{"id":42699,"date":"2019-01-20T13:46:55","date_gmt":"2019-01-20T13:46:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42699"},"modified":"2019-01-20T13:47:38","modified_gmt":"2019-01-20T13:47:38","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-aiud-temnita-iad-si-raiul-detinutilor-crestini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/20\/gheorghe-constantin-nistoroiu-aiud-temnita-iad-si-raiul-detinutilor-crestini\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Aiud-Temni\u021ba-Iad \u0219i Raiul De\u021binu\u021bilor Cre\u0219tini"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cAm r\u0103mas drept fa\u0163\u0103 de neamul meu, de <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica mea, de idealul acesta al slujirii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>(Vasile Turtureanu-23 de ani de temni\u0163\u0103)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103, vreodat\u0103 curiozitatea te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 pleci din Cluj-Napoca spre Alba Iulia, capitala Marii Uniri, drumul t\u0103u trece prin Aiud care, are o amprent\u0103 istoric\u0103, bogat\u0103. Pe vremea dacilor nemuritori, Aiud se numea Brucla<\/strong>, t\u00e2rg de viticultori \u00eenst\u0103ri\u0163i, cu oameni harnici \u015fi me\u015fte\u015fugari pricepu\u0163i. Martor al acelor vremuri imemoriale este Mure\u015ful<\/strong>. Undele sale uneori line, alteori zgomotoase povestesc \u015fi duc istoria mai departe, din tat\u0103 \u00een fiu \u015fi nepot, din \u0163ar\u0103 prin Tisa \u015fi prin Dun\u0103re \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mure\u015ful Voievodal<\/strong> \u00ee\u0163i aminte\u015fte de \u00centregitorul Daciei Mihai Viteazul care, a trecut cu vitejii lui pe acolo \u00een drumul spre cetatea B\u0103lgrad. Tot el, fratele Oltului viteaz \u015fopte\u015fte despre l\u0103icerii d\u00e2rjilor, ne\u00eenfrica\u0163ilor \u015fi nemuritorilor mo\u0163i: Horia, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, f\u0103c\u00e2nd \u015fi o reveren\u0163\u0103 Tribunului Avram Iancu, cu preotesele-amazoane \u015fi cu dacii lui drep\u0163i ca bradul. Lui Axente Sever, unul dintre frunta\u015fii de seam\u0103 ai Revolu\u0163iei de la 1848, \u00eei poart\u0103 o pioas\u0103 \u015fi cald\u0103 amintire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mure\u015ful<\/strong> a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne camaradul de n\u0103dejde \u015fi de \u00eencercare al bravilor no\u015ftri osta\u015fi, eroi \u015fi martiri \u00een cursul istoriei \u015fi \u00een mod expres \u00een timpul r\u0103zboaielor purtate pentru \u00centregirea Neamului nostru dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi \u015ftie at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea despre uria\u015fa mog\u00e2ldea\u0163\u0103 habsburgic\u0103, coco\u0163at\u0103 pe trei etaje, cu tren\u0103 lung\u0103 \u015fi gri, tace, suspin\u0103, l\u0103crimeaz\u0103 \u015fi cu capul plecat ofteaz\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doar marele geniu al Psalmilor de Suferin\u0163\u0103, Radu Demetrescu Gyr, martor, erou, m\u0103rturisitor, martir s-a \u00eencumetat s\u0103 strige din ad\u00e2ncul sufletului s\u0103u plin de lumin\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eArdealul de azi nu-\u015fi mai c\u00e2nt\u0103 senin\/ Rapsodia unui eroic destin\/ Ci numai un c\u00e2ntec se-aude z\u0103lud\/ Aici e Aiudul! Aici e Aiud!\/\/ Codrul la d\u00e2rze r\u0103scoale p\u0103rta\u015f\/ De-l \u00eentrebi despre Horia, eroul trufa\u015f\/ R\u0103spunde ecoul cuminte \u015fi nud\/ Aici e Aiudul! Aici e Aiud!