{"id":42901,"date":"2019-02-01T09:40:56","date_gmt":"2019-02-01T09:40:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42901"},"modified":"2019-02-01T09:41:51","modified_gmt":"2019-02-01T09:41:51","slug":"vavila-popovici-la-ce-ajuta-filozofia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/01\/vavila-popovici-la-ce-ajuta-filozofia\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: La ce ajut\u0103 filozofia?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eFilozofia este medicina sufletului\u201d – Cicero <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful \u0219i matematicianul grec Pitagora (580 \u00ee. H. \u2013 495 \u00ee. H.) numit de contemporani \u201e\u00een\u021beleptul\u201d le-a spus: \u201eNu sunt \u00een\u021belept, ci iubitor de \u00een\u021belepciune\u201d. <\/em>A\u0219a, spune povestea, <\/em>a ap\u0103rut <\/em>\u00a0termenul pentru Filozofie, <\/em>din cuvintele grece\u0219ti phil <\/em>\u0219i sophia. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Filozofia este una din principalele forme ale manifest\u0103rii spiritului uman, n\u0103scut\u0103 din mitologie, \u00eentruc\u00e2t oamenii s-au raportat la lume mai \u00eent\u00e2i mitologic \u0219i numai apoi filozofic. Dac\u0103 miturile apelau la imagini \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fantastice, filosofia recurgea la judec\u0103\u021bi \u0219i ra\u021bionamente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103dania omului pentru cunoa\u0219tere a fost puternic\u0103, fiindc\u0103 omul dorea s\u0103 perceap\u0103 lumea din jurul lui. Toate fiin\u021bele umane, con\u0219tient sau incon\u0219tient au filozofat, \u00eentruc\u00e2t fiecare om \u00ee\u0219i punea \u00eentreb\u0103ri \u0219i conversa cu sine \u00eensu\u0219i, dorind \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 afle r\u0103spunsul la \u00eentreb\u0103rile: cine este el, pentru ce exist\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosofia a ap\u0103rut \u00een secolul VII \u00ee. e. n. \u00een Orient, iar apoi, \u00een sec.VI \u00ee. e. n. a fost prezent\u0103 \u00een Europa, \u00een Grecia. Filosofia contemporan\u0103 este puternic influen\u021bat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, a fost \u0219i continu\u0103 leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 cu alte discipline, se ocup\u0103 de via\u021ba interioar\u0103 a omului \u0219i de conectarea lui cu mediul exterior. Unii care nu cunosc adev\u0103ratul sens al filozofiei, sus\u021bin c\u0103 doar \u0219tiin\u021ba este cea care face ca omenirea s\u0103 progreseze, ei f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 filozofia a trasat drumul oamenilor care s-au preocupat de \u0219tiin\u021b\u0103. G\u00e2ndirea omului de \u0219tiin\u021b\u0103 este \u00eencorsetat\u0103 de realitate \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 filozofeze sau s\u0103 mearg\u0103 pe c\u0103ile intuite de filozofi, nu ar fi putut crea teorii ce pot dep\u0103\u0219i \u00een timp realitatea prezent\u0103. \u00cen plus, doar filozofia poate arunca g\u00e2ndul spre fiin\u021b\u0103, sensul vie\u021bii, divinitate, moarte, univers etc. Este \u00eens\u0103 tot at\u00e2t de adev\u0103rat c\u0103 mul\u021bi filozofi au fost la baz\u0103 matematicieni, deci oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, precum Pitagora, Aristotel, Platon, Descartes etc.\u00a0 Platon (428 \u00ee. H. – 348 \u00ee. H.) de exemplu, c\u00e2nd a \u00eenfiin\u021bat Academia platonic\u0103\u00a0 \u2013 o \u0219coal\u0103 filozofic\u0103 idealist\u0103 plasat\u0103 \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 din apropierea Atenei, a pus deasupra u\u0219ii scolii inscrip\u021bia \u201eS\u0103 nu intre sub acoper\u0103m\u00e2ntul meu cine nu e geometru\u00a0\u201d<\/em>, ar\u0103t\u00e2nd prin aceasta c\u00e2t de important\u0103 este cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bei pentru\u00a0 un filozof.