{"id":42696,"date":"2019-01-20T13:35:59","date_gmt":"2019-01-20T13:35:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42696"},"modified":"2019-01-20T13:35:59","modified_gmt":"2019-01-20T13:35:59","slug":"galina-martea-mirajul-oltului-%e2%80%93-debut-editorial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/20\/galina-martea-mirajul-oltului-%e2%80%93-debut-editorial\/","title":{"rendered":"Galina MARTEA: Mirajul Oltului \u2013 debut editorial"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De aceast\u0103 dat\u0103 vom comenta despre apari\u021bia editorial\u0103 \u201eMirajul Oltului\u201d, revista de cultur\u0103 din ora\u0219ul C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul V\u00e2lcea (nr.1\/2(4\/5), 2018), redactor \u0219ef fiind scriitorul \u0219i omul spiritualit\u0103\u021bii Ion N\u0103lbitoru (prozator, romancier, poet, dramaturg, fabulist, memorialist, cercet\u0103tor elocvent \u00een redescoperirea \u021binutului rom\u00e2nesc \u2013 mitologie, tradi\u021bii, turism, istorie), <\/strong>iar fondatorii acesteia sunt profesorii \u0219i scriitorii Constantin Geant\u0103, Marie-Jeanne Talo\u0219 \u0219i Paulian Buicescu. <\/strong>Cu o denumire foarte frumoas\u0103, dar \u0219i incitant\u0103, \u0219i cu un con\u021binut de o pondere aparte, publica\u021bia de fa\u021b\u0103 are tangen\u021b\u0103 \u0219i simbolizeaz\u0103, mai \u00eent\u00e2i de toate, cuprinsul \u0219i minun\u0103\u021bia Oltului, acesta fiind unul dintre cele mai \u00eensemnate r\u00e2uri din Rom\u00e2nia, dar \u0219i unul dintre r\u00e2uri care curge prin V\u00e2lcea \u0219i reprezint\u0103 bog\u0103\u021bia \u021binutului rom\u00e2nesc. Cu puterea cuv\u00e2ntului literar, revista Mirajul Oltului<\/em> este fondat\u0103 \u00een scopul de a reda nesf\u00e2r\u0219ita imagine spiritual\u0103, material\u0103, cultural\u0103 a \u00eentinsului R\u00e2mnicu V\u00e2lcea (municipiul de re\u0219edin\u021b\u0103 al jude\u021bului V\u00e2lcea \u0219i Oltenia), precum \u0219i a regiunii V\u00e2lcea, dar, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i a \u00eentregului cuprins rom\u00e2nesc. Astfel, este vorba de o apari\u021bie editorial\u0103 de excep\u021bie care, la r\u00e2ndul ei, prezint\u0103 publicului cititor posibilitatea de a cunoa\u0219te din plin frumuse\u021bea culturii literare ce se intersecteaz\u0103 cu bog\u0103\u021bia spiritual\u0103 a unui \u021binut de o mare valoare din societatea rom\u00e2n\u0103. Cu at\u00e2t mai mult, aceast\u0103 publica\u021bie pune \u00een eviden\u021b\u0103 specificul cultural-spiritual al jude\u021bului V\u00e2lcea, totodat\u0103, pun\u00e2nd un accent forte pe identitatea comunit\u0103\u021bii locale \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pe identitatea spiritului local, totul fiind corelat cu factorul ideal al existen\u021bei\u00a0locale.<\/p>\n

Din primele pagini ale revistei ne re\u00eent\u00e2lnim cu crea\u021bia literar\u0103 a unor personalit\u0103\u021bi marcante \u00a0din societatea <\/strong>rom\u00e2n\u0103, at\u00e2t din cadrul \u021b\u0103rii, c\u00e2t \u0219i din afara ei, cu prec\u0103dere, din jude\u021bul V\u00e2lcea. Este onorabil acest lucru, deoarece prin promovarea culturii locale sunt puse \u00een valoare aspecte ce corespund necesit\u0103\u021bilor sociale, necesit\u0103\u021bilor priorirate pentru omul comunit\u0103\u021bii v\u00e2lcene. \u00cen modul dat, \u0219i primul eseu din cadrul revistei este consacrat evenimentelor culturale locale, \u00eentitulat \u201eFestivalul Na\u021bional de Folclor \u201eC\u00e2ntecele Oltului\u201d, la 50 de ani!\u201d<\/em>, scris de Florinel Constantinescu (dr., Primarul municipiului C\u0103lim\u0103ne\u0219ti). <\/em>\u00cen cronica respectiv\u0103 sunt enumerare un \u0219ir de ac\u021biuni culturale la care au participat personalit\u0103\u021bi de mare prestigiu din \u021bara rom\u00e2neasc\u0103, \u00eendeosebi din \u021binutul local, \u00een \u00eencheiere, men\u021bion\u00e2ndu-se despre organizatorii festivalului, ace\u0219tea fiind Centrul Jude\u0163ean pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale V\u00e2lcea, Prim\u0103ria ora\u015fului C\u0103lim\u0103ne\u015fti \u0219i Consiliul Jude\u0163ean V\u00e2lcea.<\/p>\n