\/\/ \u00cen van \u00eentreba-vei izvor cu izvor\/ Str\u0103buna poveste cu va\u015fnic ctitor\/ \u00cen susul primi-vei r\u0103spunsul lui ud:\/ Aici e Aiudul! Aici e Aiud!\/\/ Aici e Aiudul! Aici e Aiud!\/ Str\u0103bate prin inimi refrenul durut\/ Aici unde via\u0163a \u00ee\u0163i c\u00e2nt\u0103 un imn sf\u00e2nt\/ Un neam se-nconvoaie cu fruntea-n p\u0103m\u00e2nt.\/\/ Satan de-ar scoate ca vechiul lui vad\/ Ar fi s\u0103 se cheme altfel dec\u00e2t iad\/ Ar spune-o desigur cu z\u00e2mbetul crud\/ Aici e Aiudul! Aici e Aiud!\u201d<\/em> ( apud., Gheorghe Laghiu, Aiud-am fost martor.<\/em> Eksperimental Forlag Aarhus Cluj-Napoca, 1999, p. 15-16) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen veacul al XVII-lea, sub habsburgi Aiudul devenea Comitat \u015fi \u00eenchisoare-tribunal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei mai demni rom\u00e2ni, oaspe\u0163i <\/em>ai temni\u0163ei au fost frunta\u015fii r\u0103scoalelor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti izbucnite \u00eentre 1839-1847, \u00eentre care s-a remarcat marea eroin\u0103 Ecaterina Varga<\/strong>, spranumit\u0103 \u201eDoamna mo\u0163ilor\u201d<\/em><\/strong>. (Gheorghe Laghiu, Aiud<\/em>…, p. 22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acea vreme sinistra \u00eenchisoare a \u00eenclinat \u00eenspre op\u0163iunea de a fi gazda <\/em>de\u0163inutelor femei, dup\u0103 care ia o scurt\u0103 pauz\u0103 de 7 ani, 1873-1880, c\u00e2nd devine \u00eenchisoare-tribunal. \u00centre 1881-1882 temni\u0163a s-a \u00eennoit cu renumitul \u015fi ultratemutul Pavilion cu 64<\/strong> de celule, \u201eZarca\u201d<\/em><\/strong>, \u00eensemn\u00e2nd cu\u015fc\u0103 \u00een limba vecinilor maghiari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1889-1892 s-a \u00een\u0103l\u0163at \u00een forma literei \u201eT\u201d<\/strong>, Pavilionul cu 3 nivele, cu plase de s\u00e2rm\u0103 care \u00eencorpora 312 <\/strong>celule normale, plus 8 <\/strong>celule f\u0103r\u0103 lumin\u0103, \u201ela neagra\u201d<\/em><\/strong>, destinate doar rom\u00e2nilor cre\u015ftini ortodoc\u015fi de \u201e24 carate\u201d<\/em><\/strong>. La r\u00e2ndul s\u0103u Celularul \u201eT\u201d era \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 subcelulare, prev\u0103zute cu balustrade ce te conduceau spre u\u015file grele din lemn masiv, care reprezentau emblema celulelor. (Gheorghe Laghiu, Aiud<\/em>…, p. 22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Temni\u0163a-ctitorie a \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza, cu aspect de cavou habsburgic i-a primit pe de\u0163inu\u0163ii politici, \u00een spe\u0163\u0103 pe religio\u015fii na\u0163ionali\u015fti, du\u015fmani ai regimului ateo-comunist, cu geamurile camuflate, cu obloane groase \u015fi grele, cu gratii \u00een doliu roase de vremuri, cu u\u015fi ferecate \u00een lac\u0103te surde, cu vizet\u0103 sfredelitoare care cenzura orice tremur, murmur, und\u0103 de lumina, \u015foapt\u0103, adev\u0103r, aer, inspira\u0163ie \u015fi respira\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O dat\u0103 ce treceai de poarta \u00eenchisorii, Calea vie\u0163ii urca \u00eenspre drumul Calvarului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Caraza, martor, victim\u0103, supravie\u0163uitor, m\u0103rturisitor d\u0103 alt\u0103 configura\u0163ie Academiei Ortodoxe Aiud. Celularul mare cu amprenta literei \u201eT\u201d<\/strong>, avea 4 nivele, cu 78 <\/strong>de celule <\/strong>pe fiecare, la care se ad\u0103ugau alte dou\u0103 mari saloane. \u00cen bra\u0163ele \u00eenchisorii st\u0103tea puiul <\/em>ei-Zarca<\/strong>–\u201eo cl\u0103dire cu parter \u015fi etaj, totaliz\u00e2nd 70 <\/strong>de celule-ridicat\u0103 din ordinul \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza, pentru os\u00e2nda bie\u0163ilor rom\u00e2ni ardeleni.<\/em><\/p>\n