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aristotel (384 \u00ee. H. -322 \u00ee. H.), cel mai mare filozof \u0219i om de \u0219tiin\u021b\u0103 al lumii antice a c\u0103rui\u00a0 abordare ra\u021bional\u0103 a stat la baza \u00eentregii opere, remarca c\u0103 Mirarea<\/em> a fost \u00eentr-adev\u0103r cea care a \u00eempins\u00a0 primii g\u00e2nditori la specula\u021bii filozofice.\u00a0 \u201eDar\u00a0 tot a\u0219a dup\u0103 cum numim om liber pe Acela care \u00ee\u0219i este singur scop \u0219i nu este un scop pentru altul, astfel aceast\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 este singura dintre \u0219tiin\u021be care este liber\u0103, c\u0103ci singur\u0103 ea are un scop propriu. [\u2026] Deci toate celelalte \u0219tiin\u021be sunt mai necesare dec\u00e2t ea, dar nici una nu o \u00eentrece \u00een excelen\u021b\u0103\u201d<\/em>, spunea tot Aristotel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De-a lungul vremii au ap\u0103rut diferite sisteme filosofice, dar toate au avut acelea\u0219i \u00eentreb\u0103ri, \u0219i r\u0103spunsuri din ce \u00een ce mai \u00een\u021belepte, direct propor\u021bionale cu l\u0103rgirea \u00een\u021belegerii omului. Totu\u0219i, problemele fundamentale ale filozofiei r\u0103m\u00e2n acelea\u0219i, se schimb\u0103 doar orientarea min\u021bii omene\u0219ti, calea sau mijloacele prin care omul \u00eencearc\u0103 \u0219i reu\u0219e\u0219te, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, dezlegarea problemelor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozofia nu se afl\u0103 \u00een afara lumii, ea este liantul acestei lumi, pentru a o face mai puternic\u0103 \u0219i mai bun\u0103. Este un cumul de g\u00e2nduri pe care mintea omului o arunc\u0103 departe \u0219i \u00een diferite direc\u021bii, ca apoi s\u0103 se focalizeze \u00een mod real asupra unui punct. Spre deosebire de alte activit\u0103\u021bi ale omului, mai modeste, mai u\u0219oare, f\u0103r\u0103 un efort prea mare al g\u00e2ndirii, mult mai precise, utile, necesare, de multe ori prezent\u00e2nd solu\u021bii urgen\u021be, filozofia are nevoie de clipe de medita\u021bie c\u00e2t mai lungi, ea are r\u0103bdare, profunzime \u0219i nu are \u2013 urgen\u021be.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Doi filozofi, David Hume (1711-1776) \u2013 reprezentantul iluminismului sco\u021bian, precum \u0219i germanul Immanuel Kant (1724-1804) g\u00e2nditor din perioada iluminismului, au jucat un important rol \u00een dezvoltarea filozofiei. Hume a respins \u0219i a ridiculizat valoarea ideilor abstracte, \u00eentruc\u00e2t ele nu vin din realitate, din experien\u021ba vie\u021bii care ne \u00eenva\u021b\u0103 cum se leag\u0103 fenomenele \u00eentre ele, iar obi\u0219nuin\u021ba este baza tuturor ra\u021bionamentelor din experien\u021b\u0103, iar obi\u0219nuin\u021ba face ca \u00een suflet s\u0103 ia na\u0219tere starea de credin\u021b\u0103. Kant a venit cu ideea c\u0103 experien\u021ba \u0219i judecata permit deopotriv\u0103 cunoa\u0219terea. Ra\u021biunea nu poate cunoa\u0219te totul, este limitat\u0103 \u00een domeniul cunoa\u0219terii, dar are o valoare \u00een domeniul practic \u2013 cel moral. Kant afirma c\u0103 filozofia trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la concepte date \u00eens\u0103 determinate neclar sau insuficient, astfel c\u0103 filozofii nu pot \u00eencepe cu defini\u021bii \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00een interiorul unui cerc de cuvinte; filozofia nu poate, a\u0219a cum face matematica, s\u0103 func\u021bioneze sistematic; trebuie s\u0103 analizeze \u0219i s\u0103 clarifice\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru filozoful german Hegel (1770-1831) filozofia este \u00eenainte de toate un sistem de g\u00e2ndire, este spirit liber. Sistemul lui Hegel este sistemul ra\u021biunii care domin\u0103 lumea, care se dezvolt\u0103 \u00een toate aspectele concrete ale lumii, ale naturii \u0219i ale