{"id":42790,"date":"2019-01-25T08:53:21","date_gmt":"2019-01-25T08:53:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42790"},"modified":"2019-01-25T08:53:21","modified_gmt":"2019-01-25T08:53:21","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-discipoli-de-exceptie-dacoromani-ai-sf-grigore-teologul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/01\/25\/gheorghe-constantin-nistoroiu-discipoli-de-exceptie-dacoromani-ai-sf-grigore-teologul\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Discipoli de Excep\u021bie Dacorom\u00e2ni ai Sf. Grigore Teologul"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0 \u201e<\/strong>Ieri m-am r\u0103stignit \u00eempreun\u0103 cu Hristos, ast\u0103zi m\u0103 sl\u0103vesc \u00eempreun\u0103 cu El;\u00a0 ieri am murit \u00eempreun\u0103 cu Hristos, ast\u0103zi \u00eenviez\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu El: ieri am fost \u00eengropat\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu Hristos, ast\u0103zi m\u0103 ridic din morm\u00e2nt \u00eempreun\u0103 cu El.\u201d<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>(Sf. GRIGORIE de NAZIANZ)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015eapte Iubiri str\u0103bat Cerul \u015fi P\u0103m\u00e2ntul Crea\u0163iei Atotcreatorului: Dragostea fa\u0163\u0103 de \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dumnezeu, Dragostea fa\u0163\u0103 de Fecioara Maria, Iubirea fa\u0163\u0103 de Patrie, de Vatra Str\u0103bun\u0103,\u00a0\u00a0 de \u00a0Neamul \u00a0Str\u0103mo\u015fesc, \u00a0Iubirea fa\u0163\u0103 de Mam\u0103, Iubirea fa\u0163\u0103 de Popor, Iubirea fa\u0163\u0103 de\u00a0\u00a0\u00a0 Familie, Iubirea fa\u0163\u0103 de Aproapele, cel care este aproapele lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare proverbul c\u0103: Rom\u00e2nul are \u015fapte vie\u0163i, se adevere\u015fte, prin cele \u015fapte \u00a0inimi ale sale care nasc cele \u015eapte mari Iubiri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0162es\u0103tura, urzeala, broderia acestor Iubiri o creaz\u0103 marii Arti\u015fti, marii Artizani ale\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumnezeu binecuvinteaz\u0103 Mama, Familia cre\u015ftin\u0103 \u00een s\u00e2nul c\u0103reia se nasc marile genii: dasc\u0103li, preo\u0163i, c\u0103lug\u0103ri, monahii, poe\u0163i, filosofi, arti\u015fti, scriitori, militari, medici,conduc\u0103tori, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, eroi, martiri, cuvio\u015fi, sfin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dragostea lui Dumnezeu care, atribuie harul tuturor celor chema\u0163i, cere \u00een schimb Iubirea tuturor ale\u015filor \u00eentru conferirea darului crea\u0163iei pentru \u00eenf\u0103ptuirea tuturor idealurilor dar mai ales pentru Unirea \u015fi Comuniunea \u00een Toate: Patrie, Biseric\u0103, Cultur\u0103, M\u00e2ntuire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Comunitatea Ale\u015filor alc\u0103tuie\u015fte Elita Na\u0163ional\u0103 Cre\u015ftin-Ortodox\u0103, care sluje\u015fte \u015fi sl\u0103ve\u015fte deopotriv\u0103 pe Dumnezeu \u015fi Neamul \u00een filia\u0163iile lor: Familia Cerului, \u00cengerii \u015fi Sfin\u0163ii \u015fi Familia p\u0103m\u00e2nteasc\u0103: Patrie, Na\u0163iune, Popor, Familie de s\u00e2nge, Prieteni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 \u00eencheierea Misiunii p\u0103m\u00e2nte\u015fti, mesianice a Fiului lui Dumnezeu: \u00centruparea, Na\u015fterea, Prop\u0103v\u0103duirea Evangheliei – Legea Iubirii, alegerea Apostolilor, R\u0103scump\u0103rarea Omenirii \u00a0\u00een \u00a0fa\u0163a \u00a0Tat\u0103lui \u00a0ceresc \u00a0prin \u00a0Jertfa \u00a0de \u00a0pe \u00a0Cruce,\u00a0 se deschide\u00a0 astfel\u00a0 Calea\u00a0 r\u0103scump\u0103r\u0103rii fiec\u0103ruia prin participarea personal\u0103 la jertfa propriei cruci, \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area la Ceruri, Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt \u015fi Era Sa p\u00e2n\u0103 la Judecata de Apoi, Trimiterea Apostolilor \u00een lume \u015fi prop\u0103v\u0103duirea dreptei credin\u0163e-Ortodoxia, prin ei \u015fi prin Urma\u015fii urma\u015filor lor, Sfin\u0163ii p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anumite Vetre Str\u0103bune cre\u015ftine au fost r\u00e2nduite de Dumnezeu pentru na\u015fterea marilor Sfin\u0163i, \u00eentre ele fiind \u015fi CAPPADOCIA- Regat tracho-dac independent (sec. III-II \u00ee.d.Hr.) situat \u00een centru Asiei Mici, unde s-a dezvoltat \u00een secolul IV, d. Hr., cea mai \u00eenfloritoare \u015ecoal\u0103 dacic\u0103 a R\u0103s\u0103ritului cre\u015ftin, CEZAREEA CAPADOCIEI, o prim\u0103 ACADEMIE CRE\u015eTIN-ORTODOX\u0102, \u00een care s-au format \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit cei mai de seam\u0103 Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i ai Ortodoxiei Universale: Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa, Ioan Gur\u0103 de Aur<\/strong>. (I.A. Heikel, T. Mommsen, E. Klostermann, Die griechischen Schriftsteller, 8 vol., Leipzig (1902-1926); H. Berkhof, Die Theologie des Eusebius von Caesarea, Amsterdam-1939; Socrate, Istoria bisericeasc\u0103, VII, 14)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al\u0163i Ucenicii de seam\u0103 ai celor doi mari Sfin\u0163i Grigorie sunt: Grigorie Taumaturgul, Grigore Palama, Grigorie Sinaitul, Grigorie Decapolitul. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 GRIGORE<\/strong>-nume de inspira\u0163ie protodac\u0103, GREGORIOS, \u00eensemn\u00e2nd: inspirat, iscusit, h\u0103r\u0103zit, veghetor. (Dic\u0163ionar Enciclopedic al Numelor de Botez-Anastasia)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numele cre\u015ftin este predestinat destinului celui cel prime\u015fte \u00een dar la na\u015ftere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 GRIGORE ALEXANDRESCU (1810-1888)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Azurul veacului al XVIII-lea \u015fi Zorii \u00eenaintemerg\u0103tori ai secolului al XIX-lea au a\u015fternut aura liricii culte peste Principatele dacorom\u00e2ne. Solii acelei zidiri de lumin\u0103 care au \u00eembr\u0103cat ve\u015fm\u00e2ntul prim\u0103v\u0103resc al romantismului \u00een Muntenia au fost boierii V\u0103c\u0103re\u015fti: Ien\u0103chi\u0163\u0103, Nicolae \u015fi Alecu, Vasile C\u00e2rlova, iar \u00een Moldova boierul Conachi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Alexandrescu-Fiu al Cet\u0103\u0163ii T\u00e2rgovi\u015fte, capital\u0103 domneasc\u0103, simpatizant al mi\u015fc\u0103rii pa\u015foptiste, militant al Unirii Principatelor, spirit de profunzime patriotic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenzestrat genetic, cople\u015fit de har, purt\u0103tor de lumin\u0103, \u00eenc\u0103rcat de originalitate, Grigore Alexandrescu vine ca un Luceaf\u0103r al Munteniei care, va da o \u00een\u0103l\u0163ime de cuget \u015fi o rafinat\u0103 str\u0103lucire lirismului rom\u00e2nesc. Aparen\u0163a de pesimism \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een versurile sale, dezv\u0103luie de fapt taina n\u0103dejdii cre\u015ftine c\u0103 lumea e Crea\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi deci, Omul cre\u015ftin poart\u0103 \u00een sufletul s\u0103u Chipul frumos al Creatorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pesimismul la marii poe\u0163i este de fapt un amplu exerci\u0163iu al optimismului creator.