De acest lucru s-a ocupat Samuel Brukenthal<\/strong>, guvernatorul Ardealului \u015fi, totodat\u0103 unul dintre aman\u0163ii s\u0103i, aceea\u015fi persoan\u0103 care a \u00eenfiin\u0163at muzeul din Sibiu \u015fi care \u00eei poart\u0103 numele.\u201d(<\/em> <\/strong>Grigore Caraza, Aiud \u00cens\u00e2ngerat, <\/em>Ed. Vremea XXI-2004, p. 54)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La subsolul Celularului mare, a\u015fteptau \u00eengrozite dou\u0103 camere de tortur\u0103, prev\u0103zute cu c\u00e2te un butuc unde era instalat cel izolat cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini \u015fi lan\u0163uri la picioare, obligat s\u0103-i dea ocol 17 ore din zi; sau cu verigi de fier fixate \u00een beton \u00eentre care victima era a\u015fezat\u0103 pe spate, fixat\u0103 cu lan\u0163uri de m\u00e2ini \u015fi de picioare, iar peste betonul rece, iarna se mai arunca frecvent g\u0103le\u0163i cu ap\u0103 pentru deliciul gardienilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Izolarea des atribuit\u0103, des aplicat\u0103 f\u0103cea parte din programul programat de distrugere a oric\u0103rei rezisten\u0163e fizice, psihice, morale, spirituale, religioase, culmin\u00e2nd deseori cu omor\u00e2rea s\u0103rmanei victime nevinovate sau paralizarea ei pe veci.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAm cobor\u00e2t din celular cu <<haina \u00een cap>><\/strong>, am str\u0103b\u0103tut o curte pietruit\u0103, cam 50 de pa\u015fi, am cobor\u00e2t trepte de piatr\u0103, cu zeghea peste c\u0103ma\u015fe, cu un prosop \u015fi o batist\u0103, am p\u0103truns \u00een ghe\u0163\u0103ria izol\u0103rii. U\u015fa grea de metal s-a tr\u00e2ntit cu zgomot. Am fost introdus \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere lung\u0103 de 8 metri, lat\u0103 de doi \u015fi \u00eenalt\u0103 de peste 4 metri. Fereastra mic\u0103 de sus nu avea geam. Curentul t\u0103ia ca briciul. \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103 se arunca pe jos o g\u0103leat\u0103 de ap\u0103 <\/em>(pentru cur\u0103\u0163enie?), care \u00eenghe\u0163a imediat. M\u00e2ncare? Odat\u0103 la trei zile ra\u0163ia de celul\u0103, adic\u0103 100 de grame de p\u00e2ine, \u015fi gamela de fiertur\u0103 rece, \u00een cele dou\u0103 zile, e drept, ne d\u0103dea o gamel\u0103 cu ap\u0103 cald\u0103.\u201d\u00a0 <\/em>(Ilie Tudor, De sub T\u0103v\u0103lug<\/em>, Constan\u0163a-2010, p. 59)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ora\u015ful Aiud \u00eencorporat jude\u0163ului Alba, o vreme fiind capital\u0103 de jude\u0163, poart\u0103 \u00een amintirile sale \u015fi numele contelui Bela Bethlen. Anagrama numelui Bela este Abel, de la Abel cel ucis de fratele s\u0103u Cain. Bethlen vine de la arhicunoscutul Bethleem.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-am pomenit pe acest grof, asupritor de \u0163\u0103rani, def\u0103im\u0103tor de rom\u00e2ni, fiindc\u0103 o r\u0103muric\u0103 amar\u0103 din el, tot Bela Bethlen a fost colegul de celul\u0103 \u00eentre aprilie-mai 1951, al celulei 253, cu nem\u0163eanul Grigore Caraza, despre care \u00ee\u015fi amintea cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 \u201eera un tip \u00eenfior\u0103tor \u015fi mare du\u015fman al rom\u00e2nilor.