spiritului. \u201eCeea ce este ra\u021bional este real \u0219i ceea ce este real este ra\u021bional\u201d<\/em> \u2013 con\u021bine ideea central\u0103 a sistemului s\u0103u. Hegel a acuzat celelalte sisteme filozofice, inclusiv pe cel kantian, c\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00eentr-o g\u00e2ndire abstract\u0103, metoda lui fiind cea \u201edialectic\u0103\u201d, un proces mobil al g\u00e2ndirii. De exemplu: de la Fiin\u021b\u0103 (concept abstract) se trece la existen\u021b\u0103 (real, localizat). Spune Hegel: \u201eFiin\u021ba pur\u0103 \u0219i neantul pur sunt unul \u0219i acela\u0219i\u201d<\/em>. Pe de alt\u0103 parte ele sunt opuse. Neantul este antiteza fiin\u021bei. \u00cen realitate nu este dec\u00e2t fiin\u021ba \u00een neant \u0219i neant \u00een fiin\u021b\u0103. Mi\u0219carea, dispari\u021bia unuia \u00een cel\u0103lalt = devenirea. Iar devenirea este existen\u021b\u0103. El, Hegel, principalul reprezentant al idealismului, sus\u021binea c\u0103 obiectul filozofiei nu este dec\u00e2t Dumnezeu; scopul filozofiei este de a cunoa\u0219te pe Dumnezeu, acest obiect fiind comun cu acel al religiei, cu diferen\u021ba c\u0103 filozofia \u00eel consider\u0103 prin g\u00e2ndire, ra\u021bion\u00e2nd, iar religia, reprezent\u00e2ndu-\u0219i-l. Sarcina filozofiei este a concepe ceea ce este, c\u0103ci ceea ce este, este ra\u021biunea \u2013 con\u0219tiin\u021ba revenit\u0103 la ea \u00eens\u0103\u0219i din lumea transcendental\u0103 \u2013 , \u0219i fiecare individ este un fiu al timpului s\u0103u, iar filozofia \u2013 timpul s\u0103u prins \u00een g\u00e2nduri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Filozoful german Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900)\u00a0consider\u0103 filozofia o confesiune indirect\u0103 a filozofului, filozoful fiind un om care \u201ene\u00eencetat tr\u0103ie\u0219te, vede, aude, b\u0103nuie\u0219te, sper\u0103, viseaz\u0103 lucruri extraordinare. […] Filozofia este via\u021ba liber consim\u021bit\u0103 \u00een ghe\u021buri \u0219i pe v\u00e2rfuri de mun\u021bi\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Filozoful englez Herbert Spencer (1820-1903) considera c\u0103 filozofia este o cunoa\u0219tere de gradul cel mai \u00eenalt de generalitate, spre deosebire de \u0219tiin\u021b\u0103 care se compune din adev\u0103ruri mai mult sau mai pu\u021bin izolate, necunosc\u00e2nd integrarea lor: \u201eCunoa\u0219terea cea mai umil\u0103 este cuno\u0219tin\u021ba ne-unificat\u0103; \u0219tiin\u021ba este cuno\u0219tin\u021ba unificat\u0103 par\u021bial; filozofia este cuno\u0219tin\u021ba complet unificat\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Wilhelm Wundt (1832-1920), fiziolog, filozof \u0219i psiholog german, exprima aceea\u0219i p\u0103rere \u0219i anume c\u0103 \u201eFilozofia este \u0219tiin\u021ba universal\u0103 care are menirea s\u0103 uneasc\u0103 \u00eentr-un sistem lipsit de contradic\u021bii cuno\u0219tin\u021bele mijlocite de c\u0103tre \u0219tiin\u021bele particulare \u0219i s\u0103 reduc\u0103 metodele generale folosite de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i supozi\u021biile cunoa\u0219terii la principiile lor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul \u0219i filozoful evreu-francez Henry Bergson (1859-1941), laureat al Premiului Nobel pentru literatur\u0103 \u00een 1927 spunea c\u0103 \u201eFilozofia intr\u0103 \u00een domeniul experien\u021bei \u00eentruc\u00e2t ea amestec\u0103 \u0219tiin\u021ba, teoria cunoa\u0219terii \u0219i metafizica \u0219i din acest amestec nici una nu pierde ci c\u00e2\u0219tig\u0103, \u00een final\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful, politicianul italian Benedetto Croce (1866-1952)\u00a0 considera filozofia drept o \u0219tiin\u021b\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful rom\u00e2n Dumitru D. Ro\u0219ca (1895-1980): \u201eFilozofia se sprijin\u0103 pe \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i pe experien\u021ba de via\u021b\u0103 cre\u00e2nd o imagine despre cum trebuie s\u0103 fie omul\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru filozoful german Martin Heidegger (1889-1976) a filozofa \u00eensemn\u0103 a-\u021bi pune prima \u00eentrebare: \u201eDe ce este de fapt fiin\u021bare\u00a0\u0219i nu \u2013 nimic?