{"id":43042,"date":"2019-02-09T13:23:21","date_gmt":"2019-02-09T13:23:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43042"},"modified":"2019-02-09T13:24:36","modified_gmt":"2019-02-09T13:24:36","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-alexandru-ioan-cuza-un-destin-o-constiinta-o-cruce-reflectat-in-viziunea-spiritualitatii-publicistice-a-lui-mihail-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/09\/gheorghe-constantin-nistoroiu-alexandru-ioan-cuza-un-destin-o-constiinta-o-cruce-reflectat-in-viziunea-spiritualitatii-publicistice-a-lui-mihail-eminescu\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: ALEXANDRU IOAN CUZA-un DESTIN, o CON\u015eTIIN\u0162\u0102, o CRUCE! reflectat \u00een viziunea spiritualit\u0103\u0163ii publicistice a lui Mihail Eminescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u201ePor\u0163i un frumos \u015fi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 tr\u0103ie\u015fti dar mul\u0163i ani, o Doamne! ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea institu\u0163iilor noastre, prin sim\u0163\u0103mintele tale patriotice s\u0103 mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale na\u0163iei noastre, c\u00e2nd Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor din Bizan\u0163 c\u0103 Rom\u00e2nia nu are ocrotitor dec\u00e2t pe Dumnezeu \u015fi sabia sa.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 tr\u0103ie\u015fti, M\u0103ria ta! \u201d <\/em><\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

(MIHAIL KOG\u0102LNICEANU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen s\u00e2nul fiec\u0103rei epoci, \u00een pieptul fiec\u0103rei genera\u0163ii sunt cobor\u00e2rile \u015fi sui\u015furile acelui context social-istoric \u00een care limba, religia, cultura, tradi\u0163ia c\u00e2\u015ftigate \u015fi p\u0103strate prin jertfele milenare ale s\u00e2ngelui sf\u00e2nt, Neamul, Na\u0163iunea, Poporul nu trebuie doar s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103, ci s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu voia Domnului suverane destinului suzeranit\u0103\u0163ii lor .<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndul, cuv\u00e2ntul, fapta, menirea, n\u0103zuin\u0163a, lupta, jertfa, m\u0103rturisirea trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103 doar Fiin\u0163ei Unit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale a Rom\u00e2nilor-PANROM\u00c2NISMUL<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin Tudor Vladimirescu<\/strong>, Revolu\u0163ia de la 1821, a \u00eencercat instituirea Drept\u0103\u0163ii sociale, astfel ca Patria s\u0103 devin\u0103 norodul…,<\/em>iar <\/em>Statul s\u0103 fie rom\u00e2nesc \u015fi fiecare liber.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revolu\u0163ia de la 1848<\/strong>, a \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 l\u00e2ng\u0103 libertate \u015fi no\u0163iunea de proprietate, astfel ca pasul urm\u0103tor s\u0103 uzurpe vasalitatea de sub jugul str\u0103in pentru a se putea \u00eenf\u0103ptui visul m\u0103re\u0163 de aur al Unirii Principatelor Rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Orchestrarea \u015fi dirijarea Revolu\u0163iei de la 1848 a apar\u0163inut masonilor, printr-o subtil\u0103 sugestie s-a indicat \u00een programul revolu\u0163ionar din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi art. 21, care prevedea: \u201eemanciparea israeli\u0163ilor \u015fi drepturi politice pentru orice compatrio\u0163i de alt\u0103 credin\u0163\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u0162ara lui \u015etefan cel Mare programul revolu\u0163ionar: \u201eDorin\u0163ele partidei na\u0163ionale \u00een Moldova\u201d <\/em>\u00a0a fost elaborat de boierul-c\u0103rturar Mihail Kog\u0103lniceanu care, la art. 27, se stipula: \u201eemanciparea gradual\u0103 a israeli\u0163ilor moldoveni.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Unitate \u00een cuget, \u00een idei, \u00een sim\u0163ire, \u00een credin\u0163\u0103, \u00een dreptate, \u00een fapt\u0103, \u00een m\u0103rturisire, \u00een dorin\u0163\u0103 politic\u0103, pentru ca to\u0163i rom\u00e2nii s\u0103 devin\u0103 Fiin\u0163a na\u0163iei cre\u015ftine rom\u00e2ne\u015fti al c\u0103rei trup politic s\u0103 fie Statul na\u0163ional coslujitor fidel na\u0163iei sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cauza unit\u0103\u0163ii unei na\u0163iuni este \u00eentotdeauna o cauz\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u015fi se cuvine ca to\u0163i fiii ei s\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103, ca pe P\u00e2inea cea de toate zilele<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNu poate fi fericire f\u0103r\u0103 libertate, nu poate fi libertate f\u0103r\u0103 putere \u015fi noi rom\u00e2nii nu vom putea fi puternici p\u00e2n\u0103 nu ne vom uni cu to\u0163ii \u00eentr-unul \u015fi acela\u015fi corp politic. Unitatea na\u0163ional\u0103 dar e singurul principiu de via\u0163\u0103, singurul principiu de m\u00e2ntuire pentru noi.\u201d<\/em> (Nicolae B\u0103lcescu, 65\/ II, 107-113)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 destr\u0103marea idealului politic Daco-Rom\u00e2nia, \u00eenf\u0103ptuit de Mihai Viteazul, ideea refacerii unit\u0103\u0163ii politice a Daco-Rom\u00e2niei are o cromatic\u0103 vlaho-ruso-austriac\u0103. \u0162arina Imperiului rus Ecaterina a II-a i-a scris \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u00eemp\u0103ratului austro-ungar Iosif al II-lea la 17 Septembrie 1782, \u00een Messager de Vienne<\/em>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVa trebui cred de a se stabili de mai \u2019nainte \u015fi pentru totdeauna c\u0103 \u00eentre cele trei imperii<\/em> (cel balcanic cu secundo genitur\u0103 ruseasc\u0103 la Constantinopol, cel rusesc \u015fi cel austriac) va trebui s\u0103 existe un stat autonom, totdeauna neat\u00eernat de cele trei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii limitrofe. Acest stat despre care e vorba de a-l reconstitui, \u015fi care a existat alt\u0103dat\u0103 sub numele de Dacia<\/strong>, va putea cuprinde Moldova, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Basarabia sub guvernul unui monarh cre\u015ftin, apar\u0163in\u00eend ritului ce domne\u015fte \u00een aceste posesiuni \u015fi asupra calit\u0103\u0163ilor personale \u015fi a devotamentului c\u0103ruia cele dou\u0103 Cur\u0163i imperiale s\u0103 se poat\u0103 \u00eentemeia pe deplin. E bine de a se stabili totodat\u0103 c\u0103 noul stat, al c\u0103rui suveran va fi ereditar, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00eeie cu totul neat\u00eernat \u015fi c\u0103 nu va putea fi nic\u00eend anexat nici la Austria, nici la Rusia \u015fi asemenea c\u0103 aceste dou\u0103 imperii nu vor permite nicic\u00eend ca acest stat s\u0103 fie c\u00eendva supus unei alte puteri.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grani\u0163ele acestui nou stat vor trebui s\u0103 fie delimitate despre partea Poloniei \u015fi Rusiei prin Dnipru <\/strong>\u015fi \u00a0Marea Neagr\u0103<\/strong>, iar despre Austria prin linia de achizi\u0163iuni pe care le-am garantat M. V. \u00cemp. printr-o clauz\u0103 secret\u0103 a tratatului nostru, \u015fi apoi prin Olt<\/strong>, p\u00e2n\u0103 unde el se vars\u0103 \u00een Dun\u0103re<\/strong>. Despre Turcia noul stat ar avea drept grani\u0163\u0103 Dun\u0103rea p\u00e2n\u0103 la gurile ei.\u201d <\/em>(Apud., Mihai Eminescu, Publicistic\u0103<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, Carte moldoveneasc\u0103-1990, p. 295)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iosif al II-lea r\u0103spunde c\u0103 \u00een principiu este de acord, doar c\u0103 aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 o poate decide numai \u201esoarta armelor.\u201d<\/em> \u201eLa acestea caut\u0103 s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 Iosif II avea de g\u00eend a uni <\/strong>acestui stat \u015fi Ardealul<\/strong>, a da \u00een el preponderen\u0163\u0103 elementului rom\u00e2nesc \u015fi de a-l \u0163ine \u00eentreg \u00een at\u00e2rnare de Austria. Singurul punct care-l sup\u0103ra era confesiunea greco-oriental\u0103 a rom\u00e2nilor; de acolo \u00eencerc\u0103ri de-a cultiva repede poporul \u015fi de a-l apropia de catolicism.