{"id":43121,"date":"2019-02-14