{"id":42981,"date":"2019-02-05T14:48:08","date_gmt":"2019-02-05T14:48:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=42981"},"modified":"2019-02-05T14:56:13","modified_gmt":"2019-02-05T14:56:13","slug":"prof-univ-dr-mihai-patras-evolutia-economiei-romaniei-dupa-un-deceniu-de-la-aderarea-ei-la-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/05\/prof-univ-dr-mihai-patras-evolutia-economiei-romaniei-dupa-un-deceniu-de-la-aderarea-ei-la-ue\/","title":{"rendered":"Prof.univ. dr. Mihai Patra\u0219: Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei dup\u0103 un deceniu de la aderarea ei la UE"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong>REZUMAT. <\/strong>\u00cen lucrare sunt expuse realiz\u0103rile socio-economice \u0219i politice ob\u021binute de Rom\u00e2nia pe parcursul unui deceniu de dezvoltare ascendent\u0103 \u00een cadrul UE. Urmare\u00a0 a schimb\u0103rii \u00een bine a statutului european dar \u0219i interna\u021bional al Rom\u00e2niei\u00a0 dup\u0103 anul 2007 ea a devenit atractiv\u0103 pentru investitorii str\u0103ini. Urmare a cre\u0219terii rapide \u0219i\u00a0 substan\u021biale\u00a0 a investi\u021biilor din statele UE \u0219i SUA (p\u00een\u0103 la 9-12 mld dolari) Rom\u00e2nia a devenit \u021bara cu cel mai mare PIB din regiune (egal cu cca. 200,0 mld. dolari) devans\u00e2nd nu doar Ucraina, dar \u0219i Grecia. Concomitent ea a reu\u0219it s\u0103 diminueze cu 24 p.p. timp de un deceniu decalajul s\u0103u dintre PIB-ul per\/capita fa\u021b\u0103 de media curent\u0103.<\/p>\n

Un succes semnificativ const\u0103 \u00een faptul, c\u0103 \u00een trimestrul II, 2018 s-a realizat un salariu mediu pe economie de aproape 1000 dol.\/lun\u0103, ceea ce reprezint\u0103 un important reper socio-economic: pe de o parte s-a redus sim\u021bitor num\u0103rul celor cu inten\u021bii de a pleca la munc\u0103 \u00een alte state, iar pe de alt\u0103 parte cre\u0219te num\u0103rul rom\u00e2nilor, care\u00a0 doresc s\u0103 revin\u0103\u00a0 definitiv \u00een patrie.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani Rom\u00e2nia are cele mai mari ritmuri de cre\u0219tere economic\u0103 din UE, este principalul partener comercial al Republicii Moldova.<\/p>\n

CUVINTE CHEIE. <\/strong>Comer\u021b exterior, cre\u0219tere economic\u0103, dezvoltare, investi\u021bii, PIB.<\/em><\/em><\/p>\n

Potrivit ultimului recens\u0103m\u00e2nt general (a.2011) popula\u021bia Rom\u00e2niei a constituit 20,12 mil. loc. Comparativ cu datele precedentelor dou\u0103 recens\u0103minte, realizate aproximativ o dat\u0103 la 10 ani, se poate constata o tendin\u021b\u0103 clar\u0103 de diminuare a num\u0103rului popula\u021biei: \u00een a.1992 \u2013 22,81 mil. \u0219i \u00een a.2001 \u2013 21,70 mil. Aceast\u0103 sc\u0103dere este legat\u0103, cel pu\u021bin, de urm\u0103torii factori: pe de o parte, regimul comunist dur (\u00een totalitate de import for\u021bat)[1]<\/a>, existent p\u00e2n\u0103 la reformele radicale efectuate \u00een prima lor faz\u0103 (ultimul deceniu al sec. XX) cu mai multor dificult\u0103\u021bi \u0219i, pe de alta, de liberalizarea frontierelor dup\u0103 revolu\u021bia anticomunist\u0103 din decembrie 1989, petrecut\u0103 cu multiple jertve umane. Majoritatea\u00a0 absolut\u0103 a popula\u021biei, 88,9%, o constituie cet\u0103\u021benii de etnie rom\u00e2n\u0103. Peste 9\/10 din popula\u021bie sunt cre\u0219tini: BOR fiind una dintre cele mai mari bisericii ortodoxe, dac\u0103 nu chiar cea mai mare (ca num\u0103r de credincio\u0219i reali<\/strong>). Spre deosebire alte spa\u021bii estice dominate timp de c\u00e2teva decenii de totalitarism \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada comunist\u0103 nu au fost destruse bisericile, m\u0103n\u0103stirile etc. (pentru informa\u021bii comunic\u0103m, c\u0103 \u00een FR \u00een perioada comunist\u0103 au fost distruse peste 76,0 mii de biserici, m\u0103n\u0103stiri \u0219i alte edificii de cult etc.; (http:\/\/xn--80afce4b.xn--p1ai\/skolko-i-kak-zakryvalos-cerkvej-v-sssr<\/span>\/)[2]<\/a>). Cea mai numeroas\u0103 minoritate na\u021bional\u0103 este maghiara \u2013 1,23 mil. sau 6,1% din totalul popula\u021biei. (P\u00e2n\u0103 la cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, potrivit recens\u0103m\u00e2ntului general din 1930, \u00een Rom\u00e2nia Regal\u0103 o minoritate important\u0103 constituia cea evreeasc\u0103 \u2013 cca. 800,0 mii loc., una dintre cele mai numeroase din Europa \u0219i din lume[3]<\/a>). \u00cen afar\u0103 Rom\u00e2niei locuiesc un num\u0103r semnificativ de cet\u0103\u021beni\/ etnici rom\u00e2ni. Num\u0103rul rom\u00e2nilor respectivi, p\u0103rin\u021bii sau buneii c\u0103rora s-au n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, constituie cca. 12,0 mil. persoane[4]<\/a>.<\/p>\n

Rom\u00e2nia ocup\u0103 primul loc \u00een UE dup\u0103 cota persoanelor (94,7%), care de\u021bin locuin\u021b\u0103 proprie; este caracterizat\u0103 ca o \u021bar\u0103 cu un nivel \u00eenalt de cultur\u0103 \u0219i dezvoltare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (\u00een 1930 ocupa locul 11 \u00een lume la capitolul \u0219tiin\u021b\u0103 de carte, cu mult devans\u00e2nd majoritatea vecinilor s\u0103i): limba englez\u0103 posed\u0103 peste 5,0 mil. persoane, francez\u0103 \u2013 cca. 4,5 mil., german\u0103, spaniol\u0103 sau italian\u0103 posed\u0103 \u00eentre 1 \u0219i 2,0 mil. loc.[5]<\/a><\/p>\n