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poe\u0163ii iau pulsul na\u0163iei lor, starea comunit\u0103\u0163ii prezente \u015fi-o \u00eenfiaz\u0103, \u015fi-o tr\u0103iesc, dar o redau \u00een sensul \u00eemplinirii idealului na\u0163ional dorit de ei. \u00cen flac\u0103ra lirismului arde ad\u00e2ncul s\u0103u spirit de analiz\u0103. Poetul prin excelen\u0163\u0103 nu poate s\u0103 fac\u0103 din drama sa tragedia na\u0163iei. Din contr\u0103, dorind permanent binele neamului, \u00ee\u015fi reface el \u00eensu\u015fi starea sa l\u0103untric\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, medita\u0163ia sa filosofic\u0103 s\u0103 concorde cu voin\u0163a \u00eentru bine, frumos, adev\u0103r, libertate, iubire, unire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen poezia Umbra lui Mircea la Cozia, Grigore Alexandrescu alege dou\u0103 nume de referin\u0163\u0103: Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, marele Voievod valah, Domnul muntean \u00eendr\u0103git \u015fi de Mihail Eminescu, ne\u00eenvins nici de stihiile naturii, nici de hoardele cotropitoare care a declan\u015fat Marea Unire a tuturor dacorom\u00e2nilor \u015fi \u00een parte a reu\u015fit \u015fi M\u0103n\u0103stirea Cozia, ctitoria sa de suflet, ctitorit\u0103 peste o veche vatr\u0103 monahal\u0103, desprins\u0103 dintre frumoasele taine ale poporului rom\u00e2n, primind darul a\u015fez\u0103ri \u00eentre cele mai frumoase ctitorii. Cetatea monahal\u0103 este impun\u0103toare, demn\u0103 de Neamul ei, demn\u0103 de Voievodul ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica mare str\u0103juit\u0103 de cele dou\u0103 paraclise ale c\u0103ror turle se primenesc \u00een apele legendarului Olt, l-a inspirat pe Grigore Alexandrescu \u00een magnifica sa poezie:<\/p>\n

\u00a0 \u201eAle turnurilor umbre peste unde stau culcate;\/ C\u0103tre \u0163\u0103rmul din potriv\u0103 se \u00eentind, se prelungesc\/ \u015e\u2019 ale valurilor m\u00e2ndre genera\u0163ii spumegate\/ Zidul vechiu al m\u0103n\u0103stirii \u00een caden\u0163\u0103 \u00eel izbesc.\/\/ Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute\/ \u015ei puternici legioane p\u2019a ta margine-ai privit,\/ Virtu\u0163i mari, fapte cumplite, \u00ee\u0163i sunt \u0163ie cunoscute,\/ Cine oar\u2019 poate s\u0103 fie omul care te-a \u00eengrozit?\/\/ Este el, cum \u00eel arat\u0103 sabia lui \u015fi armura,\/ Cavaler de al credin\u0163ei, sau al Tribului st\u0103p\u00e2n,\/ Traian, glorie a Romei ce se lupt\u0103 cu natura?\/ Uria\u015f e al Daciei, sau e Mircea cel B\u0103tr\u00e2n?\/\/ \u201eMircea!\u201d \u00eemi r\u0103spunde dealul; \u201eMircea!\u201d Oltul repeteaz\u0103;\/ Acest sunet, acest nume, valurile \u00eel primesc,\/ Unul altuia \u00eel spune, Dun\u0103rea se\u2019n\u015ftiin\u0163eaz\u0103,\/ \u015e\u2019ale ei spumate unde c\u0103tre mare \u00eel pornesc.\u201d\u00a0 (Grigore Alexandrescu, Opere Complete Poezii \u015fi Proz\u0103. Cugetarea-Georgescu Delafras, Bucure\u015fti)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cozia a mai fost pre\u0163uit\u0103 de Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Br\u00e2ncoveanu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Ceau\u015fescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Un grup de monahi ai m\u0103n\u0103stirii au trecut tainic mun\u0163ii \u00een Ardeal \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-\u015fi