\u201d<\/em> (ibid., p. 296)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu, alt mare boier-c\u0103rturar, os domnesc, titan al enciclopediei \u015fi rafinat condeier al publicisticii rom\u00e2ne\u015fti, cercet\u00e2nd direct \u00een Colec\u0163ia legilor ruse\u015fti<\/strong>, tomul 18, <\/strong>p. 44<\/strong>, descoper\u0103 c\u0103 de fapt ideea re\u00eenf\u0103ptuirii Daciei Mari <\/strong>a apar\u0163inut vlaho-dacorom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pe la 1767, Muntenia \u015fi Moldova erau \u00eenc\u0103 sugrumate de jugul grecilor-fanario\u0163i, iar Ardealul gemea sub biciul habsburgic care le sf\u00e2\u015fia trupul \u015fi via\u0163a. Sub aceast\u0103 povar\u0103 a dezn\u0103d\u0103jduirii vlahii s-au orientat spre o m\u00e2n\u0103 regal\u0103 salvatoare, trimi\u0163\u00e2nd soli la Petersburg \u00een sus\u0163inerea cerin\u0163ei idealului lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA\u015fadar\u0103 mai mul\u0163i locuitori din c\u00e2te\u015fitrele \u0163\u0103ri s-au \u00een\u0163eles unii cu al\u0163ii \u015fi, aleg\u00e2nd deputa\u0163i, i-au trimis \u00een Rusia la \u00eemp\u0103r\u0103teasa Ecaterina cea Mare, cer\u00e2nd ca ea s\u0103 le acorde undeva aproape de Kiev un teritoriu \u00eentins, unde ei s\u0103 fundeze o republic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 sub protec\u0163iunea Rusiei, \u00eens\u0103 c\u00e2rmuindu-se dup\u0103 legile rom\u00e2ne\u015fti, \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi av\u00e2nd magistra\u0163i na\u0163ionali rom\u00e2ni. \u00centre celelalte, articolul 19 <\/strong>din acest act cerea urm\u0103toarele: <<Rug\u0103m pre \u00eenalta gra\u0163ie imperial\u0103 ca s\u0103 ne acorde o diplom\u0103 de garan\u0163ie; \u00eens\u0103 numai neamului nostru rom\u00e2nesc, sub care se \u00een\u0163eleg locuitorii a c\u00e2te\u015fitrei principate, anume moldovenii, muntenii \u015fi transilv\u0103nenii, popor de o limb\u0103 \u015fi o credin\u0163\u0103.>><\/strong>\u201d<\/em> (Apud., B. P. Ha\u015fdeu, Opere IV. Publicistic\u0103 politic\u0103. <\/em>Academia Rom\u00e2n\u0103. Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, Univers enciclopedic, Bucure\u015fti-2007, p. 134)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare cred c\u0103 lucrurile s-au desf\u0103\u015furat sub norma ra\u0163ionamentului lor: deputa\u0163ii vlahilor au venit la Petersburg cu actul propunerii alegerii unui Principat autonom pentru ei, dar frumoasa \u015fi \u00een\u0163eleapta \u0163arin\u0103 Ecaterina a II-a, a c\u00e2nt\u0103rit \u00eendelung, aleg\u00e2nd varianta cea mai bun\u0103 \u015fi mai nobil\u0103 pentru ambele p\u0103r\u0163i \u015fi s-a pronun\u0163at dup\u0103 cum am v\u0103zut \u00een scrisoarea trimis\u0103 monarhului Iosif al II-lea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162arina Ecaterina a II-a<\/strong>, a fost poate cel mai mare monarh pe care l-a avut\u00a0 Rusia \u00een \u00eentreaga ei istorie, demonstr\u00e2nd al\u0103turi de caracterul de cremene, de natura ei complex\u0103, vesel\u0103, ve\u015fnic \u00eendr\u0103gostit\u0103, ve\u015fnic iubitoare de via\u0163\u0103, suverana artei, culturii \u015fi moderniz\u0103rii urbane, con\u015ftient\u0103 de regalul ei Destin. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 Corol\u0103 de calit\u0103\u0163i rare, avea \u015fi o extraordinar\u0103 calitate de adaptare, a\u015fa cum o rezuma prin\u0163ul Wiazemski: \u201eMulte lucruri din istoria noastr\u0103 se pot explica prin faptul c\u0103 un rus, adic\u0103 Petru cel Mare, s-a str\u0103duit s\u0103 fac\u0103 din noi ni\u015fte germani, \u00een timp ce o germanc\u0103, Ecaterina cea Mare, a vrut s\u0103 fac\u0103 din noi ru\u015fi.\u201d<\/em> (Vladimir Fedorovski, Via\u0163a Secret\u0103 a \u0162arinelor.<\/em> Trad. N. Constantinescu, Ed. Bogdana-2001, p. 105)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Procesul de modernizare istoric\u0103 a societ\u0103\u0163ii moderne rom\u00e2ne\u015fti descende \u00een contextul \u201erena\u015fterilor\u201d <\/em>\u00a0na\u0163ionale privind autodeterminarea \u015fi \u00eentregirea etnic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gra\u0163ie tratatului de la 30 Martie 1856, al Congresului de la Paris s-au pus noile baze ale organiz\u0103rii legislative a Principatelor Rom\u00e2ne \u00een cele dou\u0103 vestite capitale: Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, ambele sub cupola Cet\u0103\u0163ii Foc\u015fanilor unde s-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat Muntenia \u015fi Moldova, \u00eentru a\u015fezarea fiec\u0103rui rom\u00e2n \u00een posesia dreptului s\u0103u legitim garantat, care s-a f\u0103cut auzit printr-o dorin\u0163\u0103 unanim\u0103 \u00een vocile Adun\u0103rii Ad-hoc. Conferin\u0163ele de la Paris nu s-au identificat cu dorin\u0163ele Principatelor Rom\u00e2ne, dar \u201ezarurile fuseser\u0103 aruncate\u201d<\/em> \u015fi oamenii politici rom\u00e2ni au trecut Rubiconul spre Unire, cu dou\u0103 mari deziderate: unul de excep\u0163ie<\/strong>, rom\u00e2nesc-Unirea Principatelor sub un Regat Rom\u00e2n, altul de inep\u0163ie<\/strong>, cosmopolit, ocult: prin\u0163ul str\u0103in care, a fost am\u00e2nat <\/em>p\u00e2n\u0103 dup\u0103 detronarea Rom\u00e2nului Cuza, perioad\u0103 ce a culminat cu epoca prea aplec\u0103rii noastr\u0103 c\u0103tre str\u0103ini<\/strong>, exerci\u0163iu de repeta\u0163iune \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n

\u00a0Stindardul Constitu\u0163iunii putea a\u015fadar, \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa to\u0163i rom\u00e2nii din ambele Principate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte merg\u0103toare m\u0103re\u0163ului eveniment al alegerii Domnului Unirii, s-au cernut dou\u0103 profe\u0163ii ale unui rom\u00e2n iubitor de Mo\u015fie, aduse la lumin\u0103 rom\u00e2nilor de unul din num\u0103rul foii Rom\u00e2niei <\/em>din anul 1858:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCine ni s-a alegi de Domn nu o va g\u00e2ci strig\u0103tul partidelor, ci o vroin\u0163\u0103 din sus care, c\u00e2nd timpul ei va fi sosit, \u00eensufle\u0163i-va inimile deputa\u0163ilor prin sloboda-n\u0163\u0103legere \u015fi sf\u0103tuire fiec\u0103rui dintr-\u00een\u015fii cu ceilal\u0163i \u015f-a tuturor \u00eempreun\u0103. Acea voin\u0163\u0103 din sus nu va alege de Domn p-unul din acei ce se sprijin\u0103 de vuietul partidelor \u00eempuindu-se-\u015fi \u0163\u0103rei, ci p-un rom\u00e2n ce nu \u0163inte\u015fte la scaunul domnesc, \u00eens\u0103, aleg\u00e2ndu-s\u0103, va priimi-ncredin\u0163ata lui povar\u0103 cu frica lui Dumnezeu…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei cea dea doua proorocie, ca toate proorociile s-a \u00eemplinit asemeni celei dint\u00e2i:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… Va muri pentru sine \u015fi pentru rudele sale, pentru prietenii \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele sale, pentru du\u015fmanii \u015fi r\u0103u-voitorii de-nainte, va-nvia pentru a se jertfi-n tot ceasul binelui \u0163\u0103rei!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 M\u0103ria Sa Vod\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Apud., B. P. Ha\u015fdeu, Opere IV. Publicistic\u0103 politic\u0103. <\/em>Academia Rom\u00e2n\u0103. Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, Univers enciclopedic, Bucure\u015fti-2007, p. 13)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dacorom\u00e2nul are caracteristica sa genetic\u0103 ancestral\u0103 \u00eentrupat\u0103 \u00eentru credin\u0163\u0103, omenie, libertate \u015fi adev\u0103r:\u201eR\u0103u sau bun, rom\u00e2nul e adev\u0103rat. Inteligent f\u0103r\u0103 viclenie, r\u0103u-dac\u0103 e r\u0103u-f\u0103r\u0103 f\u0103\u0163\u0103rnicie; bun f\u0103r\u0103 sl\u0103biciune; c\u2019un cuv\u00eent ni se pare c\u0103 at\u00eet calit\u0103\u0163ile, c\u00eet \u015fi defectele rom\u00e2nului s\u00eent \u00eentregi, ne\u00eenchircite; el se arat\u0103 cum este.\u201d<\/em><\/strong> <\/em>(M. Eminescu, Articole politice<\/em>, Ed. Minerva, Bucure\u015fti-1910, p. 89)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clasa politic\u0103 dominant\u0103 \u00een Regatul Rom\u00e2n s-a distins prin absoluta ei<\/em><\/strong> improductivitate<\/strong>.<\/em> Dac\u0103 mama, \u0163\u0103ranul, meseria\u015ful, negustorul, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul, preotul \u2013 clasa pozitiv\u0103 a societ\u0103\u0163ii presteaz\u0103 munca lor \u00een valoarea beneficiului na\u0163ional, avocatul propriului beneficiu, demnitarul propriilor interese, arheologul f\u0103r\u0103 o urm\u0103 a descoperirii sale, filologul academician cu o consacrare \u00eenchipuit\u0103 sunt angrena\u0163i doar \u00een tulburare \u015fi dezordine social\u0103, neput\u00e2nd \u00eentemeia un stat adev\u0103rat na\u0163ional.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO popula\u0163ie flotant\u0103 nu poate reprezenta stabilitatea institu\u0163iilor, nu poate reprezinta sentimentul \u00eenr\u0103d\u0103cinat al ideiei statului, al armoniei \u015fi solidarit\u0103\u0163ii intereselor na\u0163ionale.\u201d<\/em> <\/strong>(Mihail Eminescu, Opere Complete<\/em> Colec\u0163ia Opera Omnia, Coordonator Gheorghe Buzatu, Tipo Moldova, p. 559)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Gena politic\u0103 a ro\u015filor-liberali descende din funesta Dinastie fanariot\u0103, primind parc\u0103 testamentar caracterul nemilos de exploatare visceral\u0103 a poporului, f\u0103c\u00e2nd cu u\u015furin\u0163\u0103 jocul celui ce le aduce foloase \u015fi tot cu u\u015furin\u0163\u0103 debaras\u00e2ndu-se apoi de el.