{"id":43008,"date":"2019-02-06T12:56:00","date_gmt":"2019-02-06T12:56:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43008"},"modified":"2019-02-06T12:56:00","modified_gmt":"2019-02-06T12:56:00","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/06\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-ii\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (II)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Asupra timpului c\u00e2nd a fost introdus cre\u015ftinismul la rom\u00e2ni, ca religie a \u00eentregului popor, se consider\u0103 \u00eendeob\u015fte c\u0103, deoarece credin\u0163a nou\u0103 nu s-a impus de \u201esus\u201d , ci a crescut organic de \u201ejos\u201d, nu s-ar putea stabili o dat\u0103 cert\u0103. Istoricul \u015fi c\u0103rturarul V. P\u00e2rvan\u00a0 a \u00eencercat s\u0103 ajung\u0103 la un r\u0103spuns documentat (vezi Contribu\u0163ii epigrafice<\/strong>\u2026). Astfel, din examinarea istoric-cultural\u0103 a termenilor cre\u015ftini de origine latin\u0103, el ajunge la concluzia general\u0103 c\u0103 abia dup\u0103 350 d. H. sunt situate \u00eenceputurile cre\u015ftinismului nostru, ca \u015fi credin\u0163\u0103 general\u0103 a poporului rom\u00e2n. Cuvintele fundamentale ale cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc s-au n\u0103scut \u00een nordul Dun\u0103rii, iar alte cuvinte ne duc la fixarea datei cre\u015ftin\u0103rii noastre prin anii 375-450.<\/p>\n

\u00cenaintea lui Iorga, Vasile P\u00e2rvan ajungea \u015fi el la concluzia important\u0103 c\u0103 religia p\u0103g\u00e2n\u0103 a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, anterioar\u0103 cre\u015ftin\u0103rii, n-a putut fi \u00eenvins\u0103 de noua religie, ba, mai mult, o bun\u0103 parte din credin\u0163ele \u015fi tradi\u0163iile (eresurile) populare vechi au d\u0103inuit \u015fi mai departe \u00een cre\u015ftinism. \u00cen terminologia sa roman\u0103, cre\u015ftinismul nostru ne dovede\u015fte faptul c\u0103 acesta nu este at\u00e2t originar daco-roman, c\u00e2t mai ales de sorginte misionar\u0103, consider\u0103 P\u00e2rvan, r\u0103sp\u00e2ndit cu repeziciune, \u00een scurt\u0103 vreme, la o epoc\u0103 dat\u0103. Misionarii latini ai daco-romanilor veneau din sud, orientarea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Daciei romane a fost spre vest (sud-vest), Italia, Dalma\u0163ia, Illyricum, iar nu spre est \u015fi sud-est, Constantinopolul, de pild\u0103, s-a impus dup\u0103 prima jum\u0103tate a secolului al IV-lea. Rela\u0163iile Daciei romane se desf\u0103\u015furau cu Moesia superioar\u0103, Panonia \u015fi Dalma\u0163ia, nu cu Moesia Inferioar\u0103 \u015fi Sci\u0163ia Mic\u0103, deci cu Apusul nu cu R\u0103s\u0103ritul. Singurul izvor mai sigur, crede P\u00e2rvan, pe care putem cl\u0103di istoria cre\u015ftinismului daco-roman, este limba noastr\u0103, terminologia cre\u015ftin\u0103. Doar studiul istoric comparativ al terminologiei noastre latine cre\u015ftine ne poate ajuta \u00een sensul acesta. S\u0103 examin\u0103m ace\u015fti termeni cre\u015ftini fundamentali \u00een credin\u0163a noastr\u0103. Cuv\u00e2ntul specific cre\u015ftin, folosit de toate popoarele romanice, ecclesia<\/em> (gr.) lipse\u015fte din limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 acest termen este cel mai vechi cuv\u00e2nt cre\u015ftin folosit pentru a indica comunitatea credincio\u015filor \u015fi l\u0103ca\u015ful de cult specific. \u00cen schimb, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 avem cuv\u00e2ntul biseric\u0103, din lat. basilica<\/em> \u2013 acest cuv\u00e2nt s-a n\u0103scut ca termen cre\u015ftin la \u00eenceputul secolului al IV-lea, cu \u00een\u0163elesul de l\u0103ca\u015f de cult. De unde vine \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cuv\u00e2ntul basilica<\/em>, \u00een forma latin\u0103 ? R\u0103spunsul: la daco-romanii din st\u00e2nga Dun\u0103rii, misionarii latini veni\u0163i din sud au introdus noul cuv\u00e2nt basilica<\/em>. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een secolul al IV-lea, dup\u0103 anul 350. Popula\u0163ia de limb\u0103 latin\u0103 la care s-a \u00eencet\u0103\u0163enit termenul basilica se numea pe ea \u00eens\u0103\u015fi cu numele de \u201eromani\u201d, ceea ce nu se mai \u00eent\u00e2lne\u015fte nic\u0103ieri \u00een Imperiu, dup\u0103 212. Ace\u015fti romani care folosesc cuv\u00e2ntul basilica \u00eei afl\u0103m \u00een afara Imperiului, \u015fi anume la popula\u0163ia roman\u0103 din Dacia traian\u0103 (nord-dun\u0103rean\u0103), r\u0103mas\u0103 aici dup\u0103 275, ei se numeau romani (adic\u0103 romanici) ca o nou\u0103 \u201enatio barbara\u201d.<\/p>\n