\u201d<\/em> Filozofarea, spune tot el, este \u201eo cunoa\u0219tere\u00a0care nu numai c\u0103 nu se supune m\u0103surii timpului, ci care, dimpotriv\u0103, a\u0219az\u0103 ea timpul sub propria-i m\u0103sur\u0103\u00a0\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oamenii filozofeaz\u0103 uneori incon\u0219tient \u0219i fr\u00e2nturile de filozofie se adaug\u0103 la marea filozofie a vie\u021bii, a \u00een\u021belegerii ei \u0219i alegerii celor mai bune c\u0103i de vie\u021buire \u00eentre oameni. Filozoful, poetul rom\u00e2n Lucian Blaga (1895-1961), preocupat de \u201econ\u0219tiin\u021ba filosofic\u0103\u201d scrie: \u201eOmul de \u0219tiin\u021b\u0103 se mul\u021bume\u0219te s\u0103 stabileasc\u0103 unele principii, reguli sau legi \u0219i s\u0103 imagineze eventual unele metode de existen\u021b\u0103 […] Filosoful este prin inten\u021bie autor al unei lumi care r\u0103m\u00e2ne \u021binta demersurilor sale [\u2026] Pentru omul de \u0219tiin\u021b\u0103, experien\u021ba \u00een totalitatea ei devine un prilej de diviziune a muncii; el se situeaz\u0103 \u00eentr-un sector al experien\u021bei\u2026[\u2026] Filosoful capteaz\u0103 experien\u021ba, ca s\u0103-\u0219i alimenteze cu ea viziunea, ale c\u0103rei semnifica\u021bii \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 totul existen\u021bei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful, eseistul Constantin Noica (1909- 1987), \u00een \u201e\u00cencercarea asupra filosofiei tradi\u021bionale\u201d crede c\u0103: \u201eFilosofia arat\u0103 \u00eencotro trebuie orientat\u0103 ra\u021biunea\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 i se atribuie deseori filozofiei numele de metafizic\u0103, este explicat de c\u0103tre filozoful \u0219i omul politic Petre P. Negulescu (1872-1951) \u00een \u201eProblema ontologic\u0103\u201d, metafizica \u00eensemn\u00e2nd: \u201e\u0218tiin\u021ba a ceea ce este dincolo de lumea fizic\u0103, de lumea ce se poate observa \u0219i experimenta, \u00eentr-un cuv\u00e2nt dincolo de lumea ce se poate percepe cu sim\u021burile\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar dac\u0103 admitem c\u0103 filozofia, \u00een\u021beleas\u0103 ca metafizic\u0103, este \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 acesta-i obiectul ei, trebuie de \u00eendat\u0103 s\u0103 identific\u0103m \u0219i metodele ei specifice, \u00eentruc\u00e2t se \u0219tie c\u0103 orice \u0219tiin\u021b\u0103 se autorizeaz\u0103 prin obiectul s\u0103u de activitate \u0219i prin metodele sale de c\u0103utare \u0219i aflare a adev\u0103rului.<\/p>\n

Iat\u0103 \u00eens\u0103, c\u0103 de cur\u00e2nd filosofii nu mai sunt de acord asupra c\u0103ilor prin care filosofia urmeaz\u0103 a se realiza ca metafizic\u0103. Unii consider\u0103 c\u0103 \u00eentregul studiu al fenomenelor ar c\u0103dea \u00een sarcina \u0219tiin\u021belor propriu-zise, iar filozofiei \u2013 \u00een cadrul a\u0219a numitei teorii a cunoa\u0219terii \u2013 i-ar reveni sarcina s\u0103 dovedeasc\u0103 incapacitatea min\u021bii omene\u0219ti de a dep\u0103\u0219i limitele experien\u021bei. Privit\u0103 cu acest \u00een\u021beles, filozofia se transform\u0103 \u00eentr-un fel de psihologie superioar\u0103 sau speculativ\u0103. Dup\u0103 al\u021bii, scopul filozofiei ar fi s\u0103 studieze leg\u0103turile dintre \u0219tiin\u021bele pozitive \u0219i s\u0103 contribuie la \u00eentrunirea lor \u00eentr-un sistem unitar. \u00centr-o asemenea accep\u021biune, filozofia ar deveni un fel de logic\u0103 superioar\u0103 sau, cu alte cuvinte, o metodologie general\u0103 a \u0219tiin\u021belor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozofia duce inevitabil la religie, dar nu poate trece peste ea, religia completeaz\u0103 \u00een chip necesar drumul l\u0103sat deschis de filozofie.\u00a0C\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 treac\u0103 peste religie, ra\u021biunea cedeaz\u0103 locul credin\u021bei \u0219i filozofia religiei. Deci ele se completeaz\u0103 \u00eentr-un fel.<\/p>\n