\u00cen prelungire, la sec\u021biunea \u201ePagini din istoria C\u0103lim\u0103ne\u0219tiului\u201d, este prezent\u0103 sinteza unei cercet\u0103ri despre Ora\u0219ul C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, studiu extras din lucrarea \u201eV\u00e2lcea \u00een timp \u0219i spa\u021biu. Fapte \u0219i date\u201d, Editura Conphys, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, 2008, p.143 \u2013 144, <\/em>autorul fiind <\/em>omul de cultur\u0103 \u0219i art\u0103, scriitorul Petre Petria (1934 – 2013). <\/em>Relat\u0103ri interesante despre \u00eentinsul v\u00e2lcean, descrieri \u0219i informa\u021bii inedite despre izvoarele t\u0103m\u0103duitoare de la C\u0103lim\u0103ne\u015fti \u2013 C\u0103ciulata. De asemenea, afirma\u021bii \u201edespre importan\u0163a \u015fi rostul apelor termale minerale care nu au fost str\u0103ine nici pentru Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, care, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u015fi-a ales loc de \u00eenchin\u0103ciune \u015fi de durare-n timp, ulterior zidind M\u00e2n\u0103stirea Cozia \u00een apropierea acestora\u201d, spune autorul lucr\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen peisajul tradi\u021biilor folclorice \u0219i etnografice, epigramistul Nicolae Ghinoiu scrie despre \u201eIstoria ansamblului de c\u00e2ntece \u0219i dansuri \u201eDoina Oltului\u201d din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, V\u00e2lcea\u201d<\/em>. La rubrica respectiv\u0103 Domnia Sa spune: \u201eTradi\u0163iile folclorice \u015fi etnografice ale C\u0103lim\u0103ne\u015ftiului dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. M\u0103rturii orale din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie atest\u0103 f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103 faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, \u00een satul C\u0103lim\u0103ne\u015fti ce f\u0103cea parte din ctitoria Sfintei M\u00e2n\u0103stiri Cozia a Domnitorului Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, duminica sau \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare, \u00een pia\u0163a de l\u00e2ng\u0103 prim\u0103rie se desf\u0103\u015fura un eveniment de mare tradi\u0163ie folcloric\u0103 \u201eHora Satului\u201d la care participau cu mare entuziasm tinerii \u015fi v\u00e2rstnicii locului. La aceste s\u0103rb\u0103tori \u00ee\u015fi etalau m\u0103iestria interpret\u0103rii muzicale rapsozi populari localnici, care d\u0103deau glas cu mare \u00eensufle\u0163ire \u015fi entuziasm celor mai \u00eendr\u0103gite \u015fi cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele mai simple, o vioar\u0103 sau un fluier, un \u0163ambal sau un contrabas. Mai trebuie men\u0163ionat un fapt nu lipsit de importan\u0163\u0103 \u015fi anume c\u0103 \u00een aceste s\u0103rb\u0103tori se etalau cu cea mai mare m\u00e2ndrie, cele mai frumoase costume na\u0163ionale lucrate de fete sau neveste, ori mo\u015ftenite din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie\u201d.<\/p>\n