Capitala \u021b\u0103rii \u2013 Bucure\u0219ti, 1,9 mil. loc. (cu suburbii \u2013 2,2 mil. loc.). Noua Constitu\u021bie a fost adoptat\u0103 la 8 decembrie 1991. \u00cen 2003 a fost efectuat un Referendum Na\u021bional, prin care au fost introduse 79 de amendamente. Parlamentul const\u0103 din dou\u0103 camere: \u00een Senat sunt 137 membri, \u00een Camera Deputa\u021bilor \u2013 314 membrii. \u0218edin\u021bele au loc \u00een cea mai mare cl\u0103dire civil\u0103 din lume \u2013 Palatul Republicii. Fiecare camer\u0103 este aleas\u0103 pentru 4 ani, pre\u0219edintele \u021b\u0103rii \u2013 pe 5 ani.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la 1989 Rom\u00e2nia era cunoscut\u0103 prin faptul, c\u0103 a fost singura \u021bar\u0103 din ex-lag\u0103rul socialist, care a reu\u0219it \u00een totalitate s\u0103 restituie (martie 1989) toate datoriile sale externe, o parte din care chiar \u00eenainte de termen. De\u0219i trebuie recunoscut faptul, c\u0103 aceasta s-a produs cu mari eforturi a \u00eentregului popor, inclusiv din contul reducerii sim\u021bitoare a consumului intern, diminu\u0103rii nivelului de via\u021b\u0103 a popula\u021biei. \u00cen perioada 1975 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1989 Rom\u00e2nia a rambursat o datorie extern\u0103 de 21,0 mld. dol., din care dob\u00e2nzile au reprezentat 7,0 mld. dol. (Bistriceanu Gh. Lexicon de finan\u021be, b\u0103nci, asigur\u0103ri. Vol. II, pag. 8)[6]<\/a>. \u00cen timpul de fa\u021b\u0103 (2018) Rom\u00e2nia are unul dintre cele mai reduse solduri ale datoriei externe raportate la PIB din UE, cca. 36-37%. Rom\u00e2nia este una din pu\u021binele \u021b\u0103ri ale Europei asigurate \u00een totalitate cu resurse energetice (petrolul rom\u00e2nesc \u0219i produsele petroliere erau \u0219i sunt cunoscute \u00een lume de mai mult de un secol<\/strong>, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 Rom\u00e2nia era al treilea produc\u0103tor \u0219i al doilea exportator din lume de echipament petrolier<\/strong>). Ba chiar mai mult, este exportator net de energie; de\u021bine cele mai mari rezerve de aur din Europa<\/strong>, dispune de resurse semnificative de soluri fertile, sare, resurse de ap\u0103, inclusiv ape termale lecuitoare, de material lemnos, de materiale de construc\u021bii etc. Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 din Europa, posibil \u0219i din lume, vecinii istorici ai c\u0103reia sunt popoare venite de pe alte meleaguri, stabilite pe fostele mo\u0219ii ale autohtonilor[7]<\/a>, str\u0103bunilor no\u0219tri.<\/p>\n

Dup\u0103 aderarea (1 ianuarie 2007) Rom\u00e2niei la UE, eveniment apreciat ca fiind al doilea ca importan\u021b\u0103 dup\u0103 actul Marii Uniri de la 1918, economia Rom\u00e2niei s-a dezvoltat ascendent. (Cota cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei, care s-au pronun\u021bat pentru aderare la UE, a fost una dintre cele mai mari, comparativ cu alte state din Europa Central\u0103 \u0219i de Est\/ ECE, 80%). Ritmurile de dezvoltare ale economiei au fost mai \u00eenalte, dec\u00e2t ale vecinilor, precum \u0219i ale majorit\u0103\u021bii statelor UE. Drept urmare, pe parcursul unui deceniu de dezvoltare Rom\u00e2nia a reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 cu 24 puncte procentuale decalajul dintre nivelul s\u0103u de dezvoltare \u0219i cel mediu european, mai mult dec\u00e2t oricare alt stat. \u00cen 2017 m\u0103rimea PIB per capita a constituit 63% fa\u021b\u0103 de media UE (http:\/\/cursdeguvernare.ro<\/a>). Respectiv, \u021bara a realizat \u0219i cel mai mare PIB absolut din regiune (2017) \u2013 187,43 mld. euro. Acest indicator la al\u021bi vecini mai importan\u021bi constituie (mld. euro): Grecia \u2013 177,73; Ungaria \u2013 123,40; Bulgaria \u2013 50,43; Serbia \u2013 36,80; Moldova \u2013 6,12; Ucraina (2016) \u2013 84,26 etc. (datosmacro.com<\/span>). Men\u021bion\u0103m, c\u0103 Grecia este \u021bara cu enorme datorii publice, acestea constituind cca. 180-190% din PIB (\u201elocul\u201d doi \u00een lume).<\/p>\n

O surs\u0103 important\u0103 de dezvoltare sus\u021binut\u0103 a economiei \u021b\u0103rii constituie investi\u021biile str\u0103ine\/ IS. Cre\u0219terea palpant\u0103 a acestora poate fi identificat\u0103 \u00eenc\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte de aderare[8]<\/a>. La sf\u00e2r\u0219itul a.2016 (potrivit Norld Investment Report, 2017) volumul total al IS a constituit 71,804 mild. dol. sau peste 3100 dol. per capita. Cei mai activi s-au dovedit a fi investorii europeni (% din total): Olanda (25,0), Austria (14,2), Germania (12,4), Cipru (6,4), Fran\u021ba (6,7), Italia (5,2), Luxemburg (4,2), Suedia (3,5), Grecia (2,7), precum \u0219i SUA (2,5). Cei mai mari beneficiari ai IS sunt companiile:<\/p>\n

Grupul austriac OMN a investit \u00een \u201eSNP Petrom\u201d c\u00e2teva mld. euro. Drept urmare, compania a reu\u0219it-o cifr\u0103 de afaceri de cca. 5 mld. euro; \u201eKazMunayGaz\u201d, precum \u0219i grupul chinez \u201eCEFC\u201d au investit \u00een compania \u201eRompetrol\u201d cca. 3,0 mld. euro. Cifra anual\u0103 de afaceri a companiei a atins volumul de 4,0 mld. euro; Uzina de automobile \u201eDacia\u201d, \u00een care gigantul francez \u201eRenault\u201d a investit 2,5 mld. euro, a realizat o cifr\u0103 de afaceri de cca. 5,0 mld. euro (2016); Companiile de desfacere Carrefour, Kaufland, Metro, Mega Image au investit c\u00e2te 1 mld. euro, drept consecin\u021be fiecare a realizat o cifr\u0103 de afaceri de cca. 1 mld. euro; cel mai mare produc\u0103tor de anvelope, precum \u0219i a componentelor electronice \u201eContinental\u201d a investit \u00een Rom\u00e2nia 1,2 mld. euro, iar drept urmare cifra anual\u0103 de afaceri a ajuns la 2,0 mld. euro, asigur\u00e2nd peste 18,0 mii de locuri de munc\u0103 bine remunerate, inclusiv 500 loc. inginere\u0219ti [2]. Investi\u021biile str\u0103ine anuale au crescut substan\u021bial \u00een anii premerg\u0103tori \u0219i \u00een primii ani dup\u0103 aderare p\u00e2n\u0103 la un volum de 9-12,0 mld. dol.<\/p>\n