\u201d <\/em>(Grigore Caraza,op.cit., p. 134)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Penitenciarul Aiud devine \u00een veacul al XX-lea, 1905-1937, \u00eenchisoare de b\u0103rba\u0163i, primindu-i cordial<\/em>, at\u00e2t pe delicven\u0163i c\u00e2t \u015fi pe politici. \u00cen anul 1928, Codul Penal \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura privarea de libertate astfel:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAiud: corec\u0163ie-recluzie-munc\u0103 silnic\u0103;\/ Bra\u015fov: recluzie;\/ Bucoav\u0103\u0163: recluzie;\/ Caransebe\u015f: corec\u0163ie;\/ Craiova: corec\u0163ie;\/ Constan\u0163a: corec\u0163ie;\/ Cern\u0103u\u0163i: arest-carcer\u0103-carcer\u0103 grea;\/ Chi\u015fin\u0103u: corec\u0163ie;\/ Cluj: toate categoriile de pedepse;\/ Doftana: recidivi\u015fti, pedepse disciplinare;\/ Foc\u015fani: corec\u0163ie;\/ Gala\u0163i: corec\u0163ie;\/ Gherla: institut corec\u0163ional; Ia\u015fi: corec\u0163ie;\/ M\u0103rgineni: recluzie;\/ Mislea: femei, toate categoriile de pedepse;\/ Ocnele Mari: munc\u0103 silnic\u0103;\/ Oradea: corec\u0163ie;\/ Satu Mare: corec\u0163ie;\/ Suceava: arest, carcer\u0103, carcer\u0103 grea;\/ V\u0103c\u0103re\u015fti: corec\u0163ie.\u201d (Gheorghe Laghiu, Aiud<\/em>…, p. 28-32)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amprenta habsburgic\u0103 alterna cu zidurile grele, ursuze, posace pe care tremurau \u015firurile de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, cu zv\u00e2cnirile reflectoarelor, cu solda\u0163ii ghemui\u0163i la p\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Podelele prinse \u00een stigmatul \u0163intuit de grofii maghiari, scrijelite de timp, roase de secole, injectate de suferin\u0163\u0103 \u00ee\u015fi a\u015fteptau fl\u0103m\u00e2nde victimele curate spre devorare.<\/p>\n

\u00a0 \u201eAfurisitul \u015fi draconicul ctitor al acestui adev\u0103rat Turn al Londrei, plantat \u015fi transplantat \u00een cetatea Carpa\u0163ilor, este o ur\u00e2ciune, un cimitir viu, care respir\u0103 prin gratiile dese, ruginite, sinistr\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 a Habsburgilor de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea. Bastilie rom\u00e2neasc\u0103, ea n-a fost niciodat\u0103 r\u0103gaz de g\u00e2ndire, nici spionului prins cu acte la s\u00e2n, la frontier\u0103, nici, mai ales, dizidentului politic care-\u015fi a\u015ftepta c\u0103l\u0103ul \u00een zori de zi, dup\u0103 tipic, ca pe o izb\u0103vire.\u201d<\/em> (Vasile Scut\u0103reanu, Prin gulagul valah<\/em> Ed. Majadahonda, Bucure\u015fti-1995,<\/em> p. 42-43)\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Temni\u0163a \u00eemp\u0103r\u0103tesei habsburgice, izolat\u0103 perfect, cu orice aerisire astupat\u0103, a for\u0163at timpul s\u0103-i adauge arhitectural celulelor fioroase, roz\u0103toare de s\u0103n\u0103tate \u015fi sugrum\u0103toare de vie\u0163i, c\u00e2teva cr\u0103p\u0103turi, prin care s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 un lic\u0103r \u0163\u00e2\u015fnit din albastrul minunatei f\u0103r\u00e2me de cer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTimp de peste 200 de ani, bie\u0163ii rom\u00e2ni au umplut aceste celule de aspr\u0103 pedeaps\u0103. Acolo au f\u0103cut os\u00e2nd\u0103 cei mai mari oameni ai neamului rom\u00e2nesc, profesori universitari, savan\u0163i, fo\u015fti mini\u015ftri, oameni de cultur\u0103, politicieni \u015fi tot acolo au murit 34 <\/strong>de generali vesti\u0163i, eroi din ultimul r\u0103zboi mondial. Nici nu b\u0103nuiam atunci c\u0103 \u00een Aiud voi executa 18 <\/strong>ani de temni\u0163\u0103 grea, din care 8 <\/strong>ani numai \u00een aceast\u0103 Zarc\u0103.