{"id":42761,"date":"2019-01-24T08:15:13","date_gmt":"2019-01-24T08:15:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42761"},"modified":"2019-01-24T08:15:13","modified_gmt":"2019-01-24T08:15:13","slug":"ioan-popoiu-24-ianuarie-1859-%e2%80%93-triumful-nationalismului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/24\/ioan-popoiu-24-ianuarie-1859-%e2%80%93-triumful-nationalismului-romanesc\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: 24 Ianuarie 1859 \u2013 Triumful Na\u021bionalismului Rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La scurt timp dup\u0103 adoptarea Conven\u0163iei, Vasile Boerescu, \u00een bro\u015fura ,,Examen de la convention relative a l’organisation <\/strong>des principaut\u00e9s danubiennes\u201d<\/em>, f\u0103cea o analiz\u0103 riguroas\u0103 a textului ei. El ar\u0103ta, pe de o parte, dificult\u0103\u0163ile care vor fi \u00eent\u00e2mpinate \u00een aplicarea prevederile acesteia, iar pe de alta, sublinia c\u0103 pentru prima dat\u0103 capitula\u0163iile, ce statuau autonomia Principatelor, erau \u00eencorporate \u00een dreptul public european. Boerescu scria c\u0103 dac\u0103 compromisul ce st\u0103tea la fundamentul noului act satisf\u0103cea prea pu\u0163in aspira\u0163iile spre unire ale acestora, prevederile sale sunt precum ,,o jum\u0103tate de p\u00e2ine, dar aceasta este mai bun\u0103 dec\u00e2t nimic\u201d. \u015ei el concluziona: ,,Nu este unirea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, \u00eens\u0103 principiul ei a fost proclamat. R\u0103m\u00e2ne acum ca noi, rom\u00e2nii, s\u0103 facem restul \u015fi dator\u0103m mul\u0163umiri Europei, care ne-a ar\u0103tat c\u0103 unirea este posibil\u0103\u201d (Riker).<\/p>\n

Cu tot secretul ce \u00eenconjura lucr\u0103rile Conven\u0163iei, unele informa\u0163ii despre prevederile acesteia ajunseser\u0103 \u015fi \u00een Principate, iar Al. D. Ghica a publicat o parte din ele, dup\u0103 cum scria B\u00e9clard lui Walewski, la 3 septembrie. \u00cen general, rom\u00e2nii (,,moldo-valahii\u201d!) primir\u0103 cu resemnare ve\u015ftile de la Paris, f\u0103r\u0103 s\u0103 piard\u0103 speran\u0163a. Conform unui c\u0103l\u0103tor francez, muntenii, cel pu\u0163in, p\u0103reau satisf\u0103cu\u0163i de stipula\u0163iile Conven\u0163iei, ei apreciau c\u0103 erau cele mai bune ce puteau spera \u00een contextul dat, iar baronul Eder, consulul austriac de la Bucure\u015fti, scria la 15 august: ,,aici, pare a se fi uitat c\u0103 s-a cerut unirea \u015fi un principe str\u0103in\u201d. Dup\u0103 ce textul Conven\u0163iei ajunse cunoscut, Ongley, consulul englez de la Ia\u015fi, nota la 13 septembrie, c\u0103 moldovenii se ar\u0103tau destul de mul\u0163umi\u0163i sau cel pu\u0163in nu se pl\u00e2ngeau. Pe de alt\u0103 parte, la Bucure\u015fti, la aflarea adev\u0103rului \u00een privin\u0163a con\u0163inutului noii constitu\u0163ii, radicalii au proiectat o ,,manifesta\u0163ie\u201d \u00eempotriva Puterilor, \u00een timp ce la Ia\u015fi, unii boieri erau ,,indigna\u0163i\u201d de pierderea privilegiilor, iar liberalii erau dezam\u0103gi\u0163i de limitele restr\u00e2nse ale sufragiului, scria Place lui Walewski, la 6 noiembrie. Totu\u015fi, o circular\u0103 a Partidei Na\u0163ionale din Moldova insista asupra rolului \u00eensemnat atribuit Comisiei Centrale \u015fi sublinia importan\u0163a viitoarelor alegeri.<\/p>\n

Ceea ce a provocat o tulburare real\u0103 a fost clauza (art. 49) din Conven\u0163ie ce prevedea \u00eenlocuirea celor doi caimacami (Ghica \u015fi Vogoride) printr-o c\u0103im\u0103c\u0103mie special\u0103, \u00een fiecare principat, alc\u0103tuit\u0103 din trei persoane. Noua c\u0103im\u0103c\u0103mie instituit\u0103 avea menirea s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 \u015fi s\u0103 organizeze alegerile pentru Adun\u0103rile elective \u015fi s\u0103 gireze treburile de stat \u00een cele dou\u0103 principate p\u0103n\u0103 la instalarea noilor domni. C\u0103im\u0103c\u0103mia din Muntenia era preponderent conservatoare, Ioan Manu \u015fi Emanoil B\u0103leanu, doar I. Al. Filipescu era moderat. \u00cen aceste circumstan\u0163e, la sud de Milcov, s-a creat o stare de lucruri care amintea de Moldova lui Vogoride, \u00een vara lui 1857: libertatea presei a fost suprimat\u0103, adun\u0103rile publice restric\u0163ionate, func\u0163ionarii publici pro-unioni\u015fti destitui\u0163i. Confruntat\u0103 cu aceste m\u0103suri, Partida Na\u0163ional\u0103 muntean\u0103, condus\u0103 de radicali, a declan\u015fat o campanie energic\u0103 de protest \u00eempotriva ac\u0163iunilor abuzive ale c\u0103im\u0103c\u0103miei conservatoare. N. Golescu \u015fi D. Br\u0103tianu au fost trimi\u015fi \u00een misiune diplomatic\u0103 \u00een Apus, unde au avut \u00eentrevederi cu unii lideri politici \u00eensemna\u0163i \u015fi au relatat despre ceea ce se petrecea \u00een Muntenia. Dincolo de Milcov, \u00een Moldova, atmosfera politic\u0103 era diferit\u0103, majoritatea \u00een noua c\u0103im\u0103c\u0103mie era de\u0163inut\u0103 de frunta\u015fii unioni\u015fti Anastase Panu \u015fi Vasile Sturdza, al treilea, \u015etefan Catargiu, fiind conservator. Mai mult, unioni\u015ftii au intrat \u00een guvern ca mini\u015ftri, precum V. Alecsandri, Al. Cuza, P. Donici, au reap\u0103rut foile na\u0163ionale ,,Zimbrul\u201d \u015fi\u00a0 ,,Steaua Dun\u0103rii\u201d, iar prevederile electorale au fost aplicate aici \u00eentr-un spirit larg. Apoi, intr\u00e2nd \u00een conflict cu \u015et. Catargiu, cei doi caimacami n-au ezitat s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 cu Ioan Cantacuzino.<\/p>\n

Decizia nea\u015fteptat\u0103, care impunea \u00eenl\u0103turarea caimacamilor din func\u0163ie, a provocat consternare \u00een cercurile oficiale, la Bucure\u015fti \u015fi la Ia\u015fi. \u00cen familia caimacamului Al. D. Ghica vestea \u00eenlocuirii c\u0103dea ,,ca o adev\u0103rat\u0103 bomb\u0103\u201d (Riker), mai ales c\u0103 acesta \u00eendep\u0103rtase pe mul\u0163i din func\u0163ii \u015fi numise \u00een loc aderen\u0163i de-ai s\u0103i, \u00een speran\u0163a c\u0103 alegerile \u00eel vor propulsa \u00een domnie, scria Colquhoun lui Bulwer, la 15 septembrie 1858. Ghica era deprimat mai ales de faptul c\u0103 noii caimacami munteni, I. Manu \u015fi Em. B\u0103leanu, conservatori, erau partizanii lui \u015etirbei, rivalul s\u0103u la domnie, doar I. Al. Filipescu, era un moderat (cf. Eder c\u0103tre Buol, din 19 august). Reac\u0163ia lui a fost surprinz\u0103toare: el trimitea un mesager la Poart\u0103 pentru a protesta, spun\u00e2nd c\u0103 nu mai r\u0103spundea de lini\u015ftea public\u0103, dar, \u00een acela\u015fi timp, din adversitate fa\u0163\u0103 de \u015etirbei, el \u00eencheia o coali\u0163ie cu radicalii munteni, angaj\u00e2ndu-se s\u0103 sprijine candidatura lui Nicolae Golescu, scria B\u00e9clard lui Walewski, la 3 septembrie. Ghica nu \u00eentrunea totu\u015fi condi\u0163iile necesare pentru domnie (nu era fiul unui muntean de ba\u015ftin\u0103), ceea ce l-a determinat s\u0103 cumpere pe B\u0103leanu cu 1000 de galbeni \u015fi, p\u00e2n\u0103 la retragerea din func\u0163ie, a continuat s\u0103 \u00eempart\u0103 ,,gratifica\u0163ii\u201d din punga statului, scria Colquhoun, la 30 octombrie.<\/p>\n