fra\u0163ii de acolo de Ceasul izb\u0103virii lor adus de Mihai Viteazul. St\u0103re\u0163ia i-a d\u0103ruit Domnului Unirii \u2013\u201e20.000 de aspri-argint \u015fi 20 de c\u00e2ntare de plumb\u201d (Valeriu Anania, Cerurile Oltului. Editat\u0103 de Episcopia R\u00eemnicului \u015fi Arge\u015fului-R\u00eemnicu V\u00eelcea-1990)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cozia a primit la s\u00e2nul ei \u015fi pe frumoasa Teodora-mama lui Mihai Viteazul, cinstind-o \u00een taina c\u0103lug\u0103riei ca slujitoare a lui Hristos, sub numele de monahia Teofana.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiecare mare poet trebuie s\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluiasc\u0103 Dorul dup\u0103 Dumnezeu, ca s\u0103 poat\u0103 curge prin inima sa iubirea sacr\u0103 de Patrie, ca s\u0103-\u015fi lumineze con\u015ftin\u0163a \u00een raport cu credin\u0163a str\u0103bun\u0103, ca s\u0103 lupte \u015fi s\u0103 se jertfeasc\u0103 pentru ca Neamul s\u0103 urce pe \u00eenaltele culmi ale spiritualit\u0103\u0163ii religioase, pentru ca Na\u0163iunea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentregit\u0103, sau s\u0103 se re\u00eentregeasc\u0103 \u015fi s\u0103 urmeze destinul mistic al m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unirea unui Neam este Voin\u0163a lui Dumnezeu, dar \u015fi chemarea tuturor fiilor Patriei!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenf\u0103ptuirea Unirii \u00eens\u0103 se \u00eempline\u015fte doar prin alegerea celor Ale\u015fi!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 venim cu tot trecutul trainic \u00een prezentul \u00een care vie\u0163uim, spre un viitor \u00een acela\u015fi spirit, pe drumul nostru milenar prin istorie, un popor pa\u015fnic \u015fi chibzuit \u015fi hot\u0103r\u00e2t, s\u0103 iubim toate cele vrednice \u015fi drepte, din tot ce \u00eempline\u015fte fiin\u0163a uman\u0103 \u00een drumul ei zbuciumat prin univers, pe acest p\u0103m\u00e2nt dulce \u015fi amar \u015fi miraculos \u00een care degust\u0103m apropierea de Patrie.\u201d (Ioan Alexandru, Iubirea de Patrie. Eseuri. Ed. Dacia, p.8)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 nu s-ar fi n\u0103scut Unirea cea Mic\u0103, nu ar fi crescut nici Unirea cea Mare!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen poezia Unirea Principatelor, autorul mediteaz\u0103 ad\u00e2nc, se contope\u015fte cu inspira\u0163ia \u015fi tr\u0103irea patriotic\u0103 reamintind politicienilor contemporani trecutul glorios al str\u0103bunilor care au punctat istoria Neamului \u00eentru eternitate, prin credin\u0163a lor, prin r\u0103bdarea lor, prin jertfa lor, prin cinstea lor, prin demnitatea lor, prin onoarea lor, prin m\u00e2ndria lor, prin cultura lor, prin vitejia lor, prin dragostea lor, prin libertatea lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eRom\u00e2ni! Dulce e unirea! Asculta\u0163i… glasu-i r\u0103sun\u0103.\/ De la fiii Rom\u00e2niei cere patrie comun\u0103…\/ Steaua merge \u00eenainte, simbolu-i sacru p\u0103m\u00e2nt;\/ Cum \u00een Vitleem odat\u0103, stea din cer m\u00e2ntuitoare\/ Conducea pe \u2019ncorona\u0163ii cavaleri din dep\u0103rtare,\/ De la marginile lumii, c\u0103tre leag\u0103nul cel sf\u00e2nt.\/\/…\u00cen t\u0103cutele morminte, Bogdan, Mircea se \u2019nt\u00e2lnir\u0103,\/ \u015ei \u2019ntr\u2019o lung\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare pe Rom\u00e2ni \u00eei \u00eenfr\u0103\u0163ir\u0103;\/ \u00cemprejuru-le stau dese umbre de m\u0103re\u0163i eroi…\/ Ele ast\u0103zi zbor \u00een aer, inimile \u2019nfl\u0103c\u0103reaz\u0103…\/ Deputa\u0163i! asupra voastr\u0103 ei privirea-\u015fi a\u0163inteaz\u0103;\/ Fala sau ru\u015finea \u0163\u0103rii, se a\u015fteapt\u0103 de la voi.