\u00cen anul ader\u0103rii la UE Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria erau considerate cele mai corupte din comunitate. Eforturile depuse de Rom\u00e2nia \u00een sensul reducerii corup\u021biei i-a permis nu doar s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate remarcabile economice, dar \u0219i s\u0103 devin\u0103 un exemplu regional pozitiv de lupt\u0103 cu corup\u021bia. \u00cen ultimii doi ani au fost intentate peste 1000 de dosare, \u00een care figurau conduc\u0103tori de rang \u00eenalt, inclusiv mini\u0219tri, deputa\u021bi, conduc\u0103tori de departamente, de jude\u021be etc., dintre care cca. 250 au fost condamna\u021bi la diferi\u021bi termeni de deten\u021bie[9]<\/a>. Prin intermediul diferitor programe de dezvoltare Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 anual (net) cca. 2,5-3,0 mld. euro din fondurile europene [3]. \u00cen primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m, c\u0103 de un sprijin palpant se bucur\u0103 agricultorii. Ace\u0219tia beneficiaz\u0103 anual din fondurile europene \u00eentre 50 \u0219i 500 euro la hectar \u00een func\u021bie de cultur\u0103 \u0219i zon\u0103 geografic\u0103. Finan\u021b\u0103rile \u00een cauz\u0103 au permis ca fermierii rom\u00e2ni s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate semnificative \u00een domeniu at\u00e2t \u00een sensul veniturilor proprii, c\u00e2t \u0219i a cre\u0219terii volumului produc\u021biei.<\/p>\n

Succesele economice, inclusiv rezultatele palpabile \u00een lupta cu corup\u021bia i-au permis \u021b\u0103rii \u00eentr-un timp scurt s\u0103 asigure cre\u0219teri semnificative a veniturilor b\u0103ne\u0219ti \u0219i a nivelului de via\u021b\u0103 a popula\u021biei. De exemplu, salariul minim a crecut de la 1450 RON \u00een ianuarie 2016 la 1900 RON (sau echivalentul a cca. 8500 LMD, 1 dol. \u2248 4,1-4,2 RON) \u00een ianuarie 2018, adic\u0103 este cu cca. 1\/3 mai mare, dec\u00e2t salariul mediu<\/span> pe economie din R.Moldova (!) sau de cca. 6-7 ori superior salariului minim bugetar de la noi. \u00cen 2017 Rom\u00e2nia a avut cea mai mare cre\u0219tere a salariului (19%) din UE [4]. Majorarea substan\u021bial\u0103 a salariului minim, al\u0103turi de altele, este o metod\u0103 sigur\u0103, eficient\u0103 de diminuare rapid\u0103 a economiei tenebre\/ ne\u00eenregistrate \u0219i de cre\u0219tere a veniturilor bugetare[10]<\/a>. De asemenea un salariu minim decent permite valorificarea eficient\u0103 \u0219i c\u00e2t mai deplin\u0103 a poten\u021bialului uman \u0219i intelectual societ\u0103\u021bii, cre\u0219terea rolului stimulatoriu al salariului ca surs\u0103 principal\u0103 de venit, diminuarea unor aloc\u0103ri nestimulatorii, precum \u0219i solu\u021bionarea unor probleme sociale. Salariul mediu brut \u00een Rom\u00e2nia constituie, potrivit estim\u0103rilor noastre (sf. tr.II 2018) cca. 860-880 euro \u0219i este substan\u021bial mai mare, dec\u00e2t \u00een Ucraina (cca. 230 euro), R.Moldova (cca. 280 euro), FR (550 euro)[11]<\/a>, precum \u0219i \u00een Bulgaria sau Serbia etc. \u00cen mod deosebit au fost majorate salariile medicilor. Din martie a.c. acestea au crescut p\u00e2n\u0103 la 2,0-3,0 mii euro\/ echivalentul a 40,0-60,0 mii LMD \u00een func\u021bie de mai multe criterii califica\u021bionale[12]<\/a>. Aceast\u0103 decizie a avut drept scop stoparea emigr\u0103rii medicilor rom\u00e2ni \u00een alte state. \u00cen a.c. se prev\u0103d \u0219i alte major\u0103ri de venituri ale popula\u021biei (salariile minime, pensiile, aloc\u0103rile pentru copii etc.). De asemenea, au avut loc \u0219i alte major\u0103ri de venituri ale popula\u021biei (pensii, aloc\u0103ri pentru copii etc.). Potrivit unor studii efectuate cu 3 ani \u00een urm\u0103, acest nivel de salarizare (echivalentul a cca. 1000 dol.\/ lun\u0103) reprezint\u0103 un important \u201eprag psihologic\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd<\/span>, la atingerea acestui prag este descurajat\u0103 \u00een propor\u021bie determinant\u0103 emigrarea for\u021bei de munc\u0103; \u00eentr-al doilea r\u00e2nd<\/span>, nivelul men\u021bionat de salarizare, \u00een principiu bun pentru orice \u021bar\u0103, este un stimulent real pentru re\u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia a mai multor cet\u0103\u021beni, pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate mai \u00eenainte, c\u00e2nd salariile erau de 2-3 ori mai mici. A\u0219adar, anul centenarului Marii Uniri ar putea servi drept \u00eenceput al re\u00eentoarcerii lor acas\u0103. \u00cen acest contex\u0435 men\u021bion\u0103m, c\u0103 potrivit unui studiu specializat efectuat \u00een martie 2018 [5], moldovenii care lucrau legal \u00een FR c\u00e2\u0219tigau lunar 35,3 mii rub. (477 euro), iar cei care activau ilegal \u2013 33,2 mii rub. (449 euro). Deci \u0219i Rom\u00e2nia din acest punct de vedere, al veniturilor, a devenit deja mai atractiv\u0103 pentru rom\u00e2nii basarabeni. Dup\u0103 anul 2007 tot mai mul\u021bi dintre ace\u0219tia se stabilesc cu traiul \u00een partea dreapt\u0103 a Prutului.<\/p>\n

Men\u021bion\u0103m, c\u0103 nivelul pre\u021burilor la majoritatea produselor \u00een Rom\u00e2nia este comparabil sau chiar inferior celui din R.Moldova. Nivelul relativ al pre\u021burilor \u00een Rom\u00e2nia este cu cca. 40% mai jos, dec\u00e2t cel mediu european. Aceasta \u00eenseamn\u0103, c\u0103 puterea real\u0103 de cump\u0103rare a monedei euro \u00een Rom\u00e2nia este mai mare (cu peste 65%), dec\u00e2t \u00een majoritatea statelor UE (cu excep\u021bia Bulgariei).<\/p>\n

Rom\u00e2nia este unul dintre cele mai democratice state din lume \u00een partea, ce \u021bine de drepturile minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei este Klaus Iohannis, de etnie german\u0103. Anterior d\u00e2nsul pe parcursul a mai multor ani a excercitat func\u021bia de primar al municipiului Sibiu, ora\u0219 care a fost numit capital\u0103 culural\u0103 european\u0103 (2007). Specific\u0103m, c\u0103 cota etnicilor germani \u0219i Sibiu este una nesemnificativ\u0103 (de doar c\u00e2teva procente).<\/p>\n

Men\u021bion\u0103m, c\u0103 minoritatea german\u0103 \u00een Rom\u00e2nia constituie cca. 40-45,0 mii persoane. (\u00cen 1930, conform recens\u0103m\u00e2ntului general al popula\u021biei, minoritatea german\u0103 din Rom\u00e2nia constituia cca. 745,0 mii persoane). Deci, pre\u0219edintele \u021b\u0103rii efectiv a fost ales (\u00een 2014) de milioane de etnici rom\u00e2ni<\/span> (\u00een calitate de contracandidat pre\u0219edintele l-a avut pe premierul de atunci Victor Ponta, rom\u00e2n de etnie). Este singurul caz din Europa, unde pre\u0219edinte este un reprezentant al minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale.<\/p>\n