S\u0103 examin\u0103m \u015fi al\u0163i termeni. Cuv\u00e2ntul Dumnezeu<\/em> este prezent \u00een forma aceasta veche, latin\u0103 vulgar\u0103, numai la rom\u00e2ni. Din examinarea lui rezult\u0103 c\u0103 Domine\/deus<\/em>, \u00een forma veche, popular\u0103, Domne deus<\/em> este, \u00een Dacia \u015fi Moesia, o invoca\u0163ie p\u0103g\u00e2n\u0103, preluat\u0103 apoi \u015fi de cre\u015ftinism. Al\u0163i termeni cre\u015ftini semnificativi sunt: Cr\u0103ciunul<\/em>, Rusaliile<\/em>, duminica<\/em>, s\u0103rb\u0103toare<\/em> (termen simbolic al \u00eemp\u0103c\u0103rii \u00eentre p\u0103g\u00e2nism \u015fi cre\u015ftinism), lege<\/em>, \u00een sens de credin\u0163\u0103 religioas\u0103, termen popular romanic.<\/p>\n

Str\u00e2ns legate de cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc, \u00een aceste secole ale \u00eenceputurilor sale, sunt \u015fi o serie de aspecte doctrinare \u015fi de organizare pe care trebuie s\u0103 le avem \u00een vedere. De pild\u0103, arianismul, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al IV-lea, este un fenomen sud-est european, ce \u00ee\u015fi exercit\u0103 influen\u0163a \u00een zon\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Arie a fost exilat la Dun\u0103re, iar Audius (adept al s\u0103u) \u00een Sci\u0163ia, soboarele ariene sunt convocate la Serdica \u015fi Sirmium. Fierberea produs\u0103 de arianism a contribuit \u015fi ea s\u0103 imprime o via\u0163\u0103 latin\u0103, fiindc\u0103 era o credin\u0163\u0103 popular\u0103 a acestor regiuni. Dar al\u0103turi de erezie, datina ortodox\u0103 este prezent\u0103 \u015fi ea la romanicii nord-danubieni, ei fiind separa\u0163i de \u00eemp\u0103ratul eretic, Valens (364-378). Astfel, la Tomis, avem o serie \u00eentreag\u0103 de episcopi, fideli ortodoxiei niceene.<\/p>\n

Ace\u015fti numero\u015fi \u015fi mode\u015fti episcopi locali, \u201easemenea cu stare\u0163ii din primele timpuri ale vie\u0163ii noastre na\u0163ionale\u201d (Iorga), corespund chorepiscopilor, \u201eepiscopi de \u0163ar\u0103\u201d (sate), al c\u0103ror rol a fost mare, nu numai \u00een sud-est, dar \u015fi \u00een Noricum, Raetia, Galia \u015fi Irlanda. Chorepiscopii f\u0103r\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 apar \u00een secolul al IV-lea \u015fi \u00een Panonia-Wulfila \u00eensu\u015fi, episcop f\u0103r\u0103 dieces\u0103, este la originea acelor chorepiscopi germani pe care i-au avut \u015fi rom\u00e2nii. \u00cen alt\u0103 ordine de idei, \u00een secolul al IV-lea, episcopii se substituie autorit\u0103\u0163ii civile: o ordine episcopal\u0103 se instaleaz\u0103 \u00een locul celei imperiale \u015fi, fiind o crea\u0163ie popular\u0103, ea este latin\u0103. Episcopul reprezint\u0103 nu numai o conducere bisericeasc\u0103, ci \u015fi o form\u0103 de organizare popular\u0103, precum ac\u0163iunea Sf. Severin \u00een Noricum, ei preiau ap\u0103rarea ora\u015felor. Cu preo\u0163i, cu mode\u015fti vl\u0103dici de \u0163ar\u0103, precum chorepiscopii din Galia, religia cre\u015ftin\u0103 se \u00eentinde mai mult \u015fi mai u\u015for-este aici mult\u0103 umilin\u0163\u0103, s\u0103r\u0103cie \u015fi simplitate. Unii din ace\u015fti \u201eepiscopi ai poporului\u201d, de o canonicitate \u00eendoielnic\u0103, iau parte \u015fi la sinoade. Cei mai mul\u0163i dintre ace\u015fti episcopi erau latini.\u00a0 Acest cre\u015ftinism, chiar dac\u0103 episcopul este grec sau educat grece\u015fte, este latin, \u201ecum cere \u015fi cum \u015ftie poporul care l-a creat \u015fi-l vrea\u201d (Iorga). Limba folosit\u0103 este cea popular\u0103. \u00cen lupta cu grecismul, latinismul popular, ce vine din interior, \u00eenvinge pe toat\u0103 linia, mereu. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, martirii constituie a treia categorie de \u201eagen\u0163i\u201dai unui cre\u015ftinism de str\u0103veche p\u0103trundere lent\u0103, precum Sf. Sava sau mucenicii lui Hristos de peste Dun\u0103re.<\/p>\n