\/\/ Fiii vo\u015ftri vor ascunde a lor frunte \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103,\/ Dac\u0103 voi acum ve\u0163i pierde marea cauz\u0103 rom\u00e2n\u0103\/ Prin meschine interese ce \u2019n mici inimi locuesc;\/ Timpul trece, omul piere, dar a patriei iubire\/ E averea cea mai rar\u0103, cea mai scump\u0103 mo\u015ftenire,\/ Ce dela p\u0103rin\u0163i de merit nobili fii o primesc.\u201d (Grigore Alexandrescu, Opere Complete…)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 GRIGORE VIERU (1935-2009), <\/strong>poet, scriitor, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, doctor honoris causa al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei, al mai multor universit\u0103\u0163i, laureat al Premiului Na\u0163ional, al Diplomei Interna\u0163ionale H. Ch. Andersen, al altor premii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, Medalia de Aur a Agen\u0163iei pentru Proprietate Intelectual\u0103 de la Geneva.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePutin\u0163a de a aprinde lum\u00e2narea la flac\u0103ra unui trandafir-iat\u0103 ce este poezia!\u201d (Grigore Vieru)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eGrigore Vieru a fost mai mult dec\u00e2t un poet, a fost un destin, o mare con\u015ftiin\u0163\u0103 a timpului nostru!\u201d (Paul Surugiu-Fuego)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul Grigore Vieru s-a n\u0103scut la 14 Februarie, \u00een satul Perer\u00e2ta, loc de r\u0103scruce pe malul st\u00e2ng al Prutului, \u00een fosta Cetate Hotin, odor scump al Eudochiei (nume predestinat) \u015fi al lui Pavel, \u00eenmugurind ca un l\u0103star din tulpina Miracolului Eminescu, \u00eenflorind \u00eentr-o autentic\u0103 originalitate, cu Dor de Eminescu, cu Dor de Basarabia, cel care a primenit \u00een icoana Mamei, chipul Femeii cu adev\u0103rat divin \u015fi cel care a reflectat \u00een Icoana Basarabie chipul celei mai frumoase Mirese.<\/p>\n

\u201e\u00cen aceea\u015fi limb\u0103\/ Toat\u0103 lumea pl\u00e2nge,\/ \u00cen aceea\u015fi limb\u0103\/ R\u00e2de un p\u0103m\u00e2nt,\/ Ci doar \u00een limba ta\/ Durerea po\u0163i s-o m\u00e2ng\u00e2i\/ Iar bucuria\/ S-o preschimbi \u00een c\u00e2nt.\/\/ \u00cen limba ta\/ \u0162i-e dor de mama,\/ \u015ei vinul e mai vin,\/ \u015ei pr\u00e2nzul e mai pr\u00e2nz…\u201d (\u00cen limba ta)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru-bardul poet a fost un brav Osta\u015f, o Inim\u0103 de viteaz \u015fi un Drapel al Unit\u0103\u0163ii tuturor Rom\u00e2nilor \u00eentr-o DACIE MARE.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCa un magnific pendul ce timpurile ni le-arat\u0103, s-a nemi\u015fcat iernatic \u00eentre ziua marelui Eminescu \u015fi ziua ce va s\u0103 vie a ierarhului Grigorie Cuv\u00e2nt\u0103torul de Dumnezeu, el, copilul r\u0103sf\u0103\u0163at al durerii, Grigore Vieru.\u201d (Marius Iona)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru s-a \u00eentrupat, \u00eentrup\u00e2nd: o singur\u0103 iubire-vorbire-credin\u0163\u0103-fiin\u0163\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een cele Trei culori magice:<\/p>\n