Potrivit legisla\u021biei, \u00een Parlament sunt reprezentan\u021bi ai tuturor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u2013 17 la num\u0103r, indiferent de num\u0103rul popula\u021biilor respective<\/span>, inclusiv minorit\u0103\u021bile armean\u0103, greac\u0103, rutean\u0103, croat\u0103, s\u00e2rb\u0103, bulgar\u0103, slovac\u0103, german\u0103, italian\u0103, turc\u0103, lipoveneasc\u0103 (rus\u0103 de stil vechi), polonez\u0103, ucrainean\u0103, macedonian\u0103, albanez\u0103, \u021big\u0103neasc\u0103. Efectiv Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 din lume, \u00een care pe larg sunt reprezentate minorit\u0103\u021bile, num\u0103rul majorit\u0103\u021bii c\u0103rora constituie doar 5-25,0 mii persoane (!). Minoritatea maghiar\u0103, cea mai numeroas\u0103, \u00een perioada de dup\u0103 decembrie 1989 a avut \u00een parlament (Camera Deputa\u021bilor \u0219i Senat) peste 100 de reprezentan\u021bi. Pe larg ace\u0219tia au fost reprezenta\u021bi \u0219i \u00een Guvern etc.<\/p>\n

Economia Rom\u00e2niei este una deschis\u0103. Comer\u021bul exterior al Rom\u00e2niei evolueaz\u0103 \u00een mod dinamic. \u00cen 2017 el a constituit 138,24 mld. euro (cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de anul precedent de 10,8%), balan\u021ba comercial\u0103 \u00eens\u0103 este negativ\u0103 \u0219i constituie 6,4% din PIB. Peste \u00be din comer\u021bul exterior revine statelor UE. Trebuie men\u021bionat faptul, c\u0103 nivelul \u00eenalt de integrare comercial\u0103 european\u0103 cu mult mai \u00eenalt, dec\u00e2t alte state din ECE, Rom\u00e2nia realizase \u00eenc\u0103 \u00eenainte de aderarea propriu-zis\u0103 la UE. Principalii parteneri comerciali actualmente sunt (% din volumul exportului-importului): Germania \u2013 20,0-23,0; Italia \u2013 10,0-11,0; Fran\u021ba \u2013 5,0-7,0. Rezervele valutare sunt suficiente (5-6 luni de import) pentru finan\u021barea deficitului comercial \u0219i men\u021binerea unui curs valutar stabil pe termen lung.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este stat membru la majoritatea structurilor interna\u021bionale \u0219i europene: la ONU din 1955, la FMI \u0219i BIRD din 1972, la OMC \u2013 din 1995, la Consiliul Europei \u2013 din 1993, la BERD \u2013 din 1991. Din 2 aprilie 2004 este membr\u0103 NATO (alian\u021ba de ap\u0103rare colectiv\u0103), iar din 1 ianuarie 2007 \u2013 membr\u0103 UE cu reprezentare larg\u0103 \u00een structurile europene (peste 800 speciali\u0219ti \u2013 economi\u0219ti, juri\u0219ti, informaticieni, traduc\u0103tori etc. bine remunera\u021bi). \u00cen calitate de stat membru NATO, potrivit statutului acestei organiza\u021bii, precum \u0219i cerin\u021belor noului pre\u0219edinte american, Rom\u00e2nia din 2017 cheltuie\u0219te 2% din PIB (cca. 4,0 mld. dol.) pentru ap\u0103rare.<\/p>\n

Spre deosebire de R.Moldova \u00een Rom\u00e2nia de cca. un deceniu sumele garantate ale depozitelor popula\u021biei constituie 100.000 euro. Aceasta \u00eenseamn\u0103 ca de fapt depunerile b\u0103ne\u0219ti sunt asigurate \u00een propor\u021bie de \u201e100 la 100\u201d. Pentru informare comunic\u0103m, c\u0103 \u00een R.Moldova garan\u021biile \u00een cauz\u0103 constituie doar 300 euro.<\/p>\n

Pentru agen\u021bii economici din R.Moldova Rom\u00e2nia reprezint\u0103 un interes deosebit<\/strong>. Aceasta se explic\u0103 prin urm\u0103toarele. \u00cen primul r\u00e2nd, deja de c\u00e2\u021biva ani Rom\u00e2nia este principalul partener comercial, inclusiv pentru Regiunea Nistrean\u0103. Potrivit Balan\u021bei de Pl\u0103\u021bi (elaborate de BNR) \u00een 2017 exportul \u00een Rom\u00e2nia a constituit 678,4 mil. dol. (1\/4 din exportul \u00eenregistrat al RM), iar importul din Rom\u00e2nia \u2013 1061,7 mil. dol. (comer\u021bul exterior cu FR este cu cca. 2\/5 mai mic). Pentru Rom\u00e2nia \u00eens\u0103 rela\u021biile comerciale cu R.Moldova nu sunt at\u00e2t de importante, fiindc\u0103 ele constituie doar 0,25-0,30% din circuitul ei extern.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este principalul creditor extern. De ex., \u00een anii 2015-2017 Guvernul Rom\u00e2niei a acordat R.Moldova un credit de 150,0 mil. euro. Dac\u0103 \u021binem cont de faptul, c\u0103 dup\u0103 liberalizarea pre\u021burilor din 2 ianuarie 1992 Balan\u021ba comercial\u0103 a R.Moldova este anual negativ\u0103 (\u00een ultimii ani deficitul constituie 2,0-2,5 mld. dol., iar raportul dintre export \u0219i import este de cca. 1:2), atunci ne devine mai clar faptul, c\u0103 fondurile \u00een cauz\u0103 sunt necesare pentru men\u021binerea unui curs valutar relativ stabil, precum \u0219i pentru formarea rezervelor valutare suficiente, men\u021binerea unei rate a dob\u00e2nzii relativ joase (inferioare celor din Ucraina sau FR).<\/p>\n

\u00cen a.2011 Rom\u00e2nia a acordat R.Moldova un \u00eemprumut nerambursabil de 100,0 mil. euro. Cu ajutorul acestor fonduri au fost reparate\/ modernizate\/ reechipate peste 1000 de gr\u0103dini\u021be din toate raioanele republicii. (Amintim, c\u0103 creditul de urgen\u021b\u0103 acordat de Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 \u00een 1999 pentru achizi\u021bionarea energiei electrice \u00een valoare de 19,0 mil. dol. a\u0219a \u0219i nu a mai fost restituit de c\u0103tre R.Moldova). Compania rom\u00e2neasc\u0103 EuroTransGaz \u00een perioada 2018\/19 se va preocupa de construc\u021bia conductei de gaz Ungheni-Chi\u0219in\u0103u (120 km, cu capacitatea anual\u0103 de 1,5 mld. m3<\/sup>). Investi\u021biile vor constitui 93,0 mil. euro.<\/p>\n