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… nici c\u00eend ro\u015fii n\u2019au venit la putere prin propriile lor for\u0163e, ci totdeauna sub o firm\u0103 str\u0103in\u0103… totdeauna \u00eens\u0103 ei s\u2019au introdus sub auspiciile \u015fi protec\u0163ia unui om de Stat str\u0103in de partidul lor, pentru a-l \u00eenl\u0103tura mai pe urm\u0103, a dizolva adun\u0103rile c\u0103rora \u00ee\u015fi datorau venirea la putere \u015fi a alege, cu toate mijloacele nelegitime, altele, din partea c\u0103rora s\u0103 fie siguri, st\u0103p\u00eeni absolu\u0163i, necontrola\u0163i de nimenea.\u201d <\/em><\/strong>(Mihail Eminescu, Opere Complete<\/em>…, p. 560)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nenorocirile repetate c\u0103zute asupra poporului rom\u00e2n sunt puse \u00een scen\u0103 de distribu\u0163ia intrigilor str\u0103ine, cu prestarea figurativ\u0103 a liderilor rom\u00e2ni politici care accept\u0103 rolul unei politici-economice interna\u0163ionale \u00een defavoarea celei na\u0163ionale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePartidul ro\u015fu din \u0163ara noastr\u0103 este o crea\u0163iune a politicei str\u0103ine c\u0103ci tuturor le trebuia un element incult \u015fi demagogic de care s\u0103 poat\u0103 uza. \u00cen aceast\u0103 calitate partidul acesta a pus m\u00eena pe aceste idei \u015fi le-a exploatat ca un mijloc comun de agita\u0163ie politic\u0103 contra elementelor s\u0103n\u0103toase \u015fi cumin\u0163i ale \u0163\u0103rii.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 (Mihai Eminescu, Publicistic\u0103<\/em>, Chi\u015fin\u0103u…,\u00a0 p. 295)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Liderii ro\u015fii: C. A. Rosetti \u015fi I. C. Br\u0103tianu \u015fi-au slujit propriile interese, pe cele ale apusenilor, ale ocul\u0163ilor \u015fi c\u00e2nd n-a mai r\u0103mas nimic \u015fi pe cele ale rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Programa politic\u0103 a lui C. A. Rosetti, agent rus infiltrat \u00een Revolu\u0163ia de la 1848,\u00a0 dictat\u0103 de \u201econa\u0163ionalii s\u0103i transdanubieni\u201d, <\/em>s-a circumscris unui singur scop: \u201ede-a \u00eenlesni tuturor str\u0103inilor din \u0163ar\u0103 libertatea de a exploata<\/strong>, c\u0103ci libertatea de a munci n\u2019a cerut-o nimeni, de vreme ce-a existat totdeauna.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Opera Politic\u0103<\/em> 1880-1883, Ed. Eminescu, Bucure\u015fti-2000, p. 482)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Desigur \u015fi I. C. Br\u0103tianu \u015fcolit la Paris, uns de masonerie a avut \u015fi el rolul s\u0103u special \u00een Revolu\u0163ia de la 1848, apoi \u00een detronarea lui Cuza \u015fi aducerea pe tron a lui Carol Hohenzollern, domnind politic \u015fi economic al\u0103turi de rege ca un mare Vizir.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSigur d. Br\u0103tianu a spus \u00een senat, c\u0103 cestiunea drumurilor dumisale de fier se trata f\u0103r\u0103 participarea \u0163\u0103rii \u00eentre Berlin \u015fi Viena. Dar orice cestie, orice fleac de cestie devine \u00een timpul guvernului ro\u015fiilor o \u00eentrebare de existen\u0163\u0103 sau de neexisten\u0163\u0103 a \u0163\u0103rii.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Publicistic\u0103<\/em>, op. cit., p. 216)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2t de fidel se reflect\u0103 ast\u0103zi la aproape un veac \u015fi jum\u0103tate partidul ro\u015fu-liberal din vremea profetului Mihail Eminescu \u015fi partidul domnilor Johannis Werner Klaus \u015fi Ludovic Orban. De\u015fi par patrio\u0163i ei n-au fost, nu sunt \u015fi nici vor fi. De\u015fi par campionii anticorup\u0163iei ei au acumulat averi peste averi, dar nu prin munc\u0103, ci prin chibzuin\u0163a<\/em> afacerilor veroase. De\u015fi par cu ifose \u015fi aere de carte, ei sunt lipsi\u0163i total de cultur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eArate-ni-se, \u00een adev\u0103r, un \u00eenv\u0103\u0163at \u00een \u015firul ro\u015filor, un autor \u00eensemnat \u00een orice ramur\u0103, un economist, un juristconsult? Nu e nici unul… Singura ra\u0163iune e incapacitatea fundamental\u0103 a ro\u015filor… Ce le lipse\u015fte dar? Totul, afar\u0103 de num\u0103r \u015fi un organizator.\u201d<\/em> <\/strong>(Mihail Eminescu, Opere Complete<\/em>…, p. 560)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, \u201eboga\u0163ii\u201d<\/em> de ei \u00een \u201eintelighentie\u201d, <\/em>nu au nici num\u0103r \u015fi nici organizator m\u0103car.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei reprezint\u0103 o forma\u0163iune hibrid\u0103, pretinz\u00e2ndu-se rom\u00e2n\u0103, dar ajuta\u0163i de elementul alogen \u00eencredin\u0163eaz\u0103 puterea str\u0103inilor. Na\u0163ionalitatea nu apar\u0163ine doar limbii, ci \u00een mod expres \u015fi imperios moralei cre\u015ftine, spiritului-religios \u015fi culturii Na\u0163iunii. \u201eGeniul neamului rom\u00e2nesc e o carte cu \u015fapte pece\u0163i pentru genera\u0163ia dominant\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 (Mihail Eminescu, Opere Complete<\/em>…, p. 575)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen perioada domniilor demnilor Voievozi, a lungii Dinastii voievodale, Geniul rom\u00e2nesc era parte integrant\u0103, cu o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 literar\u0103, cult\u0103, frumoas\u0103 \u015fi definitorie a dacorom\u00e2nismului suveran \u015fi suzeran. \u201eNicolae B\u0103lcescu e de altminterea o dovad\u0103 c\u0103 \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 pe vremea lui \u015fi-nainte de d\u00eensul era pe deplin format\u0103 \u015fi \u00een stare s\u0103 reproduc\u0103 g\u00eendiri c\u00eet de \u00eenalte \u015fi sim\u0163iri c\u00eet de ad\u00eenci, \u00eenc\u00eet tot ce s-a f\u0103cut de atunci \u00eencoace \u00een direc\u0163ia latiniz\u0103rii, fran\u0163uzirii \u015fi a civiliza\u0163iei <<pomadate>><\/strong> au fost curat \u00een dauna limbii noastre.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Publicistic\u0103. <\/em>Chi\u015fin\u0103u, Carte moldoveneasc\u0103, 1990, p. 79)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Totul se \u00eemplinea ca prosperitate \u015fi spirit: popula\u0163ie, progres, limb\u0103, religie, cultur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Muntenia sub Matei Basarab atinsese 3 milioane de cet\u0103\u0163eni, iar cultura cre\u015ftin\u0103 se rev\u0103rsa bogat\u0103 \u015fi frumoas\u0103 peste marginile \u0163\u0103rii. Misiunea Domnului valah pentru Neamul \u015fi Mo\u015fia sa l\u0103sat\u0103 de Dumenzeu, Dacilor era con\u015ftient\u0103 \u015fi asumat\u0103: \u201eDoamne!-venir\u0103 str\u0103inii \u00een mo\u015fia noastr\u0103 \u015fi\u2019\u015fi spurcar\u0103 m\u00eeinile lor cu mite \u015fi \u00eendr\u0103znir\u0103 a vinde \u015fi a c\u00eercium\u0103ri sfintele Tale \u015fi a goni pe <\/em><\/strong>mo\u015fneni \u015fi \u00een avutul lor a b\u0103ga pe <\/strong>str\u0103ini, fum de ru\u015fine vecinilor no\u015ftri… oameni str\u0103ini nou\u0103, <\/strong>nu cu legea <\/em>(religia) \u015fi cu <\/em><\/strong>neamul, cu<\/strong> limba \u015fi cu <\/strong>n\u0103ravurile cele rele.\u201d<\/em> (Apud., Mihail Eminescu, Opere<\/em>…, p. 575)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Distinc\u0163ia pe care o face Domnul nostru muntean este destul de limpede \u00eentre \u201elege\u201d <\/em>\u015fi \u201eras\u0103\u201d<\/em>, \u00eentre \u201econfesiune\u201d <\/em>\u015fi na\u0163ionalitate!