\u00a0\u201ePe p\u0103m\u00e2nt str\u0103vechi \u015fi magic\/ Numai d\u00e2nsa e st\u0103p\u00e2n\u0103,\/ Limba\u00a0 neamului meu dacic,\/ Limba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103!\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru a fost o Stea liric\u0103 \u015fi o Cruce a Destinului vlaho-dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eFratele Vieru era un om al Crucii, un poet care-\u015fi c\u0103uta calea spre sfin\u0163enie.\u201d (Gheorghe Zamfir)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poezia lui Vieru e limpede, curat\u0103, fierbinte, smerit\u0103 ca o lacrim\u0103 de Fecioar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVieru a scris poezii senine, ca ni\u015fte icoane pe sticl\u0103.\u201d (Nicolae Dabija)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 D\u0103ltuia literele cu elegan\u0163a lui Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi versurile ca rapsodia lui Porumbescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVersurile veneau la Grigore Vieru dintr-o stare poetic\u0103 fireasc\u0103. Scria dintr-o spontaneitate interioar\u0103 extraordinar\u0103. El este unul dintre cei mai mari poe\u0163i pe care i-a dat limba rom\u00e2n\u0103…Numele lui deschidea inimile tuturor.\u201d (Tudor Gheorghe)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Grigore Vieru s-au \u00eent\u00e2lnit: poetul, artistul, lupt\u0103torul, \u00eenfr\u0103\u0163itorul de neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA fost un mare poet, un artist nelini\u015ftit, aspirant la puritate \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fire.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Rodica Mandache)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nelini\u015ftile metafizice se nasc \u00een marile \u00eencerc\u0103ri, n\u0103sc\u00e2nd la r\u00e2ndu-le marile genii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Grigore Vieru s-a definit ca \u201eLacrima lui Eminescu\u201d. Lacrima lui<\/p>\n

\u00a0Eminescu putea fi doar pentru o Basarabie care ast\u0103zi nu e altceva dec\u00e2t \u201eun copil \u00eenf\u0103\u015furat \u00een s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103.\u201d \u015ei de noi depinde ca aceast\u0103 lacrim\u0103 de durere s\u0103 se prefac\u0103 \u00een lacrim\u0103 de bucurie \u00een ziua izb\u0103virii, \u00een ziua \u00eemplinirii noastre ca Neam.\u201d (Ion Ungureanu-ex-ministrul Culturii \u015fi Cultelor)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCredin\u0163a-n Miori\u0163a \u015fi \u00een grai,\/ pe un p\u0103m\u00e2nt \u00eentrep\u0103truns cu cerul,\/ acesta-i sim\u0163\u0103m\u00e2ntul ce \u00eel ai\/ intr\u00e2nd \u00een poezia lui Vieru.\/\/ Nepot al Eminescului \u00eentreg,\/ el nu resimte niciun fel de ran\u0103,\/ dec\u00e2t atunci c\u00e2nd to\u0163i o \u00een\u0163eleg,\/ recunosc\u00e2nd-o eminescian\u0103.\/\/ Poe\u0163i destui \u00een lumea asta sunt,\/ s\u0103 c\u00e2nte-n vers p\u0103m\u00e2ntul, focul, fierul,\/ dar noul mit al mamei pe p\u0103m\u00e2nt\/ l-a-ntemeiat, \u00een cartea lui, Vieru.\/\/ El are de-mplinit un testament,\/ Mateevici i l-a l\u0103sat odat\u0103,\/ spre-a nu fi din istorie absent,\/ s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 limba nefalsificat\u0103.\/\/ El s-a n\u0103scut pe margine de Prut\/ \u015fi a tr\u0103it pe margine de soart\u0103\/ \u015fi viscolele care l-au b\u0103tut\/ de neam n-au fost \u00een stare s\u0103-l despart\u0103.\u201d(Adrian P\u0103unescu, Al neamului)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trecerea \u00een transcendent \u015fi-a preg\u0103tit-o nu pe puntea suspinelor, ci pe sur\u00e2sul Giocondei sale dragi: C\u00e2nd?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd am s\u0103 mor\/ s\u0103 m\u0103 \u00eengropi\/ \u00een lumina ochilor t\u0103i.\/ Lumea venit\u0103 la morm\u00e2ntul meu\/ va sta \u00eengenuncheat\u0103\/ \u00een fa\u0163a ta mereu.