Anual Rom\u00e2nia acord\u0103 p\u00e2n\u0103 la 5000 de burse pentru tinerii basarabeni. Ace\u0219tia beneficiaz\u0103 de manuale \u0219i studii gratuite, locuri \u00een c\u0103mine, precum \u0219i burse lunare de 65 euro (comparabile cu pensia medie din Basarabia). Aici trebuie s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m, c\u0103 diplomele de absolvire a institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2ne\u0219ti sunt recunoscute \u00een UE.<\/p>\n

Rom\u00e2nii basarabeni beneficiaz\u0103 \u0219i de pa\u0219apoarte rom\u00e2ne\u0219ti. (P\u00e2n\u0103 \u00een prezent au reu\u0219it s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103 cca. 1 mil. de basarabeni, inclusiv cca. 70 de membri ai Parlamentului, ale\u0219i \u00een 2014). Pa\u0219aportul rom\u00e2nesc permite efectuarea c\u0103l\u0103toriilor f\u0103r\u0103 de vize \u00een peste 100 \u021b\u0103ri ale lumii, precum \u0219i activitate legal\u0103 \u00een statele UE. Acest ultim drept \u201econvertit\u201d \u00een cifre \u00eenseamn\u0103 anual venituri b\u0103ne\u0219ti de p\u00e2n\u0103 la 1 mld. euro. Intr\u0103rile respective de valut\u0103, precum \u0219i de bunuri (autovehicule, \u00eembr\u0103c\u0103mintte, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, produse alimentare, diferit echipament etc.) sunt strict necesare societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti. De ex., preponderent din \u021b\u0103rile UE \u00een R.Moldova au fost achizi\u021bionate\/ aduse \u00een ultimele 2 decenii peste 500.000 de automobile de diferite tipuri. Activitatea \u00een unele \u021b\u0103ri UE de asemenea permit cet\u0103\u021benilor no\u0219tri s\u0103 beneficieze \u0219i de pensii respective (cu statele cu care deja au fost semnate acorduri \u2013 Italia, Germania etc.) \u0219i\/sau \u00eendemniza\u021bii de \u0219omaj, superioare salariului mediu din R.Moldova.<\/p>\n

Pentru a.c. ritmurile estimate de dezvoltare ale economiei Rom\u00e2niei vor fi cele mai mari din UE.<\/p>\n

Despre consecin\u021bele benefice (pentru locuitorii R.Moldova)\u00a0 ale reunirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia<\/strong>. <\/strong>\u00cen \u0219edin\u021ba sa festiv\u0103 din 27 martie 2018 Parlamentul Rom\u00e2niei a adoptat o decizie, prin care Patria-mam\u0103 este gata s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze Basarabia, dac\u0103 aceasta dore\u0219te. Mai men\u021bion\u0103m, c\u0103 legislativul de la Bucure\u0219ti a luat o decizie, potrivit c\u0103reia \u00een a.2019 se va petrece un Referendum na\u021bional, av\u00e2nd posibila reunire drept subiect principal. <\/strong>Reunirea fireasc\u0103, pa\u0219nic\u0103, benevol\u0103 (pe cale parlamentar\u0103) \u0219i c\u00e2t mai rapid\u0103 posibil\u0103 a R.Moldova cu Rom\u00e2nia ar avea multiple \u0219i rapide consecin\u021be favorabile pentru \u00eentreaga popula\u021bie a Basarabiei, indiferent de v\u00e2rst\u0103, stare social\u0103, apartenen\u021b\u0103 etnic\u0103, religie etc.[13]<\/a>. Unele consecin\u021be favorabile vor avea un efect chiar imediat, \u00eencep\u00e2nd cu \u201ea dou\u0103 zi\u201d dup\u0103 reintegrare, altele \u2013 cu o nesemnificativ\u0103 \u201e\u00eent\u00e2rziere\u201d, pe m\u0103sura solu\u021bion\u0103rii adecvate a \u201eproblemelor tehnice\u201d, juridice etc. aferente fiec\u0103rei chestiuni, precum \u0219i a identific\u0103rii fondurilor necesare.<\/p>\n