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uzurparea Dinastiei voievodale cu ajutor boieresc autohton prin substituirea elementului str\u0103in, samavolnic, fanariot a strivit totul: aristocra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, popula\u0163ia, bun\u0103starea, tradi\u0163ia, r\u00e2nduiala, cultura. \u201e\u00cen scurt timp popula\u0163ia de trei milioane a \u0162\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti scade la 700.000, \u015fi aceasta \u00eentr\u2019o mizerie ne mai auzit\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Mihail Eminescu, Opere<\/em>…, p. 575)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 pedeapsa jugului secular al grecilor-fanario\u0163i, Domnul din Cer S-a \u00eendurat \u015fi ne-a trimis pe Domnul Tudor, cu pandurii \u015fi cu revolu\u0163ia drept\u0103\u0163ii sociale, sub care: \u201epopula\u0163ia cre\u015fte repede, limba se dezbrac\u0103 \u00een mai pu\u0163in de dou\u0103-zeci de ani de cuvintele grece\u015fti, turce\u015fti, etc.,…progresul real \u015fi repede al rasei rom\u00e2ne o face matur\u0103 pentru unire… Se va observa c\u0103 \u00een timpul de la 1821-1866, se tip\u0103reau \u015fi se citeau c\u0103r\u0163i, c\u0103 rasa rom\u00e2n\u0103 este cea setoas\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi capabil\u0103 de a pricepe adev\u0103rul. Ei bine, dup\u0103 1866 se ivesc tot fenomenele ce se constat\u0103 pentru epoca de la 1700-1821. Popula\u0163ia autochton\u0103 scade \u015fi s\u0103r\u0103ce\u015fte; c\u0103r\u0163i nici se tip\u0103resc, nici se citesc; p\u0103tura dominant\u0103, superpus\u0103 rasei rom\u00e2ne n\u2019are nici sete de cuno\u015ftin\u0163i, nici capacitate de a pricepe adev\u0103rul… Un adev\u0103rat sediment de punga\u015fi \u015fi de cocote. <\/strong>\u201d<\/em> (Mihail Eminescu, Opere<\/em>…, p. 575-576)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0162\u0103ranul rom\u00e2n valah a r\u0103mas reprezentantul muncii lui cinstite \u015fi harnice cu r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een Tradi\u0163ia str\u0103mo\u015feasc\u0103, \u00een credin\u0163a cre\u015ftin-ortodox\u0103, \u00een mo\u015fioara sau buc\u0103\u0163ica lui de p\u0103m\u00e2nt. El nu \u015fi-a dorit mai mult, dec\u00e2t focul \u00een vatr\u0103, icoana pe perete, crucea \u00eencrustat\u0103 \u00een p\u00e2ine, \u00een port, casa doldora de copii, iarba verde din curte, un petic de p\u0103dure \u015fi un ogor de sem\u0103nat. Nu r\u00e2vnea la cel\u0103lalt!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se spune c\u0103 \u00een vremea domniei marelui Voievod cult Matei Basarab<\/strong>, Vod\u0103 nu se ocupa numai de cultur\u0103, ctitorii, diploma\u0163ie, ci \u015fi de Mo\u015fia cea Mare a \u0162\u0103rii, nel\u0103s\u00e2nd str\u0103inul s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2n \u00een Patrie lui, d\u00e2ndu-se pild\u0103 de adev\u0103rat St\u0103p\u00e2n: \u201ecare, dac\u0103 afla c\u0103 un str\u0103in cump\u0103rase o mo\u015fie \u00een \u0163ar\u0103, scotea numai dec\u00eet banii din pung\u0103 \u015fi i-o r\u0103scump\u0103ra numaidec\u00eet, pentru ca nu un str\u0103in s\u0103 fie proprietar \u00een \u0163ar\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>(Mihai Eminescu, Publicistic\u0103. <\/em>Chi\u015fin\u0103u, Carte moldoveneasc\u0103, 1990, p. 216)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162\u0103ranul nostru n-a c\u0103utat \u00een alt\u0103 parte dec\u00e2t la vatra lui \u015fi la cea a Neamului. El n-a umblat dec\u00e2t \u00een portul regal na\u0163ional mul\u0163umind lui Dumnezeu \u015fi Maicii Sale \u00een graiul dulce \u015fi sf\u00e2nt al limbii dacorom\u00e2ne pe care a c\u00e2ntat-o cu sufletul s\u0103u frumos pururea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce \u0163\u0103ranii au sc\u0103pat rup\u0163i, sf\u00e2\u015fia\u0163i, sf\u00e2rteca\u0163i, \u00eempu\u0163ina\u0163i din luptele cu vr\u0103jma\u015fii str\u0103ini, au ajuns ca vita de povar\u0103, de jug sub greul car al ro\u015filor, care dup\u0103 ce le-a luat \u015fi pu\u0163inul ce le-a mai r\u0103mas, le-a str\u00e2mbat credin\u0163a \u015fi le-a st\u00e2lcit limba noastr\u0103 sacr\u0103 cu p\u0103s\u0103reasca lor r\u0103pitoare, cu cronc\u0103nitul unei sintaxe cosmopolite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNi\u0163ic\u0103 fran\u0163uzeasc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 de la vr\u2019un <\/em><\/strong>coiffeur sau de la v\u2019ro guvernant\u0103, r\u0103t\u0103cit\u0103 prin Bucure\u015fti, cetirea de romanuri rele \u015fi de scrisuri beletristice asupra Statului, iat\u0103 cultura oamenilor ce pretind a voi s\u0103 discute cu noi probleme serioase de Stat \u015fi de la cari am putea jura, c\u0103 n\u2019am auzit nici c\u00eend un contra-argument serios la vr\u2019una din \u00eent\u00e2mpin\u0103rile noastre. Sofisme <\/strong><\/em>(de\u015fert\u0103ciuni n.a.) c\u00eete vre\u0163i. Panglic\u0103rii retorice, generealiz\u0103ri de ceea ce s\u2019a sus\u0163inut \u00een parte, str\u00eemb\u0103ri a tezelor ce s\u2019a stabilit \u00een genere, \u00eentortocheri de cuvinte, juc\u0103rii cu \u00een\u0163elesul \u00eendoit pe care-l poate avea o expresie lexical\u0103, d\u2019astea c\u00eete vre\u0163i. Nici odat\u0103, dar nici odat\u0103 un argument <\/em><\/strong>ad rem, dedus din natura lucrurilor, dictat de iubirea de adev\u0103r.\u201d<\/strong><\/em> (Mihail Eminescu, Opere<\/em>…, p. 572)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voievodului Grigorie Ghica, care f\u0103cuse din Ia\u015fi capitala culturii, adunase \u00een jurul s\u0103u ilustre personalit\u0103\u0163i: Alecsandri, Ioan Ghica, Hurmuzachi, Kog\u0103lniceanu, Laurian, Mavrogheni, Negri, Panu, Ralet, Sturza \u015f.a., fiind un \u00eenfl\u0103c\u0103rat militant al Unirii.<\/p>\n

\u00a0 \u201eAnastasie Panu, care a v\u0103zut \u00een Grigorie Vod\u0103 Ghica pe adev\u0103ratul promotor at\u00e2t al Unirii c\u00e2t \u015fi al tuturor ideilor de reform\u0103 politic\u0103 \u015fi social\u0103, l-a proclamat \u00een Ad-hoc <<marele om al Rom\u00e2niei>><\/strong>.\u201d<\/em> (Eminescu, Opere VII. Publicistic\u0103. <\/em>Coordonator edi\u0163ie: acad. Mihai Cimpoi, Ed. \u201eGunivas\u201d, p. 347)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei doi fii-prin\u0163i ai Voievodului Ghica, Ioan<\/strong>, general de divizie, deputat \u00een Adunarea Ad-hoc \u015fi Constantin<\/strong> consilier la Curtea de Casa\u0163ie au votat pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Unirii Principatelor Rom\u00e2ne. Ioan a primit demnit\u0103\u0163ile Afacerilor str\u0103ine, a Ministerului de r\u0103zboi, a elaborat al\u0103turi de C. Negri proiectul seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stirilor patronate de greci, iar dup\u0103 alungarea lui Cuza a devenit vicepre\u015fedinte al Constituantei. Ca ambasador la Viena, Constantinopol \u015fi la Sankt-Petersburg a pus mai presus de toate, de via\u0163\u0103, de familie, prestigiul Rom\u00e2niei sale dragi \u015fi frumoase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fa\u0163\u0103 de poporul rom\u00e2n, respectiv de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n smerit a\u015fezat \u00een firea lui \u015fi prea cuminte r\u00e2nduit de Creator, n-a prea cutezat nimeni s\u0103-l restitue drept\u0103\u0163ii cre\u015ftine din sfera politicului, afar\u0103 doar de \u2013 \u201esingurele reforme mai mult sau mai pu\u0163in priitoare treptei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti le-a f\u0103cut un domn absolutist, Cuza-Vod\u0103, Dumnezeu s\u0103-l ierte!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Mihai Eminescu, Publicistic\u0103. <\/em>Chi\u015fin\u0103u, Carte moldoveneasc\u0103, 1990, p. 201)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 anul revolu\u0163ionar 1848, liberalii-ro\u015fii prin fraze pretinse patriotice s-au erijat \u00een revolu\u0163ionari, \u00een formatori de epoc\u0103. \u00cen perioada mandatului lui Cuza Vod\u0103, ro\u015fii au stat pe tu\u015f\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd le-a reu\u015fit lovitura de stat de la 1866, c\u00e2nd l-au substituit pe Domnul p\u0103m\u00e2ntean cu un principe str\u0103in, acapar\u00e2nd capitalul realizat sub Cuza, la reu\u015fita c\u0103rora, ru\u015finoas\u0103 \u015fi la\u015f\u0103 au contribuit \u015fi parte a conservatorilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din vremea Voievodului favorabil Unirii Grigore Ghica, \u00een s\u00e2nul conservatorilor s-a n\u0103scut partidul unionist, care a favorizat alc\u0103tuirea divanului Ad-hoc, care dup\u0103 unire s-au identificat cu n\u0103zuin\u0163ele tradi\u0163ionale ale poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primejdiile cele mari, nenorocirile grele s-au ab\u0103tut atunci c\u00e2nd grindina \u015fi furtuna au c\u0103zut \u00een interiorul \u0163\u0103rii, provoc\u00e2nd marile avalan\u015fe distrug\u0103toare ale str\u0103inilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Superficialitatea, pasivitatea, u\u015furin\u0163a, nesocotin\u0163a, reaua credin\u0163\u0103, falsa religiozitate, absen\u0163a major\u0103 a moralei, a culturii, toate aceste st\u0103ri nefire\u015fti cuib\u0103rite \u00een s\u00e2nul poporului, marcate de micimea in\u015filor politici provoac\u0103 astfel marea Dram\u0103 \u015fi profunda Tragedie ce cov\u00e2r\u015fesc un popor cu o natur\u0103 cre\u015ftin\u0103, omenoas\u0103, demn\u0103, eroic\u0103, martiric\u0103, darnic\u0103 \u015fi mult prea iert\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Misiunea unui stat na\u0163ional \u00eentr-o societate modern\u0103 cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont permanent de \u00eensu\u015firile caracteristice tradi\u0163ionale, milenare ale Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTrebuie s\u0103 fim un strat de cultur\u0103 la gurile Dun\u0103rei; aceasta e singura misiune a statului rom\u00e2n \u015fi oricine ar voi s\u0103 ne risipeasc\u0103 puterile spre alt scop pune \u00een joc viitorul urma\u015filor \u015fi calc\u0103 \u00een picioare roadele muncei str\u0103bunilor no\u015ftri…Leg\u0103turile de s\u00eenge \u015fi identitatea individualit\u0103\u0163ii na\u0163ionale fa\u0163\u0103 cu unii, comunitatea tradi\u0163iunilor istorice \u015fi identitatea vederilor religioase fa\u0163\u0103 cu al\u0163ii ne deschid \u015fi netezesc calea \u00eenr\u00eeurirei pacinice \u015fi binef\u0103c\u0103toare pe care trebuie s\u0103 p\u0103\u015fim cu cea mai deplin\u0103 buna-credin\u0163\u0103.