\u00a0 De cur\u00e2nd Pre\u0219edintele Statelor Unite a vorbit despre necesitatea cunoa\u0219terii istoriei religiei, ca un act de cultur\u0103, \u00eentruc\u00e2t cunosc\u00e2nd-o \u2013 se sub\u00een\u021belege \u2013 , oamenii ar putea g\u0103si r\u0103spunsuri la multe \u00eentreb\u0103ri despre via\u021b\u0103, despre el \u2013 omul, \u0219i despre cum trebuie tr\u0103it\u0103 via\u021ba, despre n\u0103zuin\u021bele avute \u00een trecut \u0219i lupta pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, mai dreapt\u0103. \u201eCunoa\u0219terea biblic\u0103 este important\u0103 \u00een societate\u201d, <\/em>a spus Pre\u0219edintele. <\/em>Desigur, ea nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 din cultura unui om.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele noastre, pe o mare parte a planetei, exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 de a evita filozofia \u0219i religia, fiindc\u0103 omul refuz\u0103 s\u0103 mai g\u00e2ndeasc\u0103 profund, s\u0103 \u00eenve\u021be cum se tr\u0103ie\u0219te cu adev\u0103rat. Exist\u0103 o instabilitate a lumii, o nelini\u0219te provocat\u0103 de lipsa de \u00eencredere \u00een conduc\u0103tori, \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i, \u00een vremuri mai bune, dar \u0219i o lips\u0103 de preocupare pentru a le avea. \u0218i atunci prefer\u0103 s\u0103 se izoleze, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul aparatelor noi inventate \u2013 rezultat al progresului tehnic (bune \u0219i ele dar nu s\u0103 te captiveze \u00een totalitate!), s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 doar ziua prezent\u0103, sau s\u0103 se arunce \u00een mocirla vie\u021bii a celor f\u0103r\u0103 de g\u00e2nd \u0219i conduit\u0103 moral\u0103. \u0218i-atunci ne mir\u0103m de unde r\u0103sar at\u00e2\u021bia oameni corup\u021bi, de ce via\u021ba ne este dezordonat\u0103, fiin\u021ba dezechilibrat\u0103. Uit\u0103m de alc\u0103tuirea noastr\u0103 din corp \u0219i suflet, c\u0103 aceste p\u0103r\u021bi sunt legate \u0219i f\u0103r\u0103 a le da aten\u021bia cuvenit\u0103, echilibrul necesar, devenim schilozi. Or, pentru a putea iubi via\u021ba \u0219i a \u0219ti s\u0103 o tr\u0103im frumos, va trebui s\u0103 evit\u0103m schilodirea, s\u0103 ajungem \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei noastre pentru a ne bine cunoa\u0219te \u0219i a g\u00e2ndi asupra modului de ie\u0219ire la suprafa\u021b\u0103, \u00eentre pu\u021binii oameni morali \u0219i demni, care exist\u0103 totu\u0219i, \u0219i care ne a\u0219teapt\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i\u021bi, dup\u0103 lunga noastr\u0103 boal\u0103.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

1 februarie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eFilozofia este medicina sufletului\u201d – Cicero   \u00a0\u00a0 Filozoful \u0219i matematicianul grec Pitagora (580 \u00ee. H. \u2013 495 \u00ee. H.) [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42901","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42901","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42901"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42901\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42904,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42901\/revisions\/42904"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42901"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42901"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42901"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}