\u201d <\/em>\u00a0(Grigore Caraza, Aiud \u00cens\u00e2ngerat<\/em>…, p. 54)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisoarea era prev\u0103zut\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi cu Ateliere de lucru \u00een care se executau mobil\u0103, confec\u0163ii din metal, de c\u0103tre de\u0163inu\u0163i \u00een dou\u0103 schimburi. Munca era extenuat\u0103, fiindc\u0103 norma era peste putin\u0163a de a se realiza, nici \u00een condi\u0163ii perfect normale, dar mai ales \u00een condi\u0163iile inumane \u00een care se zb\u0103teau acele umbre de oameni, de cre\u015ftini de elit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei cum toate aceste condi\u0163ii vitrege, draconice, dramatice nu erau de ajuns, la ie\u015firea din fiecare tur\u0103, de\u0163inu\u0163ii aveau parte de o adev\u0103rat\u0103 furtun\u0103 de lovituri aplicate de gardienii \u00een\u015fira\u0163i \u00een cordon de o parte \u015fi de alta cu uneltele de lovire, ce c\u0103deau n\u0103prasnic ca o avalan\u015fe asupra bie\u0163ilor suferinzi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDin c\u00e2te \u015ftiu, temni\u0163a avea 275 de gardieni, dar \u00een acel cordon cred c\u0103 erau cel pu\u0163in 220-230. \u00cembr\u0103ca\u0163i \u00een albastru, fiecare av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 b\u00e2te, r\u0103ngi, buc\u0103\u0163i de metal, picioare de pat sau tulpini de arbu\u015fti, formau un culoar sinistru, numai al mor\u0163ii.\u201d<\/em> (Grigore Caraza, Aiud \u00cens\u00e2ngerat<\/em>…, p. 168)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Contrastul \u00eenchisorii Aiud \u00een vremea regimului comunist, privind temnicerii de pe partea terorii \u015fi oamenii cul\u0163i de pe baricada de\u0163inu\u0163ilor politici-religio\u015fi era at\u00e2t de evident, \u00eenc\u00e2t m\u0103sura lor p\u0103rea ca de la p\u0103m\u00e2nt la cer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vocabularul gardienilor din clasa delicven\u0163ilor, cu sau f\u0103r\u0103 nici o clas\u0103, cuprindea doar c\u00e2teva cuvinte-expresii proletare: alinierea, banditule, \u201eafar\u0103 bandi\u0163ilor\u201d, \u201ecrucea m\u0103tii\u201d, de\u015fteptarea, drep\u0163i, executarea, \u201efa\u0163a la perete\u201d, \u201egrijania mamii voastre\u201d, \u201ehristo\u015fii m\u0103tii\u201d, \u201eiadul v\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d, \u201eia-l pe cinci \u015fi \u0163ine aproape…, \u00eencolonarea, \u201elegea sunt eu\u201d, \u201emor\u0163i ve\u0163i ie\u015fi de aici\u201d…<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00ce\u0163i po\u0163i \u00eenchipui cam ce dialog puteau purta ace\u015fti gardieni cu o cultur\u0103 monosilabic\u0103, cu oameni ca: Petre \u0162u\u0163ea, Radu Mironovici, Dumitru St\u0103niloae, Ioan Victor Vojen, prin\u0163ul Ghica, Calciu Dumitreasa, Dumitru Groza, Luca Dumitrescu, Ilie Niculescu, Nelu Rusu, Mircea Nicolau, Aurel C\u0103lin<\/strong> sau mai tineri ca Liviu Br\u00e2nza\u015f, Florian Dumitrescu, Virgil Ioanid, Mircea Dumitrescu \u015fi alte nume celebre. Pot s\u0103-\u0163i spun doar c\u0103 Stere Mihalexe \u00eei \u015ftia pe Lucian Blaga, Dostoievschi, Thomas Mann \u015fi pe al\u0163ii din scoar\u0163\u0103 \u00een scoar\u0163\u0103.