\/ Ca nimeni s\u0103 nu-mi joace pe morm\u00e2nt,\/ s\u0103 nu fiu ca str\u0103mo\u015fii, pus\/ sub ierburi \u015fi p\u0103m\u00e2nt-\/ \u00cengroap\u0103-m\u0103-n lumina ochilor t\u0103i,\/ femeie de pe urm\u0103,\/ femeia mea dint\u00e2i.\u201d (Omul Duminicii-Editura Prut)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru n-a murit. A urcat la \u00eent\u00e2lnirea cu Luceaf\u0103rul Eminescu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru-Simbol al rena\u015fterii Basarabene!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru-Simbol al Limbii \u015fi identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru-Stegar al demnit\u0103\u0163ii noastre Voievodale!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru s-a n\u0103scut, a crescut, a tr\u0103it, s-a \u00een\u0103l\u0163at \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103-Eminescu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 GRIGORE STAMATE- OM cu DESTIN \u015fi CON\u015eTIIN\u0162\u0102 de ROM\u00c2N<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen ochii prezentului, trecutul se configureaz\u0103 ca un Arc de Triumf, pe sub care au defilat momentele de biruin\u0163\u0103\u00a0 \u00een calea\u015fca sor\u0163ii ce tinde s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 destin!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta este o \u00eemplinire fireasc\u0103, un dat natural al omului care r\u0103m\u00e2ne \u00een sine, \u00eenapoia sinelui sau merge al\u0103turi de el.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta are doar tr\u0103irea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a celui legat de glie. Destinul apar\u0163ine purt\u0103torului de Glie, urc\u00e2nd mai ales spre o \u00eent\u00e2lnire \u015fi o \u00eemplinire cereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta apar\u0163ine doar prezentului acelui timp, deci, a trecutului. Destinul apar\u0163ine tuturor sor\u0163ilor, dar mai ales viitorului. Este a\u015fadar deasupra vremurilor!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta se \u00eenso\u0163e\u015fte prea adesea cu suferin\u0163a. Destinul urc\u0103 \u00eentru suferin\u0163\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntare: \u201eCerurile ne dau cu o m\u00e2n\u0103 \u015fi ne iau cu cealalt\u0103. \u00cen lumea noastr\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103 este un echilibru perfect \u00een toate \u015fi, cu c\u00e2t treapta, pe care destinul ne-a situat la un moment dat, este mai \u00eenalt\u0103 \u015fi \u00eemplinirile \u015fi ne\u00eemplinirile sunt pe m\u0103sur\u0103.\u201d<\/p>\n

(Grigore Stamate\/ Mihai Hodorogea- Via\u0163a Mare\u015falui Prezan-Profesia de a fi rom\u00e2n, Ed. Axioma Print, Bucure\u015fti-2015, p. 257)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ecoul s-a prins de grinda albastr\u0103, Rom\u00e2nia se \u00eentregea, natura c\u00e2nta, iar cerul se primenea. O bulboan\u0103 de lumin\u0103 ivit\u0103 din Darul h\u0103r\u0103zit ne zugr\u0103vea chipul Destinului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta ar fi vrut s\u0103 strige, dar n-a putut. Chemarea \u00een rev\u0103rsarea ei \u015fi-a fr\u00e2nt ecoul de nem\u0103rginirea destinului care a risipit mireasma unui vis \u00eemplinit: Marea Unire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sufletul vine primenit ca o na\u015ftere din alt veac, se cuminec\u0103 \u00een Copil a c\u0103rui puritate zide\u015fte ctitoria eroului \u015fi toate c\u0103ut\u0103rile lui \u00eenfloresc \u015fi-i \u00eempodobesc sinele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul confirm\u0103 