\u00cen continuare, la sec\u021biunea \u201eReportaj turistic\u201d, este foarte pl\u0103cut s\u0103 men\u021bion\u0103m \u0219i despre eseul \u201eUn plai de vis din nordul Olteniei\u201d,<\/em> realizat de neobositul scriitor Ion N\u0103lbitoru (extras<\/em> din volumul de reportaje turistice englezo – rom\u00e2n \u201eRom\u00e2nia, Catedrala din Carpa\u021bi\u201d, autor Ion N\u0103lbitoru)<\/em>. Povestiri curioase \u0219i nespus de interesante, \u00een vizor totul fiind despre \u021binutul R\u00e2mnicu V\u00e2lcea. Aici autorul \u00eenregistreaz\u0103: \u201eR\u00e2mnicu V\u00e2lcea este o atrac\u0163ie pentru mul\u0163i str\u0103ini, fiindc\u0103, de aici, se deschid drumuri spre zone turistice de vis. \u00cen centrul ora\u015fului, se afl\u0103 Arhiepiscopia R\u00e2mnicului. Spre poalele Masivului C\u0103p\u0103\u0163\u00e2nii, turistul \u00ee\u015fi poate continua pelerinajul c\u0103tre Ol\u0103ne\u015fti, ora\u015f \u015fi sta\u0163iune cu numeroase izvoare cu ape minerale pentru tratament. Dar nu trebuie omis nici ora\u015ful Ocnele Mari, cu cea mai mare salin\u0103 din \u0163ar\u0103, care dateaz\u0103 de pe timpul Imperiului Roman. Acolo, este amenajat un fel de or\u0103\u015fel subteran. \u00cen ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, \u00een imensa cavern\u0103 str\u0103juit\u0103 de pere\u0163ii de sare, se afl\u0103 terenuri de sport, locuri de joac\u0103 \u015fi delectare pentru copii \u015fi chiar o bisericu\u0163\u0103 cu tavanul \u015fi pere\u0163ii str\u0103jui\u0163i de masivul de sare. Aerul s\u0103rat de aici este foarte recomandat celor cu probleme de astm\u2026 \u015ei, dac\u0103 turistul se afl\u0103 \u00een zon\u0103, poate alege \u015fi sta\u0163iunea Govora, dar \u015fi ora\u015ful Horezu, cu vestitele atelierele de ceramic\u0103 \u015fi locul unde, anual, se \u0163ine festivalul \u201eCoco\u015ful de Hurez\u201d, c\u00e2nd me\u0219terii olari hurezeni \u00ee\u0219i expun \u201eoperele\u201d modelate din lut\u201d. \u00a0<\/em><\/p>\n