Cei doi caimacami (Ghica \u015fi Vogoride), sili\u0163i s\u0103 se retrag\u0103, ar fi dorit s\u0103 p\u0103streze personalul administrativ numit de ei, dup\u0103 cum scria Thouvenel lui Walewski, la 8 septembrie, dar ambasadorul argumenta logic, la 28 septembrie, c\u0103 din moment ce ,,vechii caimacami se retrag, partizanii lor trebuiau s\u0103 plece odat\u0103 cu ei\u201d. Dar firmanul de \u00eenvestitur\u0103 emis de Poart\u0103 nu era mai precis dec\u00e2t textul \u00eensu\u015fi al Conven\u0163iei, cu toate acestea, Puterile au convenit ca noii caimacami s\u0103 fie liberi s\u0103-\u015fi desemneze mini\u015ftrii. \u00cen aceste condi\u0163ii, \u00een Moldova, mini\u015ftrii lui Vogoride au fost destitui\u0163i rapid, scria Place lui Walewski, la 6 noiembrie, iar caimacamii munteni sf\u00e2r\u015fir\u0103 prin \u00eenl\u0103turarea tuturor oamenilor lui Ghica. Dar m\u0103surile luate de ace\u015ftia, suprimarea \u00eentrunirilor \u015fi \u015ficanele \u00eempotriva lui Ghica \u015fi a radicalilor, erau privite drept abuzuri \u015fi incapacitate de a gestiona noile alegeri.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een Muntenia, \u00een ciuda ne\u00een\u0163elegerilor celor doi caimacami cu Filipescu, noua c\u00e2rmuire ac\u0163iona coerent, \u00een Moldova, ,,situa\u0163ia era cu totul alta\u201d. Potrivit afirma\u0163iilor consulului francez, Catargiu dorise s\u0103 reia portofoliul de\u0163inut la interne, pentru a putea numi prefec\u0163ii, \u00een speran\u0163a c\u0103 ar servi aspira\u0163iilor sale la domnie. Cei trei au c\u0103zut de acord \u015fi au destituit pe oamenii lui Vogoride, dar ulterior au ap\u0103rut complica\u0163ii, poli\u0163ia \u0163inea de departamentul lui Catargiu (\u015feful ei \u00eei era nepot), apoi acesta, poate la \u00eendemnul Austriei, refuz\u0103 s\u0103 semneze decretul pentru restabilirea libert\u0103\u0163ii presei. Dar ruptura \u00een s\u00e2nul c\u0103im\u0103c\u0103miei a fost provocat\u0103 de ne\u00een\u0163elegerea \u00een jurul numirii noilor prefec\u0163i (unii rudele lui Catargiu), caimacamul refuz\u0103 s\u0103 mai participe la \u015fedin\u0163e, dezbinarea lua propor\u0163ii, iar preg\u0103tirea listelor era pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. \u00cen aceste condi\u0163ii, invoc\u00e2nd majoritatea, cei doi caimacami completar\u0103 singuri lista numirilor, ceea ce-l determin\u0103 pe Catargiu s\u0103 se adreseze Por\u0163ii, prin comisarul ei Afif Bey, \u015fi s\u0103 cear\u0103 interven\u0163ia ei.<\/p>\n

Poarta r\u0103spundea cu o rapiditate ie\u015fit\u0103 in comun: prin comisarul ei, ea ,,mustr\u0103 pe caimacami\u201d (Riker), pentru actele s\u0103v\u00e2r\u015fite ce contraveneau firmanului \u015fi-i preveni de alte interpret\u0103ri eronate. Walewski, surprins, protest\u0103, la 2 decembrie, pentru c\u0103 Poarta procedase f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul Puterilor. Dar Turcia, din nefericire, nu s-a oprit aici: au fost trimise la Ia\u015fi alte dou\u0103 comunic\u0103ri, prin care se cerea guvernului moldovean s\u0103 nu ia niciun fel de m\u0103suri \u00een chestiunea m\u0103n\u0103stirilor \u00eenchinate \u015fi se poruncea caimacamilor s\u0103 revoce decretul privitor la libertatea presei. Comunic\u0103rile arogante ale Por\u0163ii au provocat \u00een Moldova o adev\u0103rat\u0103 revolt\u0103: cei doi caimacami ,,recalcitran\u0163i.\u201d (Riker), dup\u0103 ce-au contestat ,,cu \u00eendr\u0103zneal\u0103\u201d dreptul comisarului de a servi ca intermediar, au oprit telegramele cifrate \u015fi i-au dat ordin s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara. Prin ac\u0163iunea lor, caimacamii transmiteau un mesaj foarte clar Por\u0163ii: ei se opuneau categoric oric\u0103rei atingeri aduse autonomiei Moldovei. \u00cen continuare, Panu \u015fi Sturdza au trimis lui Fotiade, capuchehaia nevrednic\u0103 implicat\u0103 \u00een ,,ru\u015finoasele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vara 1857\u201d (Riker), ordinul de rechemare \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

Dar Turcia n-a renun\u0163at, ofensat\u0103 de atitudinea caimacamilor, ea supuse \u00eentreaga chestiune ambasadorilor Puterilor, care, prin Bulwer, decanul acestora, convocau o conferin\u0163\u0103, la 27 noiembrie 1858. Dup\u0103 dezbateri, a fost \u00eentocmit\u0103 o not\u0103 diplomatic\u0103, la 28 noiembrie, \u00een care se ar\u0103ta: caimacamii \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fiser\u0103 atribu\u0163iile conferite de firman, iar orice interpretare a Conven\u0163iei sau a firmanului trebuia deferit\u0103 Por\u0163ii. Era o ,,sentin\u0163\u0103\u201d colectiv\u0103, dar cei doi refuzau s\u0103-\u015fi schimbe atitudinea \u015fi consulul Place, care i-ar fi \u00eendemnat s\u0103 reziste, explica lui Walewski, la 30 noiembrie, c\u0103 ace\u015ftia \u00eencercaser\u0103 s\u0103 \u00eempace pe Catargiu, dar el se opuse. Caimacamii, \u00eencuraja\u0163i de apropierea alegerilor, fapt care le conferea imunitate, n-au r\u0103mas inactivi \u015fi s-au pl\u00e2ns tuturor consulilor din Ia\u015fi \u015fi lui Walewski, \u00eempotriva lui Catargiu \u015fi a lui Afif Bey. Dup\u0103 ce trimise noi mustr\u0103ri caimacamilor, dar f\u0103r\u0103 rezultatul dorit, Poarta inten\u0163iona s\u0103 suspende alegerile \u015fi aduse aceasta la cuno\u015ftin\u0163a ambasadorilor Puterilor, la 15 decembrie.<\/p>\n