    \n
  1. Redob\u00e2ndirea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne pentru to\u021bi, cei care s-au n\u0103scut \u0219i au locuit \u00een Rom\u00e2nia \u00eentregit\u0103 p\u00e2n\u0103 la 28 iunie 1940 \u0219i urma\u0219ii acestora, precum \u0219i dob\u00e2ndirea cet\u0103\u021beniei pentru cei, care au venit pe aceste meleaguri dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial (dup\u0103 \u00eenstr\u0103inarea for\u021bat\u0103 a acestui spa\u021biu). Nu este exclus ca anumite persoane, care acum locuiesc \u00een R.Moldova, din considerente personale (culturale, \u0219tiin\u021bifice, religioase, de business, morale, de rudenie etc.) dup\u0103 reunire s\u0103 emigreze \u00een \u021b\u0103rile lor de origine (\u00een primul r\u00e2nd \u00een FR \u0219i Ucraina) sau \u00een alte state. \u00cens\u0103 cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103 \u00eenseamn\u0103 un statut european \u0219i interna\u021bional \u00eenalt. Ea, dup\u0103 cum se \u0219tie, permite c\u0103l\u0103torii f\u0103r\u0103 vize \u00een peste 100 state ale lumii, precum \u0219i lucru legal \u00een statele UE \u0219i alte zone. Lucrul legal \u00eenseamn\u0103 nu doar salarii\/ venituri mai mari, dar \u0219i statut social (asigurare\/ protec\u021bie social\u0103) sporit, inclusiv dreptul de a beneficia de pensie european\u0103, cu mult (de zeci de ori) superioar\u0103 celei moldovene\u0219ti (media c\u0103rora e acum de 65-70 euro lunar).<\/li>\n
  2. Cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei au drepturi substan\u021bial mai sporite comparativ cu cei ai R.Moldova. \u00cen primul r\u00e2nd, ei pot fi ale\u0219i \u00een calitate de deputa\u021bi \u00een Parlamentul European, cu toate consecin\u021bele respective favorabile (de a influen\u021ba politicile europene etc.). Toate persoanele care cu adev\u0103rat au capacit\u0103\u021bi reale, palpabile intelectuale, politice, administrative, manageriale, \u0219tiin\u021bifice, diplomatice, lingvistice, cultural-artistice etc. vor avea posibilit\u0103\u021bi extinse de a se manifesta \u0219i de a fi apreciate la nivel european, dar \u0219i interna\u021bional. Afar\u0103 de aceasta \u00een viitorul Parlament al Rom\u00e2niei re\u00eentregite, unde ar putea activa cca. 50-70 deputa\u021bi din partea actualei R.Moldova politicienii de asemenea vor avea posibilit\u0103\u021bi semnificativ mai \u00eenalte comparativ cu actualele posibilit\u0103\u021bi ale unui parlamentar de la Chi\u0219in\u0103u.<\/li>\n
  3. O bun\u0103 parte din basarabeni (c\u00e2teva sute) vor putea activa \u00een structurile UE \u0219i alte structuri europene \u0219i interna\u021bionale la care Rom\u00e2nia este parte (b\u0103nci, companii, agen\u021bii, asocia\u021bii, fonduri, corpora\u021bii, uniuni, comisii etc.) bine remunerate. Actualmente din partea Rom\u00e2niei la Bruxelles activeaz\u0103 peste 800 de speciali\u0219ti rom\u00e2ni (economi\u0219ti, juri\u0219ti, informaticieni, tr\u0103duc\u0103tori, finan\u021bi\u0219ti, diploma\u021bi, diferi\u021bi consilieri etc.), cunosc\u0103tori ai limbilor materne europene (\u00een primul r\u00e2nd englez\u0103 \u0219i francez\u0103, dar \u0219i german\u0103). To\u021bi ace\u0219tia sunt bine pl\u0103ti\u021bi (cu p\u00e2n\u0103 la 50-100,0 mii euro anual) \u00een mod legal \u0219i transparent.<\/li>\n
  4. A locui \u00een Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een siguran\u021b\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu a.2004 ea este \u021bar\u0103 membr\u0103 NATO, alian\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 militar\u0103, de ap\u0103rare colectiv\u0103. A fi \u00een siguran\u021b\u0103, afar\u0103 de altele, \u00eenseamn\u0103 a fi atractiv pentru investi\u021bii str\u0103ine, aceasta \u00eenseamn\u00e2nd locuri de munc\u0103 bine remunerate, salarii sporite, v\u00e2nz\u0103ri garantate de produse \u0219i servicii, previzibilitate etc., deci cre\u0219tere durabil\u0103 \u0219i eficient\u0103 a economiei. Cei cca. 27 de ani \u201ede independen\u021b\u0103\u201d au ar\u0103tat, c\u0103 R.Moldova de fapt este o surs\u0103 de instabilitate (economic\u0103, politic\u0103, cu exod masiv al popula\u021biei\/ for\u021bei de munc\u0103 etc.) \u0219i prezint\u0103 un pericol pentru aceast\u0103 parte a Europei.<\/li>\n
  5. Fermierii moldoveni\/ basarabeni vor putea beneficia de sprijin financiar european pentru dezvoltarea unei agriculturi eficiente \u0219i durabile. C\u00e2teva exemple. \u00cen Rom\u00e2nia acum subven\u021biile \u00eencep de la 180 euro\/ ha; subven\u021biile pentru 1 ha de livad\u0103 constituie 384 euro; pentru fiecare animal de carne subven\u021biile ajung p\u00e2n\u0103 la 480 euro; pentru fiecare bovin\u0103 de lapte \u2013 442 euro; pentru fiecare ton\u0103 de lapte \u2013 24 euro; pentru fiecare hectar de sere \u2013 3000 euro; pentru fiecare hectar plantat cu cartofi timpurii \u0219i semitimpurii \u2013 2291 euro; pentru fiecare hectar de tomate crescute la c\u00e2mp \u0219i date spre industrializare \u2013 7128 euro etc. Se acord\u0103 subven\u021bii semnificative (de zeci de mii de euro) pentru achizi\u021bii de ma\u0219ini \u0219i utilaje agricole.<\/li>\n
  6. Fiindc\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i alte state UE actualmente reprezint\u0103 principalele pie\u021be de desfacere a produselor moldovene\u0219ti (peste 3\/5) reintegrarea politic\u0103 a neamului nostru, cel mai vechi din Europa, ar \u00eensemna practic dispari\u021bia \u00een m\u0103sur\u0103 determinant\u0103 a problemei v\u00e2nz\u0103rii\/ comercializ\u0103rii bunurilor fabricate acum la noi. Economiile actualei Rom\u00e2nii \u0219i a Basarabiei sunt, \u00een mare m\u0103sur\u0103, complementare<\/span>. Respectiv garantarea v\u00e2nz\u0103rilor ar \u00eensemna beneficii (profituri, locuri suplimentare de munc\u0103 decent remunerat\u0103, reducere a pierderilor naturale, plata impozitelor aferente, \u00eencas\u0103ri bugetare sporite etc.) pentru entit\u0103\u021bile din Basarabia. Aceste efecte importante ar fi imediate. Reamintim, c\u0103 pia\u021ba UE este constituit\u0103 din peste 550 mil. consum\u0103tori. Evident, c\u0103 toate acestea nu ar \u00eensemna o rupere artificial\u0103 a rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile din est.<\/li>\n
  7. Reunirea efectiv va \u00eensemna aderarea la UE. \u00cen primul r\u00e2nd, aceasta va \u00eensemna aplicarea legisla\u021biei europene. Documentele UE reprezint\u0103 \u00een sistem de peste 90,0 mii de acte (\u00een volum fizic c\u00e2teva vagoane), care vor fi ob\u021binute gratuit \u0219i imediat: \u00een Rom\u00e2nia ele deja exist\u0103 \u0219i se aplic\u0103 de peste un deceniu. Amintim, c\u0103 \u00een aprilie 2005 Parlamentul R.Moldova \u00een unanimitate, cu 101 voturi, a decis orientarea noastr\u0103 european\u0103, iar reunirea ar fi cea mai scurt\u0103 cale de integrare \u00een UE.<\/li>\n