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Publicistic\u0103. <\/em>Chi\u015fin\u0103u…, p. 213)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea clar\u0103 a reunirii \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne \u00een Trunchiul-Mam\u0103 Dacia Mare \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Mihai Viteazul a fost aprins\u0103 permanent \u00een s\u00e2nul \u0163\u0103ranului credincios, al clerului, al marilor boieri ai condeiului, foarte pu\u0163in \u00een r\u00e2ndul Voievozilor \u015fi deloc \u00een r\u00e2ndul ierarhilor Bisericii Ortodoxe.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Dincolo de grani\u0163\u0103 Ideea Unirii a fost sprijinit\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Napoleon al III-lea care, vr\u00e2nd s\u0103 \u00eendep\u0103rteze influen\u0163a ruseasc\u0103 din Imperiul Otoman \u015fi s\u0103 ridice \u00een Orient prestigiul Fran\u0163ei a sprijinit, dar nu cu mult\u0103 t\u0103rie Unirea Principatelor Rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conflictul \u00eentre ru\u015fi \u015fi turci s-a declan\u015fat \u00een anul 1853. Trupele \u0163ariste au uitat de voin\u0163a fostei mare suverane Ecaterina cea Mare<\/strong>, din 1782 \u015fi au invadat f\u0103r\u0103 opunerea cuiva \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, silind retragerea din scaune a lui Barbu \u015etirbei \u015fi Grigore Ghica. Salvarea noastr\u0103 a survenit \u00een urma coali\u0163iei franco-anglo-piemonteze care au declarat r\u0103zboi ru\u015filor, oblig\u00e2ndu-i s\u0103 se retrag\u0103 din Principatele rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au plecat ru\u015fii de la noi, dar au venit austriecii tot ca invadatori, preocupa\u0163i mult de grija ocrotirii <\/em>noastre, g\u00e2ndind c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 st\u0103p\u00e2ni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conflictul militar s-a mutat \u00een Crimeea, unde aceea\u015fi coali\u0163ie a \u00eenfr\u00e2nt trupele \u0163ariste ocup\u00e2nd Sevastopolul, oblig\u00e2nd ru\u015fii s\u0103 cear\u0103 pacea care s-a \u00eencheiat la Paris \u00een 1856, patronat\u0103 de Napoleon al III-lea. Privitor la clauza rom\u00e2nilor, Tratatul sublinia urm\u0103toarele: Sudul Basarabiei-Cahul, Bolgrad \u015fi Ismail revin trupului moldav, Marea Neagr\u0103 devine neutr\u0103, Regulamentul Organic desfiin\u0163at, iar Principatele Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103m\u00e2n sub suzeranitatea otoman\u0103, \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-se astfel protectoratul rusesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103ratul francez a dorit chiar atunci Unirea Principatelor, dar s-a opus diplomatic Austria insinu\u00eend c\u0103 rom\u00e2nii nu vor s\u0103 se uneasc\u0103. Puterile garante au l\u0103sat \u0163\u0103rile valahe pe seama dorin\u0163elor rom\u00e2nilor care au fost consulta\u0163i prin adun\u0103rile Ad-hoc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Turcii au numit \u00een Principate doi caimacani: Alexandru Ghica \u00een Muntenia, favorabil Unirii \u015fi Teodor Bal\u015f, iar dup\u0103 moartea lui, bulgarul Vogoridi \u00een Moldova, omul austriecilor, \u00eenver\u015funat Unirii, falsificatorul alegerilor privind divanul Ad-hoc moldav.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conven\u0163ia de la Paris-1858, a pus \u00een balan\u0163\u0103 soarta rom\u00e2nilor, sprijinitorii Unirii fiind: Fran\u0163a, Prusia, Rusia; iar du\u015fmanii Unirii: Anglia, Austria, Turcia. Astfel st\u00e2nd lucrurile s-a convenit c\u0103 Principatele se pot numi Unite, dar cu doi domni pe via\u0163\u0103, dou\u0103 capitale, dou\u0103 guverne, desfiin\u0163area privilegiilor boiere\u015fti, Principatele r\u0103mase tot sub suzeranitatea Por\u0163ii \u015fi sub protectoratul Puterilor garante, av\u00e2nd \u00een comun legile, o curte de casa\u0163ie, o comisie electoral\u0103, toate la Foc\u015fani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 UNIREA PRINCIPATELOR ROM\u00c2NE <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Moldova trei grup\u0103ri boiere\u015fti \u00ee\u015fi disputau favoritul la domnie: una \u00eel dorea pe fostul domn Mihail Sturza, a doua pe fiul acestuia Grigore Sturza, iar a treia \u00een fruntea c\u0103reia se aflau Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Costache Negri \u00eel sus\u0163inea pe boierul de vi\u0163\u0103 colonelul Cuza, prefect de Covurlui, sub Vogoridi \u015fi vicepre\u015fedinte al Divanului Ad-hoc \u00een Moldova. La 5 Ianuarie 1859, Adunarea legislativ\u0103 l-a ales Domn.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Muntenia erau de asemenea mai mul\u0163i candida\u0163i, dar cum favorit era Gheorghe Bibescu-fost Domnitor, s-a am\u00e2nat alegerea lui \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii Moldovei. Cel care a \u00eenclinat balan\u0163a \u00een favoarea alegerii tot a lui Cuza a fost boierul doctor \u00een Drept Vasile Boerescu<\/strong>, un eminent orator al epocii sale, care \u015fi-a electrizat auditoriul:<\/p>\n

\u00a0 \u201ePentru ce suntem \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een dou\u0103 c\u00e2mpuri? Pentru ce ne numim noi \u015fi voi? Au nu suntem to\u0163i rom\u00e2ni? Au nu avem to\u0163i aceea\u015fi patrie? Au nu suntem to\u0163i fiii aceleia\u015fi mume?.<\/em>.. S\u0103 ne unim dar to\u0163i asupra principiului de Unire, asupra acestui mare principiu ce are s\u0103 re\u00eenvieze na\u0163ionalitatea noastr\u0103. S\u0103 ne d\u0103m m\u00e2na ca fra\u0163ii \u015fi s\u0103 cuget\u0103m c\u0103 suntem muritori, c\u0103 avem s\u0103 mai tr\u0103im c\u00e2\u0163iva ani \u015fi c\u0103 copiii \u015fi str\u0103nepo\u0163ii no\u015ftri au s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 un viitor glorios creat de noi! A ne uni asupra principiului unirii este a ne uni \u015fi asupra persoanei ce reprezent\u0103 acest principiu! Ast\u0103 persoan\u0103 este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei.\u201d<\/em><\/strong> (Apud., Gheorghe Adamescu, Elocuen\u0163a rom\u00e2n\u0103, <\/em>Ed. Libr\u0103riei Alcalay & Co., Bucure\u015fti, f.a., pp. 122-124)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lupta pentru \u00eent\u00e2ietatea puterii politice se purta \u00eentre vechii boieri conservatori ai lui Barbu Catargiu, mare orator, mare patriot dar \u00eempotriva \u00eempropriet\u0103ririi \u0163\u0103ranilor \u015fi ro\u015fii-liberali capitali\u015fti condu\u015fi de C. A. Rosetti \u015fi I. C. Br\u0103tianu, aservi\u0163i str\u0103inilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conservatorii erau aristocra\u0163i, patrio\u0163i lumina\u0163i<\/strong>, jertfitori pentru \u0163ar\u0103, \u00een timp ce ro\u015fii-liberali erau ilumina\u0163ii <\/em><\/strong>care jertfeau \u0163ara pentru scopurile lor cosmopolite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuza nu-i suporta dec\u00e2t pe \u0163\u0103rani \u015fi tocmai de aceea voia s\u0103 domneasc\u0103 autoritar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doi ani de zile Cuza a domnit peste cele dou\u0103 \u0163\u0103ri valahe, conform Conven\u0163iei de la Paris. Ca s\u0103 uneasc\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri \u00eentr-una singur\u0103 \u00eei trebuia aprobarea Por\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Inspirat Cuza l-a trimis la Constantinopol pe diplomatul Costache Negri, care a reu\u015fit. \u00censu\u015fi Cuza l-a vizitat pe sultan \u00een 1861, fiind primit cordial \u015fi cu mari onoruri. Turcii au f\u0103cut un pas mai departe conving\u00e2ndu-\u015fi alia\u0163ii s\u0103 accepte \u015fi s\u0103 respecte Unirea definitiv\u0103. Congresul de la Paris-1856, Conferin\u0163a de la Paris-1858 \u015fi Conven\u0163ia din 1858, prevedeau \u00een Principate: drepturi politice pentru cre\u015ftini, iar pentru celelalte culte \u201edispozi\u0163ii legislative.