Lucrurile p\u0103reau s\u0103 ia din nou o turnur\u0103 halucinant\u0103, care aminteau de vara lui 1857, \u015fi acestea se \u00eent\u00e2mplau tot \u00een Moldova. Proiectul otoman (suspendarea alegerilor) nu putea s\u0103 nu duc\u0103 la ,,noi complica\u0163ii\u201d (Riker), iar Rusia semnala Por\u0163ii, la 18 decembrie, c\u0103 aceasta \u00eensemna de fapt suspendarea Conven\u0163iei \u00eens\u0103\u015fi \u015fi c\u0103, \u00een acest fel, \u00ee\u015fi lua ,,o foarte grea r\u0103spundere..\u201d. Turcia era din nou \u00eentr-o situa\u0163ie dificil\u0103, mai ales c\u0103 cei doi caimacami \u00eei adresaser\u0103 o not\u0103 ,,cam insolent\u0103\u201d. \u00cen final, pe jum\u0103tate \u00eenfr\u00e2nt\u0103, Poarta se l\u0103sa convins\u0103 de Fran\u0163a s\u0103 nu suspende alegerile \u015fi decise s\u0103 supun\u0103 chestiunea aten\u0163iei Puterilor, la 22 decembrie. Acestea, v\u0103dit iritate de noua solicitare, \u00een neputin\u0163a de a g\u0103si o solu\u0163ie rezonabil\u0103, discutau \u00een acele zile despre convocarea unei noi conferin\u0163e la Paris, spre ,,a interpreta Conven\u0163ia\u201d. Dar Walewski, exasperat de noile piedici ap\u0103rute, era de p\u0103rere c\u0103 o ac\u0163iune colectiv\u0103 a Puterilor nu ar fi reu\u015fit dec\u00e2t s\u0103 agraveze situa\u0163ia din Principate. \u00cen final, rezultatul \u00eentregii discu\u0163ii a fost acela c\u0103 ,,lucrurile r\u0103maser\u0103 la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u201d (Riker), Puterile tem\u00e2ndu-se c\u0103 Poarta ar putea s\u0103 nu recunoasc\u0103 rezultatele alegerilor.<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2rea celor doi caimacami de a-\u015fi afirma independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Poart\u0103 era ferm\u0103: deoarece Catargiu persista \u00een refuzul s\u0103u de a-\u015fi exercita atribu\u0163iile, \u00een ciuda \u00eencerc\u0103rilor de conciliere, colegii lui l-au declarat pur \u015fi simplu demis \u015fi l-au \u00eenlocuit cu Ioan Cantacuzino. Apoi, la 26 decembrie 1858, Panu \u015fi Sturdza au cerut ambasadorilor rechemarea comisarului turc Afif, motiv\u00e2nd c\u0103 \u015federea lui prelungit\u0103 era o \u00eenc\u0103lcare a autonomiei Moldovei. Ambasadorul Sardiniei, Durando, a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cererea celor doi \u015fi a st\u0103ruit pe l\u00e2ng\u0103 ceilal\u0163i s\u0103 o sprijine, dar ambasadorii Angliei \u015fi Austriei, Bulwer \u015fi Prokesch, ar\u0103tau c\u0103 acceptarea ei ar fi \u00eensemnat o nou\u0103 umilin\u0163\u0103 pentru Poart\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, comisarul Afif Bey n-a fost rechemat, iar prezen\u0163a lui \u00een \u0163ar\u0103 n-a mai trezit nemul\u0163umiri, fiind complet ignorat\u0103.\u00a0 \u00cen final, Poarta, ,,indignat\u0103\u201d de primirea f\u0103cut\u0103 notelor sale, anun\u0163a pe ambasadori, la 12 ianuarie, c\u0103 \u00ee\u015fi rezerva dreptul de a recunoa\u015fte sau nu alegerile, dar Puterile au reac\u0163ionat cu r\u0103ceal\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp, \u00een ambele Principate, candida\u0163ii la domnie erau antrena\u0163i \u00eentr-o vie agita\u0163ie \u00een vederea accederii la tron. Cei doi fo\u015fti caimacami aveau fiecare probleme pentru a fi accepta\u0163i drept candida\u0163i, pe care se str\u0103duiau s\u0103 le dep\u0103\u015feasc\u0103. Preg\u0103tirile electorale continuau, iar reclama\u0163iile erau numeroase \u00een ambele \u0163\u0103ri. De pild\u0103, \u00een Moldova, se spunea c\u0103 locuitorii din sate au fost \u00eenregistra\u0163i, \u00een unele locuri, printre votan\u0163ii de la ora\u015f, iar Panu \u015fi Sturdza ac\u0163ionaser\u0103 din r\u0103sputeri \u00een sprijinul cauzei na\u0163ionaliste (unioniste), scria consulul englez Churchill lui Bulwer, la 31 decembrie. Consulul francez \u00eei ajutase pe cei doi at\u00e2t de energic, \u00eenc\u00e2t Malmesbury (noul ministru de externe britanic) scria, la 3 ianuarie, ambasadorului Cowley s\u0103 protesteze pe l\u00e2ng\u0103 Walewski \u00eempotriva atitudinii lui. Dar Place explica ministrului s\u0103u, la 23 decembrie: ,,C\u0103im\u0103c\u0103mia nu s-a \u00eendep\u0103rtat nicio singur\u0103 clip\u0103 de la cea mai strict\u0103 legalitate, iar afirma\u0163iile contrarii nu sunt dec\u00e2t calomnii. Sunt martor al sincerelor ei sfor\u0163\u0103ri de a face listele electorale c\u00e2t mai exacte cu putin\u0163\u0103, dat fiind scurtul r\u0103stimp ce i s-a acordat \u015fi sistemul at\u00e2t de greu de pus \u00een aplicare\u201d. Din aceste ra\u0163iuni, Poarta ac\u0163iona \u00een acele zile pentru \u00eendep\u0103rtarea celor doi caimacami \u015fi numirea unui domn de-a dreptul de c\u0103tre sultan, scria Place, la 28 decembrie.<\/p>\n

Dar consulul englez st\u0103ruia \u00een rapoartele sale: ,,C\u00e2t despre alegeri, to\u0163i recunosc imperfec\u0163iunile lor, \u00eens\u0103 partidul la putere (unionist) a f\u0103cut prea pu\u0163in pentru a le \u00eendrepta…Cei care au protestat \u00eempotriva faptului c\u0103 listele cuprindeau nume de persoane f\u0103r\u0103 drept de vot, li s-a cerut s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 afirma\u0163iile, ceea ce aproape nimeni nu a putut proba. Partidul la putere (unionist) nu \u015fi-a cru\u0163at nicio sfor\u0163are pentru ca majoritatea deputa\u0163ilor s\u0103 fie aleas\u0103 dintre membrii lui,..s-a f\u0103cut \u00een multe cazuri abuz de putere, iar uneori s-a folosit de for\u0163a poli\u0163ieneasc\u0103. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 adaug c\u0103 mi s-au adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 cazuri \u00een care partizanii lui Mihail \u015fi ai lui Grigore Sturdza au dat sume mari de bani pentru a fi ale\u015fi deputa\u0163i. Acela\u015fi argument trebuie s\u0103 fi fost \u00eentrebuin\u0163at de am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u0163ile\u201d, apoi, depl\u00e2ng\u00e2nd ,,imoralitatea acestui popor\u201d, el ad\u0103uga: ,,trebuie deplorat faptul c\u0103, \u00een una din tabere, s-a folosit constr\u00e2ngerea spre a influen\u0163a alegerile, \u015fi este tot at\u00e2t de trist c\u0103, \u00een cealalt\u0103 tab\u0103r\u0103, s-a recurs la mit\u0103 pentru a se z\u0103d\u0103rnici aceast\u0103 influen\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

\u015ei \u00een Muntenia au ap\u0103rut nein\u0163elegeri \u015fi dispute \u00een timpul preg\u0103tirii alegerilor, iar la \u00eenceputul noului an, 1859, s-a ivit un incident \u00een problema alc\u0103tuirii listelor electorale. Astfel, \u00een temeiul art. IX din legea electoral\u0103, anexat\u0103 textului Conven\u0163iei, c\u0103im\u0103c\u0103mia d\u0103duse o ordonan\u0163\u0103, prin care erau elimina\u0163i din listele electorale doi jurnali\u015fti radicali, unul fiind chiar C. A. Rosetti, prim-redactor la ziarul ,,Rom\u00e2nul\u201d. Cei viza\u0163i s-au adresat justi\u0163iei,\u00a0 care le-a f\u0103cut dreptate. Atunci, caimacamii conservatori s-au adresat colegului lor Filipescu, ca ministru al justi\u0163iei, s\u0103 cear\u0103 instan\u0163ei modificarea sentin\u0163ei. Din respect pentru independen\u0163a magistraturii sau pentru a deveni popular, Filipescu a refuzat \u015fi a r\u0103mas ferm \u00een atitudinea aceasta. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, trei dintre consulii munteni s-au adresat Por\u0163ii (lui Fuad), pentru ca aceasta s\u0103 transmit\u0103 direct caimacamilor c\u0103 deciziile referitoare la eligibilitatea deputa\u0163ilor erau de competen\u0163a Adun\u0103rii. Consulii \u00ee\u015fi luau apoi \u00eendatorirea de a restabili \u00een\u0163elegerea \u00eentre caimacami, iar cazul Rosetti a fost solu\u0163ionat favorabil. Dar Colquhoun era nemul\u0163umit mai cur\u00e2nd de ac\u0163iunile opozi\u0163iei, care spera la suspendarea alegerilor, ceea ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

Prin contrast, Moldova era perceput\u0103 ca ,,Piemontul Rom\u00e2niei\u201d, iar alegerile s-au desf\u0103\u015furat aici \u00eentr-o atmosfer\u0103 mai pu\u0163in tensionat\u0103, cont\u00e2ndu-se pe o victorie a unioni\u015ftilor. Partida conservatoare sus\u0163inea \u00een cea mai mare parte pe fostul domn Mihail Sturdza, sprijinit de marii boieri, \u015fi pe fiul s\u0103u Grigore Sturdza, colonel moldovean, polcovnic rus \u015fi general otoman (Muhlis-Pa\u015fa), cu simpatii \u00een anumite medii social-politice. B\u0103tr\u00e2nul domn se bucura \u015fi de sprijinul lui Vogoride, dup\u0103 ce acesta \u00een\u0163elese c\u0103 propria lui candidatur\u0103 nu avea sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103. Conservatorii ar fi putut spera \u00eentr-o victorie, dac\u0103 taberele ce \u00eei sus\u0163ineau pe cei doi candida\u0163i se uneau, dar fuziunea era cu neputin\u0163\u0103 din cauza aversiunii existente \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu.<\/p>\n