  8. Aplicarea normelor UE pentru rom\u00e2nii basarabeni va mai \u00eensemna garan\u021bii aproape totale pentru depozitele bancare ale cet\u0103\u021benilor. Dac\u0103 actualmente \u00een R.Moldova garan\u021biile \u00een cauz\u0103 constituie doar cca.300 euro (6000 LMD) pentru un deponent, atunci \u00een Rom\u00e2nia aceast\u0103 suma constituie 100,0 mii euro. Adic\u0103 efectiv ar fi garantate \u00een propr\u021bii aproape \u201e100 la 100\u201d depunerile b\u0103ne\u0219ti ale popula\u021biei ! Respectiv ar spori substan\u021bial depunerile ca surs\u0103 de investi\u021bie bancar\u0103. Drept urmare se vor reduce dob\u00e2nzile bancare, respectiv vor spori investi\u021biile interne, inclusiv pe termen lung.<\/li>\n
  9. Normele juridice UE, dar \u0219i economice vor mai \u00eensemna diminuarea semnificativ\u0103 a criminalit\u0103\u021bii. Studiile efectuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent arat\u0103, c\u0103 una din principalele cauze a crimelor economice din R.Moldova reprezint\u0103 veniturile (salariile, pensiile, \u00eendemniza\u021biile etc.) mizerabile ale popula\u021biei, venituri ce pentru mul\u021bi nu permit nici m\u0103car supravie\u021buirea. Sute de mii de cet\u0103\u021beni actualmente au venituri sub nivelul \u201eco\u0219ului minim\u201d oficial de consum.<\/li>\n
  10. Cre\u0219terea investi\u021biilor \u0219i aplicarea legisla\u021biei UE\/ Rom\u00e2niei va conduce \u00eentr-un termen relativ scurt la sporirea accelerat\u0103 a veniturilor garantate \u0219i puterea de cump\u0103rare a popula\u021biei: salariile medii \u2013 de la cca. 5700\/ 6100 LMD \u00een RM (2017\/ 2018) la cca. 18,0-19,0 mii LMD (peste 1000 dol.); pensiile medii \u2013 de la 70 euro \u00een 2017 la pensii de 3-3,5 ori mai mari (250-270 euro) etc. (P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul a.c. se prev\u0103d alte major\u0103ri ale veniturilor legale ale popula\u021biei). Men\u021bion\u0103m, c\u0103 pre\u021burile medii \u00een actuala Rom\u00e2nie (constituie cca. 60% din nivelul pre\u021burilor medii din UE) sunt comparabile cu cele din Basarabia, iar la multe produse (carne, salamuri, ap\u0103 mineral\u0103 etc.) sunt chiar mai mici. Urmare a eventualei dispari\u021bii a vamelor de la Prut vor disp\u0103rea \u0219i taxele vamale la produsele, ce acum se import\u0103 din UE (de ex., la automobile etc.), respectiv pre\u021burile de achizi\u021bie se vor reduce semnificativ.<\/li>\n
  11. \u00cen actuala Rom\u00e2nie exist\u0103 un deficit al for\u021bei de munc\u0103. Tinerii disponibili din Basarabia ar putea beneficia de aceasta f\u0103r\u0103 s\u0103 plece la mare dep\u0103rtare de locurile lor natale: cel mai \u00eendep\u0103rtat loc al Rom\u00e2niei de azi (fa\u021b\u0103 de Chi\u0219in\u0103u) este mai aproape, dec\u00e2t cel mai aporopiat loc al FR (de ex., reg. Breansk). Nu exist\u0103 problema integr\u0103rii ba\u0219tina\u0219ilor basarabeni \u00een spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc. Dac\u0103 mai \u021binem cont de faptul, c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Rusia oricum vor r\u0103m\u00e2ne dou\u0103 v\u0103mi, iar cea de la Prut va dispare, atunci diferen\u021ba de \u201etimp\u201d, legat\u0103 de c\u0103l\u0103toriile \u00een cadrul Rom\u00e2niei sau spre FR, va fi \u00eenc\u0103 mai mare (\u00een favoarea spa\u021biului rom\u00e2nesc)[14]<\/a>.<\/li>\n
  12. Educa\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 este cu mult mai performant\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 mit\u0103 (urmare a salariilor semnificativ mai mari ale cadrelor didactice din Rom\u00e2nia \u2013 de 3-5 ori). Respectiv, tinerii capabili ar putea s\u0103 studieze la alegere proprie \u00een orice institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din \u00eentreaga Rom\u00e2nie. Dat fiind faptul, ca studiile din Rom\u00e2nia sunt recunoscute reciproc \u0219i \u00een alte state europene, tinerii ar putea aplica pe larg mobilitatea studiilor etc., corespunz\u0103tor se vor putea aranja la locuri de munc\u0103, dac\u0103 vor dori, \u00een \u00eentreg spa\u021biul european.<\/li>\n
  13. Dac\u0103 \u021binem cont de faptul, c\u0103 Rom\u00e2nia este una din pu\u021binele state europene asigurate \u00een totalitate cu resurse energetice (are un export net de energie), iar Basarabia tradi\u021bional suport\u0103 un deficit semnificativ (de 95-97% din consum), atunci ajungem la concluzia, c\u0103 acest deficit \u00een totalitate \u0219i pe termen lung va fi asigurat din contul actualei Rom\u00e2nii. Nu va fi nevoie de a.n. tratative cu numeroase ced\u0103ri, unele chiar absolut nejudicioase (cedarea la pre\u021buri de nimic a unor \u00eentreprinderi c\u0103tre FR \u00een contul datoriilor externe, ced\u0103ri secrete de buc\u0103\u021bi de teritoriu, ced\u0103ri a re\u021belelor de gaze aflate la balan\u021bele primariilor \u0219i edificate din contul cet\u0103\u021benilor, ced\u0103ri a anumitor posturi importante administrative c\u0103tre diferite persoane necalificate, promovate din exterior etc.).<\/li>\n
  14. R.Moldova este spa\u021biul european cu cea mai proast\u0103 asigurare a popula\u021biei cu ap\u0103 potabil\u0103. Peste 9\/10 din f\u00e2nt\u00e2nile de la sate con\u021bin ap\u0103 d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (cu un con\u021binut sporit de nitra\u021bi, metale grele etc.). Drept urmare num\u0103rul bolnavilor de rinichi, ficat, alte boli interne etc. este semnificativ \u0219i \u00een continu\u0103 cre\u0219tere. Respectiv durata vie\u021bii este de doar 68 ani la b\u0103rba\u021bi \u0219i 70 \u2013 la femei (cea mai scurt\u0103 din Europa). Actuala Rom\u00e2nie are un grad sporit de aprovizionare cu ap\u0103 potabil\u0103 (dar \u0219i cu ape termale lecuitoare). \u021ain\u00e2nd cont de caracterul vital al apei pentru via\u021b\u0103 uman\u0103 (dar \u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea faunei \u0219i florei), reintegrarea spa\u021bilui rom\u00e2nesc ar contribui la diminuarea treptat\u0103 a num\u0103rului bolnavilor respectivi \u00een spa\u021biul basarabean, la cre\u0219terea duratei de via\u021b\u0103. Ar putea fi eficient utilizat poten\u021bialul r\u00e2ului Prut, precum \u0219i arealul respectiv. (C\u00e2ndva acesta era considerat ca fiind cel mai curat din Europa). \u00cen anumite condi\u021bii r\u00e2ul Prut ar putea deveni navigabil.<\/li>\n
  15. R.Moldova nu dispune de material lemnos (pentru industria mobilei, materialelor de construc\u021bii, industria vinului etc.). Pe de alt\u0103 parte, Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti sunt acoperi\u021bi cu diferite specii de copaci.<\/li>\n
  16. Cele men\u021bionate ar conduce \u00een mod firesc la revitalizarea \u0219i repopularea localit\u0103\u021bilor basarabene, urmare a re\u00eentoarcerii acas\u0103 a mai multor sute de mii de b\u0103\u0219tina\u0219i de-ai no\u0219tri.<\/li>\n<\/ol>\n

    BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n

      \n
    1. \u201eVocea poporului\u201ddin 30 iulie 2008<\/li>\n
    2. P.G. Peiu. \u201eSe mai poate face ast\u0103zi unirea\u201d, 2018.<\/li>\n
    3. \u201eEconomistul\u201d nr. 24\/274, 2016.<\/li>\n
    4. \u201e\u042d\u043a\u043e\u043d\u043e\u043c\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u043e\u0435 \u043e\u0431\u043e\u0437\u0440\u0435\u043d\u0438\u0435\u201d, 8.05.2018, p. 8.<\/li>\n
    5. \u201e\u042d\u043a\u043e\u043d\u043e\u043c\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u043e\u0435 \u043e\u0431\u043e\u0437\u0440\u0435\u043d\u0438\u0435\u201d, 18.05.2018, \u0440. 8.<\/li>\n
    6. Anuarele statistice ale Rom\u00e2niei pentru anii 2016-2017. INSE, Bucure\u0219ti.<\/li>\n<\/ol>\n

      Publicat \u00een <\/em>\u201eMaterialele Conferin\u021bei USM\u201d din 2-3 nov. 2018<\/p>\n

      \n
      \n

      [1]<\/a> Dup\u0103 cum se \u0219tie, neamului nostru rom\u00e2nesc nu-i sunt caracteristice \u201eideile\u201d aberante ale comunismului utopist, inclusiv cel \u00een variant\u0103 bol\u0219evic\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [2]<\/a> Dup\u0103 \u201econstruc\u021bia nefinalizat\u0103\u201d a comunismului nu se \u0219tie cu exactitate c\u00e2\u021bi credincio\u0219i reali au mai r\u0103mas \u00een FR, dac\u0103 \u021binem cont de zecile de mil. de comuni\u0219ti, comsomoli\u0219ti, pioneri \u0219i octombrei, care \u201e100 la 100\u201d erau devota\u021bi ideologiei respective\/ ateiste, a\u0219a cum se afirma oficial atunci.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [3]<\/a> Cu cca. jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103, pe parcursul a mai multor ani, din cauza ruperii rela\u021biilor diplomatice dintre ex-URSS \u0219i Israel, acestea erau efectuate prin intermediul Ministerului de Externe al Rom\u00e2niei.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [4]<\/a> Potrivit unor estim\u0103ri, \u00een Italia locuiesc\/ lucreaz\u0103 cca. 2,0 mil. rom\u00e2ni, \u00een Germania \u2013 800,0 mii, Marea Britanie \u2013 cca. 500,0 mii, Fran\u021ba \u2013 cca. 500,0 mii etc. \u00cen Parlamentul Rom\u00e2niei sunt reprezenta\u021bi \u0219i rom\u00e2nii din afar\u0103 grani\u021belor actuale.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [5]<\/a> Dup\u0103 cota popula\u021biei, care cunoa\u0219te sau studiaz\u0103 limba englez\u0103, Rom\u00e2nia ocup\u0103 prestigiosul loc 20 \u00een lume.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [6]<\/a> Unor \u021b\u0103ri le-au fost iertate sume importante ale datoriilor lor externe: de ex., Poloniei \u2013 cca. 20,0 mld. dol.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [7]<\/a> Bulgarii au sosit la sud de Dun\u0103re de pe Volga (de aici se \u0219i trage denumirea lor; c\u00e2teva sute de ani a \u0219i existat \u021aaratul Vlaho-Bulgar la sud de Dun\u0103re, \u00eens\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul sec. XV volohii autohtoni au fost asimila\u021bi de \u201eoaspe\u021bii\u201d bulgari), ungurii sunt veni\u021bi din zona mun\u021bilor Altai, s\u00e2rbii \u2013 din sudul Poloniei actuale, iar Imperiul Rus s-a tot extins \u00een toate direc\u021biile, inclusiv \u00een spa\u021biul estic al neamului nostru, cel mai vechi din Europa (potrivit Institutului Britanic de Arhiologie). Dup\u0103 cum s\u0103 \u0219tie, primul om \u00een Europa, potrivit cercet\u0103torilor Institutului Britanic de Arheologie, a ap\u0103rut \u00een spa\u021biul Carpa\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti [1].<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [8]<\/a> Tratativele privind aderarea au demarat \u00eenc\u0103 \u00een a.1999.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [9]<\/a> Cunoscutul om de afaceri Gigi Becali (care de\u021bine active de peste 700 mil. euro) dup\u0103 \u201esejurul\u201d la r\u0103coare pentru infrac\u021biuni economice a declarat: \u201eCel mai mult \u00eei mul\u021bumesc lui Dumnezeu pentru c\u0103 am fost la inchisoare. Acolo am avut suficient timp pentru a \u00een\u021belege mai bine via\u021ba (a mea \u0219i a altora)\u201d. Dup\u0103 eliberare \u00eentreprinde mai multe m\u0103suri de ajutorare a s\u0103racilor, sprijinire a construc\u021biei diferitor biserici etc.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [10]<\/a> Explica\u021bia acestui fenomen este destul de simpl\u0103: la un salariu mic patronul poate s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 suplimentar \u201e\u00een plic\u201d, iar dac\u0103 salariul oficial va cre\u0219te, \u201e\u00een plic\u201d se va pl\u0103ti tot mai pu\u021bin sau deloc.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [11]<\/a> Men\u021bion\u0103m, c\u0103 \u00een FR se constat\u0103 discrepan\u021be semnificative dintre diferite categorii ale popula\u021biei \u00een func\u021bie de venituri. Potrivit datelor oficiale, raportul dintre veniturile cele mai mari\/ prima decil\u0103 (10%) a popula\u021biei \u0219i cele ale ultimei decile (10%), adic\u0103 cu veniturile cele mai mici, constituie 15-18 la 1, \u00eens\u0103 conform datelor studiilor specializate acest decalaj este cu mult mai mare, de cca. 48:1. Respectiv, salariul \u00een capitala Rom\u00e2niei este superior celui din or. Moscova (cca. 1100 dol.).<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [12]<\/a> Dup\u0103 major\u0103rile \u00een cauz\u0103, salariile medicilor rom\u00e2ni dep\u0103\u0219esc salariile medii ale medicilor din UE. Acum devine tot mai actual\u0103 problema inform\u0103rii c\u00e2t mai depline a cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni, afla\u021bi la munc\u0103 peste hotare, despre major\u0103rile salariale semnificative din ultimii ani. Mai ales \u00een contextul deficitului for\u021bei de munc\u0103 (\u0219omajul s-a redus p\u00e2n\u0103 la 4%), care se compenseaz\u0103 prin lucr\u0103torii ce vin din Serbia, Ucraina, R.Moldova, dar \u0219i Vietnam.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [13]<\/a> Autorul acestui material este primul din RM, care a scris (\u00eenc\u0103 \u00een 2005) despre avantajele reunirii (integr\u0103rii europene). Ulterior unele idei ale noastre au fost preluate de diferite surse.<\/p>\n

      Sondajele petrecute \u00een 2017-2018 \u00een R.Moldova la subiectul reunirii arat\u0103, c\u0103 procentajul adep\u021bilor reintegr\u0103rii este \u00een cre\u0219tere \u0219i variaz\u0103 \u00eentre 25-40%, inclusiv \u00een mun. Chi\u0219in\u0103u \u2013 peste 50%.<\/p>\n<\/div>\n

      \n

      [14]<\/a> Confrunt\u0103rile le facem cu FR din cauza, c\u0103 anume acolo sunt cei mai mul\u021bi rom\u00e2ni basarabeni, comparativ cu alte state (peste 700,0 mii, potrivit informa\u021biilor ex-premierului rus D.Rogozin). \u00cens\u0103 dup\u0103 criza acut\u0103 de dup\u0103 2014 (legat\u0103 de r\u0103zboiul ruso-ucrainean \u0219i de aplicarea sanc\u021biunilor din partea SUA \u0219i UE) \u0219i devalorizarea semnificativ\u0103 rublei (de cca. 2 ori) num\u0103rul cons\u00e2ngenilor no\u0219tri substan\u021bial s-a diminuat (potrivit presei FR, cu mult peste 100,0 mii \u00een doar 3 ani). \u00cen ultimii ani moldovenii chiar dac\u0103 emigreaz\u0103, atunci \u00een statele UE, Canada, SUA etc.<\/p>\n

      Mihai Patra\u0219, prof. univ. dr.,<\/em> USM,<\/em><\/strong><\/p>\n

      Laureat al Premiilor A\u0218M \u0219i al Academiei Rom\u00e2ne<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      \u00a0REZUMAT. \u00cen lucrare sunt expuse realiz\u0103rile socio-economice \u0219i politice ob\u021binute de Rom\u00e2nia pe parcursul unui deceniu de dezvoltare ascendent\u0103 \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-42981","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42981","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42981"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42987,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42981\/revisions\/42987"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}