chemarea \u00eentru alegerea \u00eemplinirii unei mari \u00eenf\u0103ptuiri, prin alese virtu\u0163i, deasupra c\u0103rora stau harul, libertatea, voca\u0163ia, jertfa, iubirea, misiunea, cerul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul celui Ales este ca o predestinare a sor\u0163ii ce transcende \u00een plan suprafiresc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul celor Ale\u015fi este \u00eennoirea sor\u0163ii care se r\u0103sfr\u00e2nge \u00een Destinul Neamului, r\u00e2nduit \u00eentr-o Vatr\u0103 arhimilenar\u0103, ca o a\u015fezare Carpatin\u0103 sublim\u0103, d\u0103ruit\u0103 de M\u0103rinimia Cerului, consfiin\u0163ind ca o Liturghie, permanenta venerare pentru \u00cenainta\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Generalul Locotenent, dr. Grigore Stamate este Drept \u015fi Demn fa\u0163\u0103 de Glia Str\u0103bun\u0103, fa\u0163\u0103 de Neamul s\u0103u, pe care \u00eel sluje\u015fte cu idealul unei continue sl\u0103viri:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAm privit de sus, de la acea \u00een\u0103l\u0163ime semea\u0163\u0103 a Carpa\u0163ilor, v\u0103ile, pasurile \u015fi trec\u0103torile de-a lungul c\u0103rora bravul Mare\u015fal \u015fi-a orientat efortul strategic \u015fi am avut posibilitatea s\u0103 observ\u0103m, pretutindeni, c\u00e2t de frumos \u015fi de armonios a\u015fezate sunt plaiurile rom\u00e2ne\u015fti, splendoarea \u015fi tot ceea ce d\u0103 culoare \u015fi farmec lini\u015ftii lor. \u015ei, nu am putut s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la \u00eenainta\u015fii care au f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 neasemuit\u0103 pl\u0103cere, de a-\u0163i delecta ochii cu acea integritate a p\u0103m\u00e2ntului at\u00e2t de rom\u00e2nesc, \u00eenc\u0103 liber \u015fi neaservit aiurea.\u201d\u00a0 (ibid., p. 18)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Destin se reflect\u0103 toate Icoanele fiin\u0163elor dragi, din trecut \u015fi prezent, din cer \u015fi de pe p\u0103m\u00e2nt, l\u00e2ng\u0103 care cresc: credin\u0163a, n\u0103dejdea, Iubirea, deopotriv\u0103 cu toate n\u0103zuin\u0163ele sufletului frumos ce lumineaz\u0103 fiin\u0163a \u015fi persoana ca o mare S\u0103rb\u0103toare, ca o Duminic\u0103 a splendorii dincolo de prezent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd un Destin p\u0103\u015fe\u015fte ap\u0103sat de istorie, a\u015fa cum este dovedit destinul domnului General Locotenent, dr. Grigore Stamate, con\u015ftiin\u0163a \u00eel sprijin\u0103 \u015fi \u00eel \u00eennobileaz\u0103 drept un mare Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cinstire aleas\u0103 purt\u0103torilor Numelui sf\u00e2nt-GRIGORIE!<\/strong><\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b, 24 Ianuarie 2019<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u201eIeri m-am r\u0103stignit \u00eempreun\u0103 cu Hristos, ast\u0103zi m\u0103 sl\u0103vesc \u00eempreun\u0103 cu El;\u00a0 ieri am murit \u00eempreun\u0103 cu Hristos, ast\u0103zi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42790","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42790","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42790"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42790\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42792,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42790\/revisions\/42792"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42790"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42790"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42790"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}