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuza, de\u015fi a r\u0103mas \u00een legalitate fa\u0163\u0103 de Puterile Garante, cercurile israelite din \u0163ar\u0103 \u015fi din afar\u0103 nu l-au iertat, pun\u00e2nd \u015fi ele umerii la detronare Domnului Unirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca s\u0103 poat\u0103 \u00eenf\u0103ptui reforma agrar\u0103, Cuza a trebuit s\u0103 dea lovitura de stat \u00een 3 Mai 1864, asmu\u0163\u00e2ndu-\u015fi mai tare vr\u0103jm\u0103\u015fia du\u015fmanilor politici interni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Domnia lui Alexandru Vod\u0103 Cuza a fost scurt\u0103, fiindc\u0103 du\u015fmanii l-au \u00eempuns \u00een coast\u0103 tot timpul, pentru c\u0103 a f\u0103cut gre\u015fala fatal\u0103 de a se debarasa de omul cel mai puternic, cel mai inteligent, cel mai folositor lui \u015fi \u0163\u0103rii, sfetnicul-prieten Mihail Kog\u0103lniceanu, iar ca domnie a fost lipsit de autoritatea unui adev\u0103rat suveran.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Petre P. Panaitescu, Istoria Rom\u00e2nilor<\/em>, Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti-1990, p. 292-300)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Complotul urzit \u00eempotriva Domnului p\u0103m\u00e2ntean ales al Unirii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u0163es\u0103tura urzelii meschinei uzurp\u0103ri din luna Mai 1864, s-au ostenit: mitropolitul Moldovei Calinic Miclescu, cu binecuv\u00e2ntarea<\/em>, directorul ziarului liberal Rom\u00e2nul<\/em>, politicianul ro\u015fu C. A. Rosetti, so\u0163ii dr. Lamberti, medicul Mitropoliei, deputatul Panait Bal\u015f \u015fi ministrul Constantin \u015eu\u0163u. Ultimii doi comploti\u015fti \u00een cazul reu\u015fitei lovituri, aveau deja \u00een m\u00e2nec\u0103 Asul Chintei roiale: Constantin \u015eu\u0163u, principe-caimacan de Valahia \u015fi Panait Bla\u015f, principe-caimacan de Moldova.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103darea nu este complet\u0103 dac\u0103 nu particip\u0103 \u015fi un \u00eenalt ierarh ortodox la ea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fr\u0103m\u00e2nt\u0103tura Drojdiei iudeo-fariseico-greco-fanariot \u00een r\u00e2ndul Clerului superior ortodox rom\u00e2n-ispravnic pe Mo\u015fia lui Hristos, a dospit aluatul tr\u0103d\u0103ri. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eD. dr. Lamberti, so\u0163ul doamnei Lamberti \u015fi medic al casei s\u00e2tei mitropolii, a fost aginte <\/strong>principal al unora, din r\u0103i-cet\u0103\u0163eni, cari aveau de scop a aduce prin luptele lor din \u00eentru c\u0103derea Domnului Alexandru Ioan I, iar prin st\u0103ruin\u0163ele din afar\u0103 de a dob\u00e2ndi rumperea Unirii \u015fi numirea d-a dreptul a doi Domni, unul \u00een Bucure\u015fti \u015fi altul la Ia\u015fi.\u201d<\/em> (Monitorul oficial<\/em>, 10 Mai 1864)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Partizan adev\u0103rului, spirit franc, d\u00e2rz, capabil, rom\u00e2n, inimos cu \u0163\u0103rani c\u0103rora le-a dat a cincea parte din teritoriul \u0163\u0103rii: \u201eCuza Vod\u0103 a alungat acele adun\u0103turi de bizantini sodomi\u0163i, punerea \u00een lupt\u0103 cu biserica na\u0163ional\u0103, oplo\u015fi\u0163i aci nu pentru r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, ci pentru a populariza uzura, adulteriul, concubinajul \u015fi p\u0103catele Gomorei. Acea lepr\u0103 imoral\u0103 de greci n-o putea scoate dec\u00eet Cuza din \u0163ar\u0103<\/em><\/strong>.\u201d<\/strong> <\/em>(Mihai Eminescu, Publicistica.<\/em> op. cit., p. 396)\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, \u00een capul lui Cuza au s\u0103rit pe r\u00e2nd: israeli\u0163ii din l\u0103untru \u015fi din afar\u0103, grecii bizantini, grecii fanario\u0163i, ro\u015fii-liberali \u015fi o parte din uzura conservatorilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMonstruoasa coali\u0163ie\u201d<\/strong><\/em>: liberalo-conservatoare \u00eenzestrat\u0103 cu ranchiun\u0103 politic\u0103, ranchiun\u0103 ocult\u0103, orgoliu, la\u015fitate \u015fi tr\u0103dare \u015fi-a urzit diabolicul complot, reu\u015fit \u00een 11<\/strong>\/ 23 Fenruarie 1866<\/strong>: silirea sub amenin\u0163are vital\u0103 s\u0103 abdice; silirea p\u0103r\u0103sirii \u0163\u0103rii, ne\u00eeng\u0103duirea s\u0103 mai vin\u0103 vreodat\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, aducerea unui principe str\u0103in, \u201ede bun\u0103 voie \u015fi nesilit\u0103 de nimeni,\u201d <\/em>constituind astfel \u00een istoria noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 un \u201eblam politic f\u0103r\u0103 precedent. Beneficiarul, str\u0103in, al tronului, prin\u0163ul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen nu i-a mai permis niciodat\u0103 lui Cuza revenirea \u00een \u0163ar\u0103, pe p\u0103m\u00e2ntul c\u0103reia poate ar fi dorit s\u0103 moar\u0103. A \u201e\u00eeng\u0103duit\u201d<\/strong>, doar, s\u0103 fie adus \u00een sicriu, de la Heidelberg \u015fi s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat la mo\u015fia lui, Ruginoasa, \u00een 1873.\u201d <\/em>(Conf. univ.dr. G. D. Iscru, Istoria Modern\u0103 a Rom\u00e2miei<\/em>, vol. 2, Casa de Editur\u0103 \u015fi Libr\u0103rie \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d<\/em>, Bucure\u015fti-1998, p. 79)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin lovitura de stat \u201emonstruoasa coali\u0163ie\u201d<\/em><\/strong> a c\u0103lcat \u00een picioare voin\u0163a na\u0163iunii, pun\u00eend \u00een pericol Statul, Unirea, Rom\u00e2nitatea cre\u015ftin\u0103, economia, \u0163\u0103r\u0103nimea, comer\u0163ul, meseriile tradi\u0163ionale \u015fi aduc\u00e2nd un surplus de ciocoime, un surplus al datoriei publice, un surplus de exploatare, un surplus de demagogie politic\u0103, un surplus de imoralitate \u00een stratul gros al boga\u0163ilor, o infuzie a \u201epl\u0103gii postulantismului\u201d<\/em>, \u00eentre\u0163inerea a 40-50 000 de postulan\u0163i: \u201eboieri noi, s\u0103raci, dar fudui \u015fi preten\u0163io\u015fi\u201d<\/em>, c\u0103\u0163\u0103ra\u0163i \u00een spinarea \u00eenconvoiat\u0103 a \u0163\u0103r\u0103nimii. (E. A., IX, p. 343)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 detronarea lui Vod\u0103 Cuza de c\u0103tre liberalii-ro\u015fii, cu fiecare clip\u0103, cu fiecare zi, cu fiecare an, p\u0103tura \u0163\u0103ranilor, \u00eentreaga natur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 prestatoare de bunuri na\u0163ionale a devenit sub monarhia str\u0103in\u0103 tot mai asuprit\u0103, tot mai ap\u0103sat\u0103 de import.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAst\u0103zi patrusprezece ani era mare mi\u015fcare \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. O conspira\u0163ie se urzise \u00een contra lui Vod\u0103 Cuza, care n\u2019ar fi izbutit nici c\u00e2nd dac\u0103 o seam\u0103 de naturi criminale, care spre ru\u015finea \u0163\u0103rii \u015fi a o\u015ftirii, f\u0103ceau parte din puterea armat\u0103, n\u2019ar fi ridicat cu la\u015fitate m\u00e2na lor nelegiuit\u0103 contra Domnului \u0163\u0103rii. Mi\u015fcarea care purta \u00een fruntea-i stigmatul tr\u0103d\u0103rii de Domn, a unuia dintre domnii cei mai patriotici din c\u00e2\u0163i au<\/strong> fost vre-odat\u0103 \u00een \u0163\u0103rile Dun\u0103rii rom\u00e2ne<\/strong>, cat\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00een caracterul ei \u00eentreg s\u0103m\u00e2n\u0163a unor rele \u015fi mai mari… Clase numeroase, cari aveau un drept la munc\u0103 \u015fi cari azi sunt lipsite de ea, fiindc\u0103, fideli teoriei <<om \u015fi om>><\/strong>, le-a pus s\u0103 concureze cu universul \u00eentreg, persist\u0103 \u015fi azi \u00een aceea\u015fi veche orbire, ame\u0163ite de fraze liberale-cosmopolite, ca \u015fi c\u00e2nd fraza ar fi fost c\u00e2ndva un echivalent al muncii reale \u015fi al c\u00e2\u015ftigului real.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Opera Politic\u0103<\/em> 1880-1883, Ed. Eminescu, Bucure\u015fti-2000, p. 21-22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103delegea complotului din 11 Februarie 1866<\/strong>, s-a impus prin stigmatul celei mai odioase la\u015fit\u0103\u0163i politice. Pe obrazul fiec\u0103rui Rom\u00e2n: soldat, ofi\u0163er, general, \u0163\u0103ran, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, profesor, preot, g\u00e2nditor, om de cultur\u0103 vor curge lacrimi de ru\u015fine fa\u0163\u0103 de crima, f\u0103r\u0103delegea, la\u015fitatea, mi\u015felia \u201emonstruoasei coali\u0163ii\u201d<\/em>, liberalo-conservatoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eActul de la 11 februarie<\/strong> \u00eens\u0103, participarea gardei palatului la r\u0103sturnarea Domnului e o infamie \u015fi o la\u015fitate.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Publicistica.