s\u00e2ngele lor au ro\u015fit p\u0103m\u00e2ntul nostru; marturi ungurii, cari v\u0103zur\u0103 satele \u015fi cet\u0103\u0163ile potopite de foc; marturi t\u0103tarii, care cu iu\u0163eala fugei n-au sc\u0103pat de fierul lui; marturi turcii, cari nici \u00een fug\u0103 nu-\u015fi putur\u0103 afla m\u00e2ntuirea\u2026 marturi sunt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascu\u0163i\u015ful sabiei lui!\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar ce minte e at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een g\u00e2ndiri, ce limb\u0103 e a\u015fa de \u00eendestulat\u0103 \u00een vorbe, ce me\u015fte\u015fug a\u015fa de iscusit la \u00eemplinirea cuv\u00e2ntului, ca s\u0103 poat\u0103 \u00eempodobi at\u00e2tea risipe ale vr\u0103jma\u015filor, at\u00e2tea sf\u0103r\u00e2m\u0103ri de cet\u0103\u0163i, at\u00e2tea zidiri de loca\u015furi sfinte \u015fi at\u00e2ta \u00een\u0163elepciune, \u015fi \u00een c\u00e2t au tr\u0103it, au \u00eenflorit \u015fi voinicia \u015fi fericirea noastr\u0103, \u015fi care toate lucr\u0103rile sale \u015fi le-a pecetluit cu credin\u0163a \u00een Iisus Christos: \u00een r\u0103zboaie biruitor smerit, \u00een pace domn drept \u015fi bun, iar \u00een via\u0163a sa \u00een parte credincios adev\u0103rat.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>(\u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d,<\/em> IX, nr. 92-93, 22 \u015fi 25 august 1871, p. 1-3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015etefan cel Mare a ridicat Dreptatea instituit\u0103 de marele Vlad \u0162epe\u015f, v\u0103rul s\u0103u, la cinstea de pravil\u0103 moldav\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t de la Voievod la curte, de la curte la boierii de toate rangurile, de la boieri la r\u0103ze\u015fi \u015fi de la r\u0103ze\u015fi la \u0163\u0103ranii s\u0103ritori oric\u00e2nd la lupta Domnului lor, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 nestingherit\u0103, aduc\u00e2nd bucurie \u015fi alinare tuturor de la bordei la palatul domnesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDeparte de curtea lui toat\u0103 minciuna, zavistia legat\u0103, pizma ferecat\u0103, \u00een\u015fel\u0103ciunea izgonit\u0103, str\u00e2mb\u0103tatea \u00eempilat\u0103 de tot: dreptatea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ea pe scaun; \u015fi nu ea lui, ci el era supusul ei \u015fi \u015ferbitoriu! De apuca armele, de ea se sf\u0103tuia; de judeca, pe d\u00e2nsa o asculta; de cinstea, ei-i urma \u015fi toate le f\u0103cea ca un \u015ferb din porunca ei! Cei vechi b\u0103znuia, c\u0103 dreptatea a fugit dintre oameni; iar noi putem adeveri c\u0103 la noi st\u0103p\u00e2nea. O, via\u0163\u0103 fericit\u0103! O, obiceie de aur! o, dulce st\u0103p\u00e2nire \u00eentru care au petrecut str\u0103bunii no\u015ftri! Oare-\u0163i mai veni vrodat\u0103?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>(Acela\u015fi iscusit necrolog Hurmuzachian)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apartenen\u0163a lui Eminescu la Ortodoxie s-a manifastat ca o \u00eentrupare a fiin\u0163ei sale spirituale \u00een divinitatea eviden\u0163ei cre\u015ftine. Eu-l s\u0103u contopit \u00een Chipul primit ca cinstire a lui Dumnezeu, ca cinstirea a Neamului s\u0103u, ca cinstire a poporului s\u0103u, a p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i \u015fi a celor dragi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eF\u0103r\u0103 eu nu exist\u0103 timp, nu exist\u0103 spa\u0163iu, nu exist\u0103 Dumnezeu, f\u0103r\u0103 ochi nu e lumin\u0103, f\u0103r\u0103 auz nu e c\u00e2ntecul; ochiul e lumina, auzul e c\u00e2ntecul, eu e Dumnezeu.\u201d <\/em>(Constantin Noica, Ce cuprind caietele lui Eminescu, <\/em>\u00een revista \u201eSteaua\u201d<\/em>, Cluj, an XX, nr.6 (233), iunie 1969, p.12)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Profetul Mihail Eminescu<\/strong> am fi mai sacrifica\u0163i, mai s\u0103raci, mai s\u0103rmani, mai scinda\u0163i, mai sf\u00e2rteca\u0163i, mai singuri, mai slabi, mai slavi, mai sofi\u015fti, mai sovietici, mai str\u0103ini, mai suferinzi, mai supraveghea\u0163i, mai surghiuni\u0163i, mai surzi\u2026, la cinstirea lui Dumnezeu, a Fecioarei Maria, a Str\u0103bunilor, a Str\u0103mo\u015filor \u015fi ai \u00cenainta\u015filor no\u015ftri cre\u015ftini-ortodoc\u015fi.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Eminescu nu trebuie \u00een\u0163eles, fiindc\u0103 el nu poate fi \u00een\u0163eles. <\/strong><\/p>\n

El trebuie numai \u015fi doar iubit!<\/strong><\/p>\n

El trebuie tr\u0103it !<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Plec\u0103ciune, B\u0103die Mihai! <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b, 12 Ianuarie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eEu e Dumnezeu. Na\u0163iunea mea e lumea; cum f\u0103r\u0103 eu nu e Dumnezeu, astfel f\u0103r\u0103 na\u0163iunea mea nu e lume.\u201d [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[39,38],"class_list":["post-42445","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","tag-gheorghe-constantin-nistoroiu","tag-mihai-eminescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42445"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42448,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42445\/revisions\/42448"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}