Partida Na\u0163ional\u0103 din Moldova era confruntat\u0103 cu problema men\u0163inerii coeziunii \u015fi unit\u0103\u0163ii \u00een jurul obiectivelor propuse. Gruparea a dus o campanie activ\u0103 \u00een vremea alegerilor pentru Electiv\u0103, reu\u015find s\u0103 ob\u0163in\u0103 majoritatea mandatelor (32 din 55). La 28 decembrie\/9 ianuarie 1859, s-au deschis lucr\u0103rile Adun\u0103rii elective a Moldovei, deputa\u0163ii fiind saluta\u0163i cu strig\u0103te de ,,Tr\u0103iasc\u0103 Unirea\u201d. La 1\/13 ianuarie 1859, Anast. Panu, \u00een numele c\u0103im\u0103c\u0103miei, spunea: ,,Trecutul dispare…, viitorimea ni se deschide ast\u0103zi sub norocite auspicii. S\u0103 ne d\u0103m m\u00e2na a lucra la m\u00e2ntuirea patriei, la regenerarea na\u0163iei noastre, l\u0103s\u00e2nd interesul privat la o parte \u015fi necuget\u00e2nd dec\u00e2t la interesul acel comun\u201d. Mitropolitul \u015fi-a ocupat locul de pre\u015fedinte al Adun\u0103rii, la 4\/16 ianuarie, iar P. Mavrogheni \u015fi Al. Cuza au fost ale\u015fi vicepre\u015fedin\u0163i. S-a trecut apoi la validarea alegerilor, fiind validate \u00een final mandatele a 55 de deputa\u0163i, Gr. Sturdza fiind confirmat ca deputat, dar candidatura sa la domnie a fost respins\u0103. Dup\u0103 deschidere, unioni\u015ftii au decis s\u0103 se \u00eentruneasc\u0103 c\u00e2teva seri de-a r\u00e2ndul, pentru a-\u015fi desemna candidatul la domnie, erau at\u00e2t de mul\u0163i cei care puteau fi desemna\u0163i, \u00eenc\u00e2t o alegere p\u0103rea cu neputin\u0163\u0103 de f\u0103cut. Dar \u00een seara de 3\/15 ianuarie, ei s-au \u00eentrunit \u00een sala ,,Elefant\u201d a Muzeului din Ia\u015fi, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului. V. Alecsandri, care avea \u015fanse mari, a renun\u0163at \u015fi a propus pe C. Negri, dar s-a opus acestei candidaturi Lasc\u0103r Catargiu. Atunci, \u00een \u00eencordarea acelei clipe, N. Pisoschi a propus candidatura colonelului Al. Cuza, care a fost acceptat de cei prezen\u0163i.<\/p>\n

Dar programul unionist integral din 1857 nu era abandonat \u015fi, \u00een \u015fedin\u0163a Adun\u0103rii, din 4\/16 ianuarie, a fost prezentat\u0103 de M. Kog\u0103lniceanu \u015fi al\u0163i deputa\u0163i o peti\u0163ie, prin care se solicita a nu fi uitat\u0103 dorin\u0163a ,,\u00een unanimitate exprimat\u0103\u201d de cele dou\u0103 Adun\u0103ri ad-hoc privitoare la unire. Acela\u015fi frunta\u015f, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163ii, a cerut Adun\u0103rii elective ca, \u00eenainte de a alege noul domn, s\u0103-\u015fi dea acordul \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la ,,dorin\u0163a cea mai aprins\u0103 a poporului \u00eentreg\u201d, adic\u0103 ,,Unirea Principatelor Moldovei \u015fi Valahiei sub guvern\u0103m\u00e2ntul unui principe str\u0103in\u201d, iar cel care avea s\u0103 fie ales trebuia s\u0103 se sileasc\u0103 ,,a asigura aceast\u0103 unire \u00een cel mai scurt timp\u201d. La aceast\u0103 propunere, un grup de deputa\u0163i, printre care V. Alecsandri, N. Pisoschi \u015fi Al. Cuza \u00eensu\u015fi, a venit cu un amendament \u00een care, gratul\u00e2ndu-se Puterile pentru recunoa\u015fterea drepturilor Principatelor, Adunarea exprima totodat\u0103 ,,cea mai sacr\u0103 \u015fi vie p\u0103rere de r\u0103u\u201d pentru ne\u00eemplinirea celei mai ,,unanime dorin\u0163e a na\u0163iei rom\u00e2ne, adic\u0103: Unirea Moldovei \u015fi a Valahiei \u00eentr-un singur stat sub un principe str\u0103in\u201d. O comisie a unificat cele dou\u0103 texte \u00eentr-un proiect de mul\u0163umire adresat Puterilor, \u00eenaintea alegerii domnului, \u00een care, din nou, s-a reafirmat c\u0103 Unirea Principatelor sub un prin\u0163 str\u0103in continua a fi ,,dorin\u0163a cea mai vie, cea mai aprins\u0103, cea mai general\u0103 a na\u0163iei rom\u00e2ne\u201d. Astfel, noul domn ales urma s\u0103 fie purt\u0103torul unui ,,depozit sacru\u201d, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eemprejur\u0103rile aveau s\u0103 \u00eeng\u0103duie \u00eemplinirea acestui deziderat.<\/p>\n

La 5\/17 ianuarie 1859, Adunarea electiv\u0103 s-a \u00eentrunit pentru alegerea domnului Moldovei, alegerea s-a f\u0103cut prin vot deschis \u015fi Al. I. Cuza a fost ales \u00een unanimitate de cei 48 de deputa\u0163i prezen\u0163i. \u00cen emo\u0163ia acelei clipe unice, M. Kog\u0103lniceanu s-a adresat celui ales: ,,Aleg\u00e2ndu-te pe tine domn \u00een \u0163ara noastr\u0103, am voit s\u0103 ar\u0103t\u0103m lumii ceea ce toat\u0103 \u0163ara dore\u015fte: la legi nou\u0103, om nou…Fii dar omul epocii…f\u0103 ca legea s\u0103 fie tare, iar Tu, M\u0103ria Ta, ca domn, fii bun, fii bl\u00e2nd, fii bun mai ales pentru acei, pentru care mai to\u0163i domnii au fost nep\u0103s\u0103tori sau r\u0103i\u201d. \u00centemeindu-se pe votul Adun\u0103rii, care \u00eei oferise domnia, frunta\u015fii unioni\u015fti vedeau \u00een Cuza, nu numai mandatarul voin\u0163ei na\u0163inale chemat a \u00eenf\u0103ptui unirea, ci \u015fi, paradoxal, persoana care-\u015fi luase angajamentul de a servi drept instrument pentru aducerea unui prin\u0163 str\u0103in. Era o ,,stranie misiune\u201d, nota Riker.<\/p>\n

Victoria unioni\u015ftilor era o aproape o certitudine, \u00eenc\u00e2t consulul austriac Godel n-a binevoit s\u0103 mai asiste, iar opozi\u0163ia conservatoare, dup\u0103 ce-a sperat c\u0103 mitropolitul va lipsi de la \u015fedin\u0163\u0103, a sf\u00e2r\u015fit prin a-l vota pe acela pe care-l comb\u0103tuser\u0103. O Adunare aleas\u0103 \u00een mod liber avea, \u00een sf\u00e2r\u015fit, con\u015ftiin\u0163a c\u0103 voin\u0163a \u00eei era adus\u0103 la \u00eendeplinire: ,,Pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een Moldova, nota Place, s-a s\u0103v\u0103r\u015fit o alegere f\u0103r\u0103 s\u0103 se cheltuiasc\u0103 un singur galben…Alegerea lui Cuza este biruin\u0163a deplin\u0103 a ideilor unioniste \u015fi liberale asupra vechiului sistem de corup\u0163ie…E greu de \u00eenchipuit \u00eensufle\u0163irea…\u201d. Entuziasmul a fost general, mul\u0163i pl\u00e2ngeau de bucurie, N. Gane nota: ,,aerul vibra de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din ora\u015f (Ia\u015fi) \u015fi de bubuitul celor 101 lovituri de tun\u201d. Satisfac\u0163ia public\u0103 a fost f\u0103r\u0103 margini \u00een Ia\u015fi, devenit ,,leag\u0103n al Unirii\u201d, D. A. Sturdza, martor ocular, nota: ,,Nu am v\u0103zut niciodat\u0103 un entuziasm asem\u0103n\u0103tor, \u00een Pia\u0163a Palatului se aflau, poate, 10.000 de oameni. \u00centreaga strad\u0103 principal\u0103 era \u00een\u0163esat\u0103. Timp de patru zile, numeroase procesiuni, luminate cu 400-500 de tor\u0163e, veneau s\u0103-l felicite pe Domn\u201d. \u015ei V. Alecsandri ne-a l\u0103sat impresiile sale dspre acele zile: ,,Mul\u0163imi de oameni, purt\u00e2nd tor\u0163e \u015fi pancarde alegorice parcurgeau str\u0103zile, strig\u00e2nd: ,,Tr\u0103iasc\u0103 domnitorul! Tr\u0103iasc\u0103 deputa\u0163ii! Jos strigoii! Moarte lui M. Sturdza!\u201d. De la Foc\u015fanii munteni venea o urare aflat\u0103 \u00een inima multora: ,,Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia unit\u0103!\u201d.<\/p>\n