<\/em> op. cit., p. 396)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se spune din B\u0103tr\u00e2ni c\u0103 suntem ca Neam, ca Na\u0163ie, ca Popor o SEMIN\u0162IE a CONTROVERSELOR, a PARADOXULUI, a ANTINOMIILOR: ale\u015fi <\/strong>\u015fi abjec\u0163i, biruitori <\/strong>\u015fi \u00eenvin\u015fi, credincio\u015fi <\/strong>\u015fi cruzi, divini <\/strong>\u015fi diabolici, erudi\u0163i <\/strong>\u015fi n\u0103rozi, frumo\u015fi<\/strong> \u015fi farisei, genero\u015fi <\/strong>\u015fi avari, hot\u0103r\u00e2\u0163i <\/strong>\u015fi mi\u015fei, iubitori <\/strong>\u015fi iude, \u00een\u0103l\u0163\u0103tori <\/strong>\u015fi \u00eenvin\u015fi, jertfitori <\/strong>\u015fi jalnici, karmici <\/strong>\u015fi atrofia\u0163i, liberi <\/strong>\u015fi sclavi, martiri <\/strong>\u015fi mi\u015fei, nobili <\/strong>\u015fi proletari, ortodoc\u015fi <\/strong>\u015fi atei, patrio\u0163i <\/strong>\u015fi apatrizi, r\u0103bd\u0103tori <\/strong>\u015fi aprigi, suverani <\/strong>\u015fi vasali, \u015foimani <\/strong>\u015fi \u015fov\u0103itori, temerari <\/strong>\u015fi tr\u0103d\u0103tori, \u0163an\u0163o\u015fi <\/strong>\u015fi obedien\u0163i, universali <\/strong>\u015fi u\u015furatici, verticali <\/strong>\u015fi versatili, walahi <\/strong>\u015fi venetici, ziditori <\/strong>\u015fi uzurpatori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Altfel, spus dacorom\u00e2nii au toate darurile cere\u015fti \u015fi toate de\u015fert\u0103ciunile p\u0103m\u00e2nte\u015fti!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePe c\u00e2t de mare fu curajul \u015fi clarviziunea str\u0103mo\u015filor ce \u00eenf\u0103ptuir\u0103 unirea la 1859, aleg\u00e2ndu-\u015fi Domn p\u0103m\u00e2ntean pe ALEXANDRU IOAN CUZA, pe at\u00e2t de inexplicabil\u0103 fu acceptarea tr\u0103d\u0103rii \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de inamicii coaliza\u0163i.\u201d<\/em> (Petru Gheorgheoni, N\u0103zuin\u0163i \u015fi Dejn\u0103dejdi. <\/em>Ed. \u201eG\u00e2ndirea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d,<\/em> Bucure\u015fti-1993, p. 170)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel mai marcat, \u00eendurerat de acea infamie, de odioasa la\u015fitate a r\u0103mas Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 […]\u201eVor trece veacuri \u015fi nu va exista rom\u00e2n c\u0103ruia s\u0103 nu-i crape obrazul de ru\u015fine de c\u00e2te ori va r\u0103sfoi istoria neamului sau la pagina lui 11 februarie \u015fi stigmatizarea acelei negre felonii va r\u0103s\u0103ri pururea \u00een memoria genera\u0163iilor, precum \u00een orice an r\u0103sare iarba l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul v\u00e2ndutului Domn…Tr\u0103darea lui Vod\u0103 Cuza, o pat\u0103<\/strong> pentru vecii vecilor pe steagul \u0163\u0103rii<\/strong>. \u201d<\/em> (Timpul, <\/em>27 februarie 1882)<\/p>\n

\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Asupra tr\u0103d\u0103torilor \u015fi la\u015filor comploti\u015fti de la 11 Februarie 1866<\/strong>, \u00eempotriva Domnului Unirii, marele poet Vasile Alecsandri a aruncat blestemul s\u0103u \u015fi al \u0163\u0103rii:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eBlestemul \u0163\u0103rii tun\u00e2nd s\u0103 cad\u0103\/ Pe capul vostru nelegiuit.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Domnul p\u0103m\u00e2ntean a domnit conform timpului s\u0103u \u00eentre democra\u0163ie \u015fi autoritarism.<\/p>\n

Poetul, filosoful, profetul Mihail Eminescu l-a cunoscut direct pe Alexandru Cuza la Dobling-Viena, \u00een ultima zi a anului 1869, pe c\u00e2nd era la studii universitare \u00een Austria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin cumnatul lui Cuza, Theodor Rosetti, Eminescu \u015ftia tot ce inten\u0163iona Domnul, diploma\u0163ia sa \u015fi tot ce se n\u0103pustea asupra lui din l\u0103untru \u015fi din afar\u0103: \u00eenver\u015funarea ro\u015filor-liberali, ostilitatea Marilor Puteri, care nu-i puteau ierta faptul c\u0103 Domnitorul rom\u00e2n \u015fi boierii s\u0103i i-au \u00eenvins, aleg\u00e2ndu-l Domn, contrar prevederilor lor, chiar a doua zi dup\u0103 finalizarea Tratatului de la Paris<\/em> \u015fi mai ales ob\u0163inerea suveranit\u0103\u0163ii absolute \u00een rela\u0163iile interne, dreptul dinastic ereditar \u015f.a. (E. A., XI, p. 20)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clarv\u0103z\u0103torul vremurilor Eminescu, \u00eel considera pe Domnul Cuza, una dintre marile personalit\u0103\u0163i emblematice voievodale ale rom\u00e2nilor, pre\u0163uindu-i m\u0103sura domniei: \u201eistorice\u015fte cea mai \u00eensemnat\u0103 de la fanario\u0163i \u00eencoace\u201d…, <\/em>care prin \u201eactele de suveranitate au adus imense foloase materiale \u015fi morale statului.\u201d<\/em>(E. A., IX, p. 343)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Micile fapte, ispite omene\u015fti inerente, nu l-au tras \u00een jos spre c\u0103dere pe Cuza Vod\u0103, ci faptele cople\u015fitoare ale \u00eenf\u0103ptuirilor sale<\/strong> privind modernizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, prin numeroasele sale reforme \u00een: armat\u0103, justi\u0163ie, administra\u0163ie, economie, s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, finan\u0163e, pres\u0103, \u00eempropiet\u0103rirea a 40.000 de \u0163\u0103rani, Constitu\u0163ia-Statutul Organic, legea instruc\u0163iunii publice, prin care \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar devenea pentru prima oar\u0103 gratuit \u015fi obligatoriu, organizarea Cur\u0163ii de Conturi, prop\u0103\u015firea culturii, extirparea corup\u0163iei, secularizarea averilor biserice\u015fti str\u0103ine neamului rom\u00e2nesc, rec\u00e2\u015ftigarea autonomiei Bisericii Na\u0163ionale, impunerea unei rafinate diploma\u0163ii \u00een plan extern, \u00eenfin\u0163area unei \u015fcoli \u00een Bucure\u015fti pentru Rom\u00e2nii din Macedonia \u015fi Pind, intensificarea ac\u0163iunii de a \u00eenl\u0103tura jurisdic\u0163ia consular\u0103, sanc\u0163ionarea politicianismului corupt, la\u015f \u015fi perfid a liberalismului ro\u015fu antirom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alexandru Ioan Cuza<\/strong> a privilegiat neamul nostru cu \u00eenfiin\u0163area la Ia\u015fi a primei Universit\u0103\u0163i<\/strong> rom\u00e2ne\u015fti \u00een Octombrie 1860, spre slava lui \u015fi a rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ion \u0162iriac<\/strong>, marele sportiv, marele antrenor, marele magnat, marele rom\u00e2n, care a cinstit Rom\u00e2nia \u015fi tricolorul ei pe \u00eentreaga planet\u0103, a b\u0103tut timp de 15 ani la por\u0163ile str\u0103inilor, totu\u015fi \u00eenc\u00e2nta\u0163i de n\u0103zuin\u0163a sa, apoi la por\u0163ile rom\u00e2nilor, pre\u015fedin\u0163i, premieri, lideri de partid socio-democra\u0163i, ro\u015fi-liberali, care au \u00eencremenit c\u00e2nd bra\u015foveanul de aur le-a propus pe banii, munca, truda \u015fi bucuria sa \u00eenfiin\u0163area unei Mega Universit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti<\/strong> care, s\u0103 fie suveran\u0103 tuturor universit\u0103\u0163ilor lumii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa ceva se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dat\u0103 la 1000 de ani <\/strong>\u00een istorie, \u015fi ei, epigonii, cosmopoli\u0163ii, fanario\u0163ii, nedezmin\u0163indu-se, r\u0103m\u00e2n du\u015fmanii Neamului nostru cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al\u0163ii, precum guvernatorul B.N.R., Is\u0103rescu a luat cu japca Arenele Na\u021bionale de tenis oblig\u00e2ndu-l s\u0103 organizeze turneul Bucure\u0219ti la Budapesta !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi \u00een societatea contemporan\u0103 domne\u015fte ipocrizia<\/strong>, impostura<\/strong>, infantilismul<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 vine un Rom\u00e2n s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 mult \u0162\u0103rii lui este alungat. Dac\u0103 vine un str\u0103in s\u0103 ia degeaba ori prin fraud\u0103 fiscal\u0103 sau juridic\u0103 p\u0103m\u00e2nt, provincie, \u0163ar\u0103 este bine primit!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i PRIVILEGIA\u0162II <\/strong>harului \u00eentru Hristos \u015fi Neam sunt PROSCRI\u015eI <\/strong>de politicieni!