\u201d\u00a0 <\/em>(Gheorghe Laghiu, Aiud<\/em>…, p. 42)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Temni\u021ba\u00a0 Aiud-ului\u00a0 are crestat\u0103 istoria\u00a0 calvarului\u00a0 titanilor demnit\u0103\u0163ii \u015fi culturii noastre cre\u015ftin-ortodoxe: prin\u0163ul Alexandru<\/strong> Ghica<\/strong>, savantul aristocrat George Manu <\/strong>(mort la Aiud), <\/strong>filosoful, fost ministru Mircea Vulc\u0103nescu <\/strong>(mort la Aiud), <\/strong>teologul, pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae <\/strong>membru al Academiei Rom\u00e2ne, eminentul filosof Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, genialul poet Radu Gyr, <\/strong>teologul, poetul Nichifor Crainic<\/strong>-membru al Academiei Rom\u00e2ne, filosoful Ioan Petrovici<\/strong>, membru al Academiei Rom\u00e2ne, preot militar, istoric fost prizonier la ru\u015fi Dimitrie Bejan<\/strong>, ilustrul general Gabriel Negrei<\/strong>, prof. univ. dr. Istrate Micescu <\/strong>(mort la Aiud), inginerul-poet Dumitru Oniga <\/strong>din Stupca lui Ciprian Porumbescu, inginerul Dumitru Cristea<\/strong>, inginerul Manciu<\/strong>-fost director al Uzinelor Re\u015fi\u0163a (mort la Aiud), Mircea Cancicov<\/strong>-ministru de finan\u0163e (mort la Aiud), Alexandru<\/strong> Georgescu<\/strong>, inginer (mort la Aiud), directorul cotidianului \u201ePorunca vremii\u201d<\/em> Ilie<\/strong> R\u0103dulescu<\/strong>, prefectul jude\u0163ului Neam\u0163 Darie Teodorescu<\/strong> (mort la Aiud), comandantul Batalionului 13 V\u00e2n\u0103tori de Munte-T\u00e2rgu Neam\u0163, Florin Isar<\/strong>, colonelul Eminescu<\/strong>, fiul lui Matei Eminescu, mezinul frate al lui Mihail Eminescu, c\u0103s\u0103torit cu Porfira Sadoveanu, Vasile Turtureanu <\/strong>din Suceava, tot cu 23 de ani executa\u0163i \u00een temni\u0163\u0103, p\u0103rintele Constantin Stoicescu, Victor Biri\u015f <\/strong>\u0219i mul\u021bi, mul\u021bi al\u021bii…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Majoritatea dintre ei ar fi putut pleca din \u021bar\u0103 \u00eenainte de a fi \u00eentemni\u021ba\u021bi dar au preferat s\u0103 nu o fac\u0103. De ce oare ?!<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Con\u0219tiin\u021ba c\u0103 lupta cu vr\u0103jma\u0219ul se d\u0103 piepti\u0219, curajul de a \u00eenfrunta soarta lor ce se reg\u0103sea \u00een soarta \u021b\u0103rii at\u00e2t de greu \u00eencercat\u0103, dar mai ales educa\u021bia cre\u0219tin-na\u021bionalist\u0103, care nu admitea compromisul cu idealurile ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een \u00eentreaga lor fiin\u021b\u0103 i-a determinat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i asume jertfa propriilor vie\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uni\u021bi \u00een suferin\u021b\u0103, de\u021binu\u021bii politici de la Aiud au atins culmile tr\u0103irii \u00een comuniune cu suferin\u021bele tuturor celorlal\u021bi camarazi de calvar care \u00ee\u0219i ridicau ruga curat\u0103 c\u0103tre Bunul Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219a au reu\u0219it s\u0103 se sus\u021bin\u0103 reciproc \u0219i s\u0103 aduc\u0103 Raiul adev\u0103ratei IUBIRI\u00a0 fa\u021b\u0103 de aproapele s\u0103u \u00een locul ce se dorea morm\u00e2ntul cre\u0219tinismului ortodox rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru c\u0103 Raiul fiec\u0103ruia dintre noi, dac\u0103 vrem s\u0103 ne dovedim cre\u0219tini,\u00a0 nu este bun\u0103starea proprie ci bucuria de a aduce celui de l\u00e2ng\u0103 tine un strop m\u0103car de mai bine…<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b, 20 Ianuarie 2019<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cAm r\u0103mas drept fa\u0163\u0103 de neamul meu, de \u00a0\u00a0 Biserica mea, de idealul acesta al slujirii\u201d. \u00a0\u00a0 (Vasile Turtureanu-23 de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42699","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42699"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42702,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42699\/revisions\/42702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}