Puterile nu aveau cum s\u0103 ridice obiec\u0163ii fa\u0163\u0103 de rezultatul alegerilor din Moldova, \u00eens\u0103 Poarta nu se ar\u0103ta deloc binevoitoare. ,,Ingerin\u0163ele\u201d \u00een alegeri, dup\u0103 cum se spunea, avuseser\u0103 tocmai rezultatul de care Turcia se temuse cel mai mult: victoria unioni\u015ftilor! Austria (Buol) credea c\u0103 ,,trebuia \u00eentreprins ceva\u201d \u015fi cerea lui Prokesch s\u0103 sondeze inten\u0163iile Por\u0163ii. Marele vizir Aali Pa\u015fa aprecia c\u0103 Turcia trebuia s\u0103 uzeze de dreptul ce \u015fi-l rezervase, de a refuza recunoa\u015fterea rezultatului alegerilor \u015fi, tem\u00e2ndu-se c\u0103 domnul ales, \u00eencurajat de consulul francez, ar putea s\u0103 se lipseasc\u0103 de confirmarea sultanului, credea c\u0103 solu\u0163ia indicat\u0103 ar fi convocarea unei conferin\u0163e, nu la Paris, ci la Londra, baz\u00e2ndu-se pe sus\u0163inerea acesteia. Cowley sonda terenul la Paris manifest\u00e2ndu-\u015fi \u00eendoiala c\u0103 Anglia va recunoa\u015fte pe Cuza, dar Walewski se ar\u0103ta categoric \u015fi-i declara c\u0103 abuzurile s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een Moldova, dup\u0103 c\u00e2t se spunea, nu puteau jstifica refuzul de a recunoa\u015fte pe cel ales. \u00cen acela\u015fi timp, Malmesbury \u00eensu\u015fi ignora argumentele lui Bulwer \u00een favoarea cererii Por\u0163ii \u015fi-i scria lui Cowley, la 25 ianuarie, c\u0103 ,,chestiunea fundamental\u0103 este ca lini\u015ftea Principatelor s\u0103 nu fie tulburat\u0103\u201d. Gorceakov (Rusia) se ar\u0103ta la fel de impasibil \u015fi afirma c\u0103 se putea \u0163ine o conferin\u0163\u0103, dar Poarta nu avea dreptul de a-i refuza lui Cuza \u00eenvestitura. \u00cen aceste condi\u0163ii, Austria, care dorea o asemenea conferin\u0163\u0103, dup\u0103 ce lua act de refuzul Fran\u0163ei, st\u0103ruia acum pe l\u00e2ng\u0103 Poart\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la o \u00een\u0163elegere cu domnul Cuza \u015fi s\u0103 evite o conferin\u0163\u0103, \u00een a\u015fteptarea rezultatului de la Bucure\u015fti. \u00cen final, Poarta se resemna, hot\u00e2r\u00e2nd s\u0103 a\u015ftepte alegerile din Muntenia.<\/p>\n

Victoria unioni\u015ftilor din Moldova i-a stimulat pe radicalii munteni, iar Partida Na\u0163ional\u0103 preg\u0103tise deja un banchet \u00een cinstea lui Cuza, scria Eder lui Buol, la 20 ianuarie. Alegerile pentru Adunarea electiv\u0103 din Muntenia s-au desf\u0103\u015furat \u00een lini\u015fte, \u00eentre 8\/20-12\/24 ianuarie 1859, iar rezultatul era previzibil. Bucure\u015ftiul era sub controlul radicalilor, C. A. Rosetti, V. Boerescu \u015fi N. Golescu figurau printre deputa\u0163ii ale\u015fi, dar \u00een alte p\u0103r\u0163i, ,,na\u0163ionalii\u201d (unioni\u015ftii) munteni au ob\u0163inut rezultate modeste. Conservatorii au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 victoria \u00een alegeri \u00een toat\u0103 \u0163ara, ei de\u0163in\u00e2nd aproape dou\u0103 treimi din cele 72 de locuri-Colquhoun le atribuia 46 de locuri, iar B\u00e9clard 43. Dup\u0103 estim\u0103rile consulului francez, \u00een Adunarea electiv\u0103 muntean\u0103, candida\u0163ii prezumtivi au \u00eentrunit ca num\u0103r de voturi: Gh. Bibescu 30, Barbu \u015etirbei 23, N. Golescu 18, Al. Ghica 6, I. Cantacuzino 5. Conservatorii munteni, ca \u015fi cei din Moldova, erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een dou\u0103 tabere, care sus\u0163ineau la domnie pe cei doi fra\u0163i, fo\u015fti domnitori, Gh. Bibescu \u015fi Barbu \u015etirbei. Bibescu lipsea din \u0163ar\u0103, dar era a\u015fteptat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cur\u00e2nd, iar \u015etirbei, care nu se bucura de o bun\u0103 s\u0103n\u0103tate, tr\u0103ia mai mult retras.<\/p>\n

\u00cen principiu, niciunul din candida\u0163ii munteni, indiferent de orientarea acestora, nu respingeau unirea, fiind dispu\u015fi s\u0103 conduc\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri unite. Astfel c\u0103, \u00een Muntenia, dup\u0103 cum observa consulul general francez B\u00e9clard, ,,nu exist\u0103 partid antiunionist\u201d. Al. D. Ghica, un alt fost domnitor, a\u015fteptase s\u0103 afle culoarea politic\u0103 a deputa\u0163ilor ale\u015fi, \u00eenainte de a decide dac\u0103 va prezenta c\u0103im\u0103c\u0103miei candidatura sa. Dar rezultatul, mult sub a\u015ftept\u0103ri, B\u00e9clard \u00eei atribuie doar \u015fase deputa\u0163i, nu p\u0103rea s\u0103 justifice intrarea \u00een lupta pentru domnie. Un alt aspirant la domnie era Ion Ghica, fostul revolu\u0163ionar de la 1848 \u015fi acum bei (prin\u0163) de Samos. Ion B\u0103l\u0103ceanu, liberal moderat, \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103, devine sufletul ,,partidei Ion Ghica\u201d, un aspect esen\u0163ial al activit\u0103\u0163iii lui era acela de a forma o ,,partid\u0103\u201d pentru I. Ghica. Dar acesta se arat\u0103 ezitant, aparent impasibil, \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, el nu este ales \u00een Adunarea ad-hoc, \u015fi nu va mai putea candida nici \u00een alegerile pentru Electiv\u0103.<\/p>\n

Situa\u0163ia era dificil\u0103 \u015fi \u00een s\u00e2nul Partidei Na\u0163ionale, care era \u00een minoritate \u00een Adunare, \u015fi nu se oprise asupra niciunui candidat, N. Golescu \u00eentrunise un num\u0103r mic de voturi (18), prin compara\u0163ie cu candida\u0163ii conservatori. O solu\u0163ie avantajoas\u0103 ar fi fost unirea radicalilor cu adep\u0163ii lui Al. Ghica, care ar fi putut s\u0103 fie decisiv\u0103 pentru candidatul acestora, dac\u0103 gruparea conservatoare refuza s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre cei doi fra\u0163i. Dar, \u00een momentul deschiderii Adun\u0103rii, exista impresia general\u0103 c\u0103 Bibescu, care dispunea de votul a 24 de deputa\u0163i, va fi ales \u00een scaunul muntean, pentru a-\u015fi relua domnia \u00eentrerupt\u0103 de revolu\u0163ionari, la 1848.<\/p>\n