Dup\u0103 275, cre\u015ftinii daco-romani au beneficiat de o situa\u0163ie mai favorabil\u0103, acum, c\u00e2nd \u00een Dacia, r\u0103mas\u0103 \u00een afara frontierelor Imperiului, religia cre\u015ftin\u0103 se putea manifesta liber, f\u0103r\u0103 a mai fi \u00eengr\u0103dit\u0103 sau prigonit\u0103 de oficialit\u0103\u0163ile romane. Mai mult, la \u00eenceputul secolului al IV-lea, \u00een nordul Dun\u0103rii, \u00ee\u015fi puteau g\u0103si refugiu \u015fi mul\u0163i cre\u015ftini sud-dun\u0103reni persecuta\u0163i. Concret, prezen\u0163a unor comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine \u00een Dacia roman\u0103 se adevere\u015fte prin vestigii ne\u00eendoielnice de aceast\u0103 factur\u0103. Cre\u015ftinismul daco-roman din secolul al IV-lea \u00ee\u015fi are \u00eenceputul \u00een veacul precedent, baza pentru apari\u0163ia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea noii religii \u00een nordul Dun\u0103rii. Urmele cre\u015ftine, descoperite \u00een ultima jum\u0103tate de secol, sunt numeroase \u015fi variate – astfel, s-au aflat peste 100 de obiecte, locuri de rug\u0103ciune \u015fi l\u0103ca\u015furi de cult. Piesele incontestabil cre\u015ftine sunt de o mare diversitate: obiecte cu semnifica\u0163ie religioas\u0103 precum candelabrul de la Biertan (jud. Sibiu) cu chrismon \u015fi inscrip\u0163ia \u201eEgo Zenovius votum posui\u201d, apoi potire \u015fi vase liturgice. La Porolissum (Moigrad \u2013 jud. S\u0103laj), s-au g\u0103sit inele, cruciuli\u0163e, accesorii pentru ve\u015fminte cu simboluri, amfore cre\u015ftine. L\u0103ca\u015furi de cult s-au ridicat peste tot, pe teritoriul daco-roman, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al III-lea. Ele s-au aflat la Sucidava (Celei), la Sl\u0103veni (jud. Olt), Porolissum (Moigrad, jud. S\u0103laj), la Drobeta \u015fi Gornea (jud. Cara\u015f-Severin). \u00cen mod cert, erau bazilici multe, dar nu s-au aflat \u00eenc\u0103. Aria de r\u0103sp\u00e2ndire a vestigiilor cre\u015ftine daco-romane arat\u0103 c\u0103 acestea se g\u0103sesc \u00een propor\u0163ii variate \u00een toate cele trei provincii ce alc\u0103tuiau Dacia roman\u0103: Transilvania, Oltenia \u015fi Banat. Urme cre\u015ftine daco-romane \u00eent\u00e2lnim mai ales \u00een fostele ora\u015fe, l\u00e2ng\u0103 castre, centre comerciale \u015fi a\u015fez\u0103ri civile. Ele se \u00eent\u00e2lnesc de-a lungul unor c\u0103i (artere) importante, la Dun\u0103re, pe v\u0103ile unor r\u00e2uri mari. Concluzia este c\u0103 religia cre\u015ftin\u0103 a g\u0103sit mai lesne adep\u0163i \u015fi a progresat \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei din ora\u015fe, \u00een timp ce lumea rural\u0103 s-a dovedit, la \u00eenceput, conservatoare \u015fi se \u00eenchina vechilor zeit\u0103\u0163i p\u0103g\u00e2ne.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

6 februarie 2019<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asupra timpului c\u00e2nd a fost introdus cre\u015ftinismul la rom\u00e2ni, ca religie a \u00eentregului popor, se consider\u0103 \u00eendeob\u015fte c\u0103, deoarece credin\u0163a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43008","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43008"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43008\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43010,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43008\/revisions\/43010"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}