Eseuri, cronici, studii, document\u0103ri, evenimente, poeme, etc., realizate de scriitorii neamului rom\u00e2nesc \u00een cadrul diverselor sec\u021biuni ale revistei. Relat\u0103ri detaliate aduse publicului cititor despre bog\u0103\u021biile spirituale, culturale \u0219i materiale ale \u021binutului v\u00e2lcean, c\u00e2t \u0219i istorisiri nespus de interesante despre evenimentele istorice petrecute \u00een timp \u00een cadrul \u021b\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti – trecut \u0219i prezent. Printre toate acestea se reg\u0103sesc cu crea\u021bii literare condeierii Marie-Jeanne Talo\u0219 din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, cu lucrarea \u201eLa poalele Coziei, \u00een ve\u0219nicie\u201d; profesorul universitar, dr., Florentin Smarandache (University of New Mexico, SUA), cu cronica \u201eUn tur rapid prin Copenhaga\u201d; Ilie F\u00eertat din Gr\u0103di\u0219tea, cu eseul \u201eCetatea dacic\u0103 de la gr\u0103di\u0219tea V\u00e2lcea\u201d; Cristian Gabriel Moraru din Teleorman, cu proza \u201eStan\u021be creativiste\u201d; Ioan – Grigore Bu\u0219ag\u0103 din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, cu descrierea \u201eRom\u00e2nia 2018 \u2013 Un centenar de dezbinere \u0219i suferin\u021b\u0103\u201d; Constantin Geant\u0103 din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, cu eseul \u201eEroi \u0219i eroism\u201d; Elena Bu\u021bu din Craiova, cu studiul despre \u201eIubirea \u2013 esen\u021ba vie\u021bii \u0219i motiva\u021bia triumfului\u201d; M\u0103d\u0103lina B\u0103rbulescu din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, despre \u201eProiect\u0103ri imagistice ale sinelui \u00een opera eminescian\u0103\u201d; c\u00e2t \u0219i mul\u021bi al\u021bii, care, to\u021bi la r\u00e2ndul lor, redau \u00een cel mai frumos mod expuneri despre via\u021b\u0103 \u0219i om, despre existen\u021ba poporului rom\u00e2n \u0219i a na\u021biunii rom\u00e2ne, despre \u00eentinsul v\u00e2lcean \u0219i bog\u0103\u021biile sale. \u00cens\u0103 Mihai Spori\u0219 din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Nicolae Nistor din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, George Achim (Rm. V\u00e2lcea), Marie-Jeanne Talo\u0219 (C\u0103lim\u0103ne\u0219ti), Mariana Moga din Sebe\u0219-Alba, Galina Martea din Basarabia\/Olanda, Tatiana Dabija din Chi\u0219in\u0103u\/Moldova, Tiberiu Zamfir din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, Cristian Ovidiu Dinic\u0103 (Rm. V\u00e2lcea), Elisabeta Silvia G\u00e2ngu din Gr\u0103di\u0219tea, Puiu R\u0103ducan de la B\u0103ile Ol\u0103ne\u0219ti, Ion Micu\u021b (Rm. V\u00e2lcea), Robert C\u0103t\u0103lin Barbu (Rm V\u00e2lcea), c\u00e2t \u0219i mul\u021bi al\u021bi poe\u021bi, ne vorbesc \u00een versuri lirice despre \u021bar\u0103 \u0219i neam, despre iubire \u0219i lumea \u00eenconjur\u0103toare, despre universul uman \u0219i tot ceea ce este sublim \u00een ast\u0103 lume.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen finalul cuprinsului este \u00eenregistrat cuv\u00e2ntul de \u00eenchidere din partea redac\u021biei, \u00eentitulat \u201e\u00cen dialog cu cititorii\u201d: \u201eN\u0103scut\u0103 pe meleagurile C\u0103lim\u0103ne\u0219tiului, zon\u0103 str\u0103juit\u0103 de Muntele Cozia, dealuri cu inflexiuni domoale, str\u0103b\u0103tut\u0103 de apele Oltului, revista noastr\u0103 este deschis\u0103 tuturor iubitorilor de frumos. Creatorii de literatur\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i art\u0103 sunt bineveni\u021bi \u00een paginile revistei. Dorim promovarea tinerilor talenta\u021bi. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 dorim s\u0103 purt\u0103m dialoguri constructive care s\u0103 eviden\u021bieze maturitate artistic\u0103. Cele mai bune realiz\u0103ri artistice vor fi promovate \u00een paginile noastre. Revista va fi deschis\u0103 tuturor v\u00e2rstelor \u0219i orient\u0103rilor artistice. Un sumar bogat \u0219i diversificat este ceea ce v\u0103 oferim. Sper\u0103m s\u0103 fim pe gustul unui num\u0103r mare de cititori. Con\u0219tien\u021bi c\u0103 timpul este acela care ne va judeca, pornim la drum cu convingerea c\u0103 \u201eNicio institu\u0163ie omeneasc\u0103 nu va dura dac\u0103 nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe un sentiment\u201d, a\u015fa cum afirma Napoleon Bonaparte \u00eentr-o cugetare a sa\u201d.<\/em> Cuvinte pline de optimism din partea colectivului redac\u021bional al revistei – totul fiind un sistem de idei cu privire la existen\u021ba uman\u0103 dominat\u0103 de \u00eencredere \u0219i speran\u021b\u0103, dominat\u0103 de pozitivism \u00een crearea celor mai frumoase ac\u021biuni spirituale \u00eentru binele omului \u0219i a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen urma celor relatate, putem spune, cu fermitate, c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unei apari\u021bii editoriale de excep\u021bie. Mirajul Oltului este publica\u021bia periodic\u0103 simestrial\u0103 care cuprinde con\u021binuturi de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, totodat\u0103, este debutul editorial care constituie intrarea sigur\u0103 \u00een patrimoniul cultural na\u021bional rom\u00e2nesc. \u00cendeosebi, Mirajul Oltului<\/em> este revista care pune \u00een eviden\u021b\u0103 spiritul v\u00e2lcean \u00een contextul identit\u0103\u021bii locale.<\/p>\n

\u00a0\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/strong><\/p>\n

Dr., acad., scriitoare Galina MARTEA, <\/strong><\/p>\n

Olanda<\/strong><\/p>\n

19 ianuarie, 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De aceast\u0103 dat\u0103 vom comenta despre apari\u021bia editorial\u0103 \u201eMirajul Oltului\u201d, revista de cultur\u0103 din ora\u0219ul C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul V\u00e2lcea (nr.1\/2(4\/5), 2018), [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42696","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42696","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42696"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42696\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42698,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42696\/revisions\/42698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42696"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42696"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42696"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}