\u00cens\u0103 nu lipseau indiciile c\u0103 o procedur\u0103 strict constitu\u0163ional\u0103 ar putea s\u0103 nu dea rezultatele scontate de c\u0103tre ,,na\u0163ionali\u015fti\u201d (unioni\u015fti). Astfel, cu dou\u0103 zile \u00eenaintea de \u00eentrunirea deputa\u0163ilor, ,,\u0163\u0103ranii fuseser\u0103 \u00eendemna\u0163i de Partidul Na\u0163ional s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 \u00een jurul s\u0103lii unde se \u0163inea Adunarea \u015fi s\u0103 manifesteze\u201d. Ulterior, \u00een urma cercet\u0103rilor efectuate, caimacamii descoperir\u0103 c\u0103 ,,existase de fapt o conspira\u0163ie, pentru a impune alegerea lui Br\u0103tianu sau pe cea a lui Golescu\u201d, conform Colquhoun c\u0103tre Bulwer, din 1 februarie. Spre deosebire de elementele unioniste din Moldova, \u00een general moderate, minoritatea radical\u0103 din Muntenia, alc\u0103tuit\u0103 din oameni de la 1848, reu\u015fise, ,,exploat\u00e2nd ura poporului \u00eempotriva boierimii, s\u0103 aib\u0103 o influen\u0163\u0103 mai direct\u0103 asupra mul\u0163imilor\u201d (Riker). Dup\u0103 spusele lui B\u00e9clard, conservatorii erau plini de \u00eencredere, iar radicalii avuseser\u0103 inten\u0163ia s\u0103 conteste validitatea alegerilor \u015fi, dac\u0103 acest plan nu reu\u015fea, atunci urmau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 sala \u015fi s\u0103 apeleze la mul\u0163ime.<\/p>\n

Adunarea electiv\u0103 muntean\u0103 \u015fi-a deschis lucr\u0103rile la 22 ianuarie\/3 februarie 1859, \u015fi \u00een aceast\u0103 zi, ca \u015fi \u00een ziua urm\u0103toare, se petrecur\u0103 ,,scene de s\u0103lbatic\u0103 anarhie\u201d (Riker). Unele intr\u0103ri ale ora\u015fului fiind l\u0103sate nesupravegheate (probabil c\u0103 poli\u0163ia f\u0103cea parte din conspira\u0163ie, scrie Riker), un num\u0103r mare de \u0163\u0103rani \u015fi de ,,mahalagii\u201d (oameni din mahalale) p\u0103trunse \u00een Bucure\u015fti \u015fi ,,roia\u201d pe str\u0103zi. \u00cen prima zi a lucr\u0103rilor, s-a putut observa c\u0103 tribunele din sala unde s-a desf\u0103\u015furat Adunarea erau pline de spectatori agita\u0163i. Era o eviden\u0163\u0103 c\u0103 radicalii \u00ee\u015fi f\u0103uriser\u0103 o arm\u0103 din acea mul\u0163ime numeroas\u0103 pe care aveau s-o foloseasc\u0103 la nevoie. \u00cen momentul \u00een care caimacamii p\u0103r\u0103sir\u0103 sala, \u00een diminea\u0163a zilei a treia a lucr\u0103rilor, ei au fost huidui\u0163i de mul\u0163ime. \u00cen ziua urm\u0103toare, conform lui Riker, ,,situa\u0163ia s-a agravat mult\u201d: straja de la una din intr\u0103rile ora\u015fului a fost dezarmat\u0103 de o gloat\u0103 de \u0163\u0103rani, mul\u0163imea s-a \u00eembulzit pe str\u0103zi \u00een timpul nop\u0163ii ascult\u00e2nd cuv\u00e2nt\u0103rile unor tribuni, care spuneau oamenilor c\u0103, oricare ar fi voin\u0163a boierilor, poporul avea dreptul s\u0103 aleag\u0103 pe Golescu sau pe Br\u0103tianu. Colquhoun scria lui Bulwer, la 3 \u015fi 5 februarie 1859, c\u0103 agitatorii afla\u0163i \u00een tribunele Camerei f\u0103ceau mul\u0163imii de afar\u0103 semn pe fereastr\u0103, ori de c\u00e2te ori era nevoie de provocat tumult \u00een sal\u0103, iar pre\u015fedintele Adun\u0103rii p\u0103rea lipsit de curaj pentru a p\u0103stra ordinea. Caimacamii, cople\u015fi\u0163i, au insistat pe l\u00e2ng\u0103 consuli s\u0103 fie prezen\u0163i \u00een sal\u0103, \u00een speran\u0163a c\u0103 prezen\u0163a lor ar putea domoli mul\u0163imea. \u015ei unii dintre ei au fost martori la ,,aceast\u0103 dram\u0103 s\u0103lbatic\u0103\u201d (Riker). \u00cen acest timp, la Ia\u015fi, la 450 de km dep\u0103rtare, colonelul Cuza, domnul proasp\u0103t ales, pl\u0103nuia un mar\u015f asupra Bucure\u015ftiului, \u00een fruntea trupelor lui, pentru a restabili ordinea, scria B\u00e9clard lui Walewski, la 1 martie (Cuza i-ar fi spus mai t\u00e2rziu consulului c\u0103 avusese \u00eentr-adev\u0103r aceast\u0103 inten\u0163ie, consemneaz\u0103 Riker).<\/p>\n

Afirma\u0163iile istoricului american Riker (care vorbe\u015fte de scene de ,,s\u0103lbatic\u0103 anarhie\u201d), bazate \u00een special pe rapoartele consulului britanic Colquhoun, care nu privea cu ochi buni ac\u0163iunile unioni\u015fttilor, au nevoie s\u0103 fie eplicitate \u015fi plasate \u00een contextul lor real. \u00centruc\u00e2t nu dispunea de majoritate \u00een Adunare, Partida na\u0163ional\u0103 muntean\u0103, de fapt radicalii, oamenii de la 48, decis\u0103 s\u0103 impun\u0103 cu orice pre\u0163 victoria unirii, a apelat f\u0103r\u0103 nicio ezitare la sprijinul mul\u0163imilor. Exista convingerea c\u0103, \u00een acele clipe supreme, numai presiunea popular\u0103 exercitat\u0103 asupra deputa\u0163ilor conservatori (dezbina\u0163i \u015fi ei) putea conduce la o victorie a cauzei unirii. Prin mijlocirea unor tineri \u00eenfl\u0103c\u0103ra\u0163i (tribunii), radicalii au declan\u015fat \u00een Bucure\u015fti o ac\u0163iune de mari propor\u0163ii de mobilizare \u015fi propagand\u0103, specific revolu\u0163ionar\u0103, extins\u0103 \u015fi la satele din vecin\u0103tatea ora\u015fului. Astfel, Mircea M\u0103l\u0103eru, anterior deputat \u00een Adunarea ad-hoc, din jude\u0163ul Ilfov, a reu\u015fit aducerea a mii de \u0163\u0103rani la Bucure\u015fti.<\/p>\n

La 22 ianuarie\/3 februarie 1859, c\u00e2nd Adunarea \u015fi-a deschis lucr\u0103rile, sediul acesteia era \u00eenconjurat de o mare mul\u0163ime, o ,,mare vie\u201d (scria N. T. Or\u0103\u015fanu, spunea unul din tribuni). Aceste mii de oameni (or\u0103\u015feni \u015fi \u0163\u0103rani) au ac\u0163ionat la \u00eendemnul grup\u0103rii radicale \u015fi au \u0163inut sub presiune continu\u0103 conservatorii din Adunare, p\u0103trunz\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een sal\u0103. Precum \u00een zilele revolu\u0163iei muntene din iunie 48, mul\u0163imea de or\u0103\u015feni, tineri, \u0163\u0103rani, estimat\u0103 de consulii str\u0103ini la 30.000 de oameni, luase ora\u015ful \u00een st\u0103p\u00e2nire. \u00cen a doua zi a lucr\u0103rilor, 23 ianuarie\/4 februarie, curtea Adun\u0103rii era efectiv ocupat\u0103 de 10-12.000 de oameni. \u00cen urma interven\u0163iei energice a deputa\u0163ilor radicali \u015fi a atitudinii amenin\u0163\u0103toare a mul\u0163imii, care cerea ,,Afar\u0103 o\u015ftirea! Jos tiranii! Tr\u0103iasc\u0103 libertatea!\u201d, deta\u015famentul \u00eenarmat care asigura ordinea \u00een jurul Adun\u0103rii a fost retras.<\/p>\n