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin energia, capacitatea, voin\u0163a, iubirea sa de Patrie, Domnul Cuza s-a dorit arbitrul conlucr\u0103rii \u00eentre conservatori \u015fi ro\u015fii-liberali, \u00eenclin\u00e2nd balan\u0163a democra\u0163iei \u00eenspre autoritarism, m\u0103sur\u0103 impus\u0103 de ordinea \u015fi stabilitatea na\u0163ional\u0103, de adversit\u0103\u0163ile \u201ero\u015filor\u201d<\/em> a\u015fezate \u00een calea reformelor domne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profetul Mihail Eminescu care, s-a n\u0103scut, a crescut, s-a \u00eent\u0103rit \u00een lupta demnit\u0103\u0163ii \u015fi a jertfirii pentru binele poporului s\u0103u, a v\u0103zut \u00een Cuza pe marele B\u0103rbat de Stat, \u00eenzestrat cu voin\u0163\u0103, r\u0103bdare, inteligen\u0163\u0103, curaj, fermitate, excelent organizator, credin\u0163\u0103, onoare, jertf\u0103, dragoste. Scutur\u00e2nd din temelii mo\u015fierimea, Cuza a \u00eenlesnit promovarea celei mai numeroase, celei mai reprezentative, celei mai jertfitoare p\u0103turi a na\u0163iunii, \u0163\u0103r\u0103nimea-for\u0163a na\u0163ional\u0103 cea mai productiv\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele g\u00e2nditor \u015fi \u00een\u0163eleptul publicist Mihail Eminescu \u015fi-a folosit Timpul <\/em><\/strong>\u00een sprijinul Vremii<\/strong> domniei na\u0163ionale a lui Cuza, acuz\u00e2nd \u00eens\u0103 dur p\u0103tura \u201ero\u015filor\u201d<\/em>-liberali care boicotau reformele, nesocoteau eforturile de a\u015fezare a stabiliz\u0103rii sociale (cesiunile, desele schimb\u0103ri de guvern), subminau drepturile Domnului, oblig\u00e2ndu-l astfel s\u0103-\u015fi impun\u0103 lovitura de stat: \u201e [… ] este dat a v\u0103 rosti dac\u0103 \u0163ara trebuie s\u0103 fie \u015fi \u00een viitor l\u0103sat\u0103 prad\u0103 agita\u0163iunilor de\u015ferte care de mai mult de 5 ani desconsider\u0103 na\u0163iunea, compromite securitatea ei \u015fi \u00eempiedic\u0103 orice progres, <\/em>[v\u0103 este dat-n.n.] de a hot\u0103r\u00ee dac\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 este demn\u0103 de libert\u0103\u0163ile publice cu care am voit \u015fi voiesc a o \u00eenzestra \u015fi pe care o majoritate privilegiat\u0103 i le refuz\u0103.\u201d <\/em>(Monitorul oficial-<\/em>2 Mai\/ 1864)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu spiritul s\u0103u profund, cu erudi\u0163ia sa ce trece dincolo de lucruri, \u00een chipul eviden\u0163ei, Gazetarul de Aur-Eminescu nu se aventureaz\u0103 \u00een polemica politic\u0103, ci face o distinc\u0163ie net\u0103 \u00eentre autoritarismul na\u0163ional a lui Cuza \u015fi absolutismul liberal al lui Ion C. Br\u0103tianu-Vizirul:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAbsolutismul nu este pururea \u015fi pretutindenea o nenorocire […] absolutismul sincer<\/strong>, \u00eentemeiat ca atare pe dreptul public al poporului, absolutismul nu se ru\u015fineaz\u0103 de sine \u00eensu\u015fi \u015fi care crede c\u0103, prin o birocra\u0163ie energic\u0103, cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de carte \u015fi incoruptibil\u0103, se poate produce mai mult bine dec\u00e2t prin discu\u0163iile adese sterpe ale unor parlamente inculte. Dar a avea un absolutism bazat pe minciuna parlamentar\u0103 \u00eensemneaz\u0103 a avea o companie de esploatare \u00een capul \u0163\u0103rii, care, p\u0103zind cu ipocrizie formele esterioare ale parlamentarismului, e despotic\u0103 nu \u00een folosul statului \u015fi a popula\u0163iunilor, ci \u00een folosul [a] o m\u00e2n\u0103 de oameni lacomi de avere \u015fi moralice\u015fte putrezi.\u201d<\/em> (E. A., XIII, p. 190)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nici regele Carol I, adus plocon de Vizirul-Br\u0103tianu cu masoneria rom\u00e2n\u0103 dirijat\u0103 de cea interna\u0163ional\u0103 nu scap\u0103 de justi\u0163iarul Eminescu, care pun\u00e2nd pe talerele drept\u0103\u0163ii: regimul p\u0103m\u00e2ntesc al lui Cuza \u015fi cel str\u0103in german al lui Carol de Hohenzollern, ultimul \u00eenclin\u0103 balan\u0163a sub greutatea corup\u0163iei: \u201e[…] fa\u0163\u0103 cu guvernul de emancipare politic\u0103 \u015fi social\u0103 a lui Vod\u0103 Cuza se va \u2019ncepe<\/em> de-acum \u00eenainte, \u00een zilele lui Carol \u00eeng\u0103duitorul, a doua edi\u0163ie a domniei fanario\u0163ilor.\u201d<\/em> (E. A., XIII, p. 279)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea comport\u0103rii Domnului uzurpat de liberali, \u00een exil a fost edificatoare: refuzul de a se al\u0103tura opozan\u0163ilor lui Carol I, refuzul de a onora cele dou\u0103 mandate de senator de Mehedin\u0163i-semn al pre\u0163uirii sale de c\u0103tre rom\u00e2nii de seam\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Eminescu \u015fi pentru posteritatea s\u0103n\u0103toas\u0103 la minte \u015fi la suflet a na\u0163iunii, Cuza Vod\u0103 s-a a\u015fezat \u00een Phanteonul ROM\u00c2NILOR CRE\u015eTINI ORTODOC\u015eI, ca emblem\u0103 de intransigen\u0163\u0103 \u015fi model de democra\u0163ie autoritar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interzicerea revenirii \u00een \u0163ar\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii \u015fi nu dup\u0103 moarte a Domnului p\u0103m\u00e2ntean Alexandru Ioan Cuza, de c\u0103tre regele str\u0103in Carol I este ceva f\u0103r\u0103 precedent care, pur \u015fi simplu te las\u0103 mut, stupefiat, interzis de o atare f\u0103r\u0103 de lege.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -C\u00e2t de mult se aseam\u0103n\u0103 liderii germani politici \u00eentre ei!<\/p>\n

\u00a0 \u015eI era Vod\u0103 a\u015fezat \u00een sicriu, \u00eentr-un vagon deschis, \u00eempodobit cu cununi de flori \u015fi cu perdele negre<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eS-a aflat atuncea prin sate c\u0103 are s\u0103-l aduc\u0103 pe Vod\u0103 Cuza cu trenul, pe la Burdujeni… Era var\u0103, cald \u015fi frumos, \u015fi c\u00e2mpiile numai o verdea\u0163\u0103…\u015ei cum s-a dat vestea prin sate, a \u00eenceput a porni norodul de pretutindeni, ca s\u0103 ias\u0103 \u00eenaintea trenului, prin g\u0103ri…Am umblat \u015fi eu noaptea dou\u0103 po\u015fte \u015fi m-am dus s\u0103-l a\u015ftept, \u00een gar\u0103 la Liteni…Era atunci \u00eentr-o Duminic\u0103, \u015fi lume de pe lume, norod mult se str\u00e2nsese \u00eentr-o parte \u015fi-n alta a drumului de fier…\u015ei-am a\u015fteptat noi, am a\u015fteptat, \u015fi \u00eentr-o vreme s-a ar\u0103tat \u015fi trenul, venind \u00eencet, \u00eencet, ca la \u00eenmorm\u00e2ntare…\u015ei oamenii t\u0103ceau c\u00e2t vedeam cu ochii \u00een lungul liniei \u015fi to\u0163i st\u0103teau cu capul gol…Trecea trenul \u015fi pe urm\u0103 se luau \u015fi ei \u00eencet \u00een urma lui…Dar \u00een gar\u0103 la Liteni s-a oprit…\u015ei era Vod\u0103 <\/strong>a\u015fezat \u00een sicriu, \u00eentr-un vagon deschis, \u00eempodobit cu cununi de flori \u015fi cu perdele negre…\u015ei cum s-a oprit vagonul, a \u00eenceput a sui norodul: b\u0103tr\u00e2ni, femei,copii, b\u0103rba\u0163i, to\u0163i se suiau ca s\u0103-l vad\u0103 \u015fi s\u0103-l s\u0103rute…M-am suit \u015fi eu,-\u015fi l-am v\u0103zut c\u00e2t era de frumos, de voinic, \u015fi t\u00e2n\u0103r \u00eenc\u0103…parc\u0103 dormea…\u015fi parc\u0103 z\u00e2mbea, ca atunci, \u00een sara ceea c\u00e2nd a stat \u00een fa\u0163a vornicului \u015fi a z\u00e2mbit…M-a p\u0103lit a\u015fa o jale pentru p\u0103rintele nostru, c\u0103 am \u00eenceput a pl\u00e2nge…\u015ei to\u0163i pe c\u00e2\u0163i i-a f\u0103cut el gospodari pe p\u0103m\u00e2ntul ista, to\u0163i la c\u00e2\u0163i f\u0103cuse dreptate \u015fi erau acolo-to\u0163i l\u0103cr\u0103mau…\u015ei tot se petrecea lumea, \u015fi-l s\u0103rutau \u015fi i se \u00eenchinau…\u015ei dup\u0103 aceea iar a pornit trenul acela, cu sicriul, printre ogoarele pline de holde, ogoarele oamenilor, de d\u00e2nsul d\u0103ruite.\u201d<\/em> (Mihail Sadoveanu, \u201eCuza Vod\u0103\u201d<\/em>\u00een \u201ePovestiri de sar\u0103\u201d<\/em>-1910) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi ne g\u0103sim ca pe vremea uneltitorilor ro\u015fii \u00eempotriva lui Cuza, cu o Rom\u00e2nie a lor, r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de moral\u0103, spulberat\u0103 de s\u0103r\u0103cie, lipsit\u0103 de cultur\u0103, absent\u0103 de cult, inundat\u0103 de farisei, plin\u0103 de obedien\u0163i, de la\u015fi, de tr\u0103d\u0103tori, de mi\u015fei, de impostori, saturat\u0103 de minciuni, f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103 de politicianism, impregnat\u0103 de populism, lipsit\u0103 de aristocra\u0163ia elitelor cre\u015ftine, de oamenii de caracter, de demnitate, credin\u0163\u0103 \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O ROM\u00c2NIE LIPSIT\u0102 DE ROM\u00c2NIA!<\/p>\n

\u00a0 Fond de carte bibliofil DUMITRU IONESCU<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b, 9 februarie 2019<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201ePor\u0163i un frumos \u015fi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. \u00a0\u00a0 S\u0103 tr\u0103ie\u015fti dar mul\u0163i ani, o Doamne! [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43042","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43042","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43042"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43042\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43045,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43042\/revisions\/43045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43042"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43042"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43042"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}