Efectul acestei presiuni asupra deputa\u0163ilor antiunioni\u015fti, supu\u015fi h\u0103r\u0163uielii, era devastator, ei st\u0103teau intimida\u0163i, \u00eencremeni\u0163i \u00een scaune, \u00een timp ce radicalii dominau dezbaterile, \u00eencrez\u0103tori \u00een victorie. \u00cen timpul acesta, pe culoarele Camerei \u015fi \u00een locuin\u0163ele particulare continuau discu\u0163iile \u015fi agita\u0163iile \u00een jurul candidatului care va accede la domnie. Unii conservatori \u00eencercau s\u0103-l conving\u0103 pe Filipescu, al treilea caimacam, s\u0103 candideze, fiind sprijinit \u015fi de consulii Prusiei \u015fi Rusiei, care \u00eencercau s\u0103-l atrag\u0103 \u015fi pe \u015etirbei de partea lor. Consulul Eder m\u0103rturise\u015fte c\u0103 unii conservatori, \u00eentruni\u0163i \u00een casa lui I. Otetele\u015fanu, \u00een seara de 23 ianuarie\/4 februarie, se sim\u0163eau teroriza\u0163i, iar acesta \u00eencerca s\u0103-i conving\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 organizat din Adunare \u015fi s\u0103 trimit\u0103 o peti\u0163ie Por\u0163ii sau s\u0103 se str\u0103mute \u00een alt ora\u015f \u015fi s\u0103 organizeze alegeri separate, ceea ce ar fi \u00eensemnat dezl\u0103n\u0163uirea unui r\u0103zboi civil.<\/p>\n

\u00cen paralel, frunta\u015fii Partidei Na\u0163ionale, aduna\u0163i la sediul lor din Bucure\u015fti, \u00eentr-o atmosfer\u0103 \u00eencordat\u0103, \u00eencercau s\u0103 identifice candidatul care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 cele mai multe voturi \u00een Adunare, pentru a fi ales. Ei au decis mai \u00eent\u00e2i s\u0103 renun\u0163e la candidatura lui Nicolae Golescu, aclamat de mul\u0163ime ca viitor domn \u00een 22 \u015fi 23 ianuarie, cer\u00e2nd \u00eens\u0103 conservatorilor s\u0103 renun\u0163e la r\u00e2ndul lor la candidatura lui Bibescu sau \u015etirbei. \u00cen acest context, prin\u0163ul Dimitrie Gr. Ghica, a c\u0103rui candidatur\u0103 nu avea sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103, propuse pe nea\u015fteptate solu\u0163ia dublei alegeri, a sus\u0163inerii lui Cuza, singura modalitate de dep\u0103\u015fire a impasului \u015fi de \u00eenf\u0103ptuire a unirii, solu\u0163ie care ,,se afla \u00een spiritul tuturor\u201d, spunea V. Boerescu (cf. Eder c\u0103tre Buol, din 12 februarie). Ideea aceasta \u00eencol\u0163ise \u00een mintea unor munteni de mai \u00eenainte, alegerea aceluia\u015fi domn \u00een ambele Principate era agreat\u0103 de partizanii lui N. Golescu, anterior alegerilor din Moldova (cf. Ongley c\u0103tre Bulwer, 9 noiembrie), dar acum, pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103, era abordat\u0103 concret. Reu\u015fita nea\u015fteptat\u0103 a liberalilor (unioni\u015ftilor), la Ia\u015fi, deschidea calea spre reluarea acestei stratageme- ,,era cu putin\u0163\u0103 oare ca, printr-un straniu capriciu al soartei, omul ales \u00eentr-un principat s\u0103 fie ales \u015fi \u00een cel\u0103lalt ?\u201d (Riker).<\/p>\n

S-a pus \u00eentrebarea dac\u0103 a existat vreo ac\u0163iune serioas\u0103 pentru ridicarea domnului Moldovei pe tronul muntean: au ,,uneltit\u201d cumva moldovenii la Bucure\u015fti \u00een favoarea lui Cuza ? Se ajunsese oare la o \u00een\u0163elegere \u00eentre cele dou\u0103 partide unioniste ? Felicit\u00e2ndu-\u015fi adversarul ajuns domn, Mihail Sturdza, generos, \u00eei urase ca tot el s\u0103 fie ales \u015fi \u00een Muntenia. Se spune iar\u0103\u015fi c\u0103 o delega\u0163ie moldovean\u0103, aflat\u0103 \u00een drum spre Poart\u0103, se oprise la Bucure\u015fti \u015fi sondase terenul \u00een acest sens. Versiunea aceasta este dezmin\u0163it\u0103 categoric de consulul francez, care afirm\u0103 c\u0103 niciunul din radicali nu voise s\u0103 renun\u0163e la ambi\u0163ia personal\u0103 de dragul unui principiu, scria Beclard lui Walewski, la 24 februarie 1859. Faptul c\u0103 niciunul dintre consuli nu raportase vreo mi\u015fcare (ac\u0163iune) \u00een sprijinul lui Cuza, pare s\u0103 indice c\u0103 ideea dublei alegeri, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de unii, nu era una dominant\u0103. Sunt indicii (dovezi) c\u0103 nici Cuza \u00eensu\u015fi nu nutrea aceast\u0103 speran\u0163\u0103 \u015fi anun\u0163ase c\u0103 ,,\u00eendat\u0103, dup\u0103 alegerea fratelui nostru, domnul din Valahia\u201d, vor fi luate m\u0103suri pentru organizarea Comisiei Centrale. Nici chiar propunerea lui Ghica, din seara de 23 ianuarie, nu trecu f\u0103r\u0103 \u00eempotrvire, deoarece unii se temeau c\u0103 alegerea aceluia\u015fi domn \u00een cele dou\u0103 \u0163\u0103ri ar fi atras respingerea ei de c\u0103tre Puteri. Radicalii \u00een\u015fi\u015fi ezitau s\u0103 renun\u0163e la posibilitatea de a prelua puterea \u015fi a-\u015fi pune \u00een aplicare programul.<\/p>\n

De aceea, Dim. Ghica a st\u0103ruit cu mult\u0103 elocven\u0163\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 cei prezen\u0163i, pentru a abandona orice sim\u0163\u0103m\u00e2nt personal sau de partid, iar \u00een final, partida na\u0163ional\u0103 (radicalii) a decis s\u0103 voteze pe domnul Moldovei. Ei erau ferm hot\u0103r\u00e2\u0163i, la nevoie, s\u0103 recurg\u0103 chiar la for\u0163\u0103 (revolu\u0163ie), pentru a asigura alegerea acestuia, conform relat\u0103rii lui Eder, din 12 februarie, dar Beclard nu ne spune nimic despre aceast\u0103 inten\u0163ie. Astfel, dac\u0103 conservatorii st\u0103ruiau \u00een alegerea lui Bibescu, atunci urma ca ,,poporul…s\u0103 n\u0103v\u0103leasc\u0103 \u00een Camer\u0103 \u015fi s\u0103 o sileasc\u0103 a proclama de ales pe alesul Camerei Moldovei\u201d.<\/p>\n

Ipoteza dublei alegeri fusese vehiculat\u0103 \u015fi \u00een cercurile diplomatice europene, la sf\u00e2r\u015fitul lui 1858, o men\u0163ioneaz\u0103 consulul austriac Eder \u015fi ministrul s\u0103u Buol, Ongley, consulul englez de la Ia\u015fi, Grass, ministrul Belgiei la Viena \u015f.a. La 6\/18 ianuarie 1859, Buol telegrafia ambasadorului Hubner la Paris: ,,Cuza a fost ales la Ia\u015fi, va fi ales \u015fi la Bucure\u015fti\u201d. La 8 ianuarie, Eder raporta c\u0103 ,,\u015ftirea rezultatului alegerii de domn din Moldova a produs aici mult\u0103 impresie, s-a sus\u0163inut c\u0103 un partid va propune pe Cuza \u015fi pentru domnia Valahiei\u201d. \u00cen Moldova se g\u00e2ndea la fel, la 19\/31 ianuarie, D.A.Sturdza scria lui A. G. Golescu c\u0103 era ,,o necesitate absolut\u0103 ca s\u0103 ne copia\u0163i \u00een mod exact\u201d. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 amintim \u015fi coresponden\u0163a din Bucure\u015fti adresat\u0103 ziarului ,,L’Ind\u00e9pendance Belge\u201d, din Bruxelles, la 20 ianuarie\/1 februarie 1859: ,,Alegerea colonelului Cuza de c\u0103tre fra\u0163ii no\u015ftri din Moldova l-a desemnat sufragiului Adun\u0103rii noastre (muntene) \u015fi de acum \u00eenainte el este candidat posibil. Toat\u0103 lumea, o repet, este aproape de acord asupra acestui punct…Domnul Cuza va fi numit aici, precum a fost \u015fi la Ia\u015fi. \u00cen felul acesta vom face totu\u015fi unirea\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 adoptarea deciziei dublei alegeri de c\u0103tre unioni\u015ftii munteni, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se p\u0103streze secretul p\u00e2n\u0103 a doua zi, iar I. C. Br\u0103tianu, cel care antrenase mul\u0163imile \u00een acele zile, avea misiunea de a contacta pe \u015feful poli\u0163iei \u015fi comandantul armatei \u00een scopul urm\u0103rit. Astfel, s-a stabilit o \u00een\u0163elegere ca, \u00een ziua urm\u0103toare (24 ianuarie!), for\u0163ele de ordine \u015fi mul\u0163imile s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de sediul Adun\u0103rii, pentru a nu oferi adversarilor unirii pretextul de anulare a alegerilor.<\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a de 24 ianuarie\/5 februarie 1859, gloatele de \u0163\u0103rani \u015fi or\u0103\u015fenii, \u00een jur de 15.000 de oameni, au fost \u00eendep\u0103rtate din jurul Adun\u0103rii prin gr\u0103dinile \u00eenvecinate, dar erau preg\u0103ti\u0163i dac\u0103 era necesar s\u0103 porneasc\u0103 asupra s\u0103lii unde se \u0163ineau alegerile. Deputa\u0163ii s-au \u00eentrunit la ora 11 \u015fi au \u00eenceput dezbaterile. Deputatul V. Boerescu, \u00een numele Partidei Na\u0163ionale, a propus Adun\u0103rii \u0163inerea unei \u015fedin\u0163e secrete, pentru a prezenta o declara\u0163ie \u00een numele grup\u0103rii sale, o propunere conciliatoare. \u00cen timpul \u015fedin\u0163ei, Boerescu, ,,un t\u00e2n\u0103r \u015fi eminent orator\u201d (Riker), a pledat \u00een favoarea principiului Unirii \u015fi a cerut deputa\u0163ilor prezen\u0163i s\u0103 \u00eenceteze ,,du\u015fm\u0103niile\u201d: ,,A ne uni asupra principiului unirii, este a ne uni \u015fi asupra persoanei ce reprezint\u0103 (\u00eentrupeaz\u0103) acest principiu. Aceast\u0103 persoan\u0103 este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. S\u0103 ne unim ca fra\u0163i asupra acestui nume \u015fi posteritatea ne va binecuv\u00e2nta\u201d. El \u015fi-a manifestat speran\u0163a c\u0103 Poarta \u015fi Puterile vor consim\u0163i la aceast\u0103 alegere \u015fi c\u0103 o vor recunoa\u015fte ca un act de reconciliere general\u0103. Conservatorii, surprin\u015fi, n-au putut spune aproape nimic, doar unul din ei a \u00eendr\u0103znit s\u0103 afirme c\u0103 o astfel de alegere constituia o \u00eenc\u0103lcare a (literei) Conven\u0163iei. Ei au acceptat, \u00een final, s\u0103 renun\u0163e la candida\u0163ii lor \u015fi s\u0103-\u015fi dea votul lui Cuza, apoi s-a redactat un act prin care cei prezen\u0163i la \u015fedin\u0163a secret\u0103 se legau prin jur\u0103m\u00e2nt s\u0103 aleag\u0103 pe acesta domn, cu scopul de a ,,consacra pentru totdeauna unitatea rom\u00e2nilor\u201d. Apoi, reveni\u0163i \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de mare \u00eensufle\u0163ire, to\u0163i cei 64 de deputa\u0163i prezen\u0163i l-au ales pe Cuza (\u015fi) ca domn al Munteniei. \u00cen acest mod, fericit, se \u00eencheia ,,una din cele mai frumoase pagini ale istoriei noatre\u201d, scria I. Ghica .<\/p>\n

\u00a0Actul de la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al celor dou\u0103 Principate, a provocat o bucurie de nedescris zecilor de mii de oameni str\u00e2n\u015fi \u00een Bucure\u015fti: ,,Un entuziasm at\u00e2t de sublim nu mai fusese \u00eenregistrat…dec\u00e2t \u00een timpul revolu\u0163iei din anul 1848\u201d, nota D. Bolintineanu. Prin intermediul telegrafului, vestea alegerii lui Cuza s-a r\u0103sp\u00e2ndit rapid \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, \u00een Moldova, Oltenia \u015fi peste mun\u0163i, \u00een Transilvania-Al. Papiu-Ilarian ar\u0103ta c\u0103 ,,alegerea domnitorului Cuza a trezit printre rom\u00e2nii din Transilvania un entuziasm mai mare, poate, dec\u00e2t \u00een Principate\u201d. Cele dou\u0103 publica\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Bra\u015fov, ,,Gazeta de Transilvania\u201d \u015fi ,,Foaia…\u201d, au descris \u015fi ele bucuria oamenilor, ,,delirul frenetic\u201d, ,,entuziasmul f\u0103r\u0103 margini\u201d. Ziarul ungar din Cluj, ,,Kolozsvari Kozlony\u201d scria: ,,poporul s-a rev\u0103rsat \u00een valuri imense pe str\u0103zile str\u0103b\u0103tute de deputa\u0163i, urmat de muzicile militare, care au c\u00e2ntat toat\u0103 noaptea. Toate cl\u0103dirile publice \u015fi private se ilumineaz\u0103, o\u015ftenii cu pu\u015ftile pe um\u0103r amesteca\u0163i printre oameni se bucur\u0103 de fericirea general\u0103…se danseaz\u0103 Hora Unirii pe la toate r\u0103sp\u00e2ntiile…Strig\u0103tele de bucurie cutremurau v\u0103zduhul. \u00censufle\u0163irea era de nedescris\u201d. Ziarul german bra\u015fovean, ,,Kronstadter Zeitung\u201d scria c\u0103 ,,Ziua de 24 ianuarie este o zi memorabil\u0103 pentru rom\u00e2ni…Pu\u0163ine popoare..au realizat cu sacrificii mari o oper\u0103 at\u00e2t de mare\u201d.<\/p>\n

Alegerea lui Cuza a avut ecouri puternice \u015fi \u00een presa european\u0103, cea francez\u0103 \u00een special, dar \u015fi cotidianul englez ,,Times\u201d saluta curajul rom\u00e2nilor care au t\u0103iat ,,nodul gordian\u201d, iar ,,Daily News\u201d aprecia c\u0103 Anglia nu putea s\u0103 aib\u0103 o pozi\u0163ie ostil\u0103 voin\u0163ei rom\u00e2nilor manifestat\u0103 ,,cu at\u00e2ta claritate\u201d. Cavour, prim-ministru al Piemontului, vedea \u00een actul unirii rom\u00e2nilor un precedent al unit\u0103\u0163ii italiene, deoarece ,,faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpa\u0163ilor\u201d, urma s\u0103 poat\u0103 fi repetat ,,la poalele Alpilor\u201d. Kossuth, din exilul s\u0103u, rostea aceste cuvinte nobile despre unirea celor dou\u0103 \u0163\u0103ri: ,,un astfel de spirit este necesar ca un popor s\u0103 \u00eentemeieze o patrie sau, dac\u0103 a pierdut-o, s\u0103 o rec\u00e2\u015ftige\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 bucuria a fost mare \u00een tab\u0103ra radicalilor munteni (dup\u0103 Eder, ei sperau c\u0103 domnul ales va l\u0103sa Muntenia \u00een seama lor), nici printre unioni\u015ftii moldoveni n-a fost mai mic\u0103. Astfel, V. Place vedea \u00een alegerea lui Cuza victoria Fran\u0163ei, scrind: ,,Ar fi cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 se poat\u0103 descrie entuziasmul cu care a fost primit\u0103 aceast\u0103 veste aici (Ia\u015fi). Timp de trei zile capitala a fost iluminat\u0103 \u015fi s-au f\u0103cut prin ora\u015f procesiuni cu tor\u0163e \u00een strig\u0103te de ,,Vive l’ Empereur\u201d (cf. Place c\u0103tre Walewski, la 24 ianuarie \u015fi 7 februarie). Consulul austriac era t\u0103cut, \u00eens\u0103 cel englez, Churchill, telegrafia lui Bulwer, la 6 februarie 1859: ,,alegerea lui Cuza \u00een Muntenia a st\u00e2rnit mult\u0103 \u00eensufle\u0163ire aici. Ea e privit\u0103 ca un mare pas spre unire, care va fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103, dac\u0103 nu se iau cele mai drastice m\u0103suri pentru a o combate. \u00cen ziarele moldovene\u015fti se spune explicit c\u0103, dac\u0103 Poarta ar cuteza s\u0103 refuze \u00eenvestitura, rom\u00e2nii \u00eei vor contesta competen\u0163a \u015fi \u00ee\u015fi vor ap\u0103ra cu to\u0163ii drepturile p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n

24 ianuarie 2019<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La scurt timp dup\u0103 adoptarea Conven\u0163iei, Vasile Boerescu, \u00een bro\u015fura ,,Examen de la convention relative a l’organisation des principaut\u00e9s danubiennes\u201d, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42761","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42761"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42761\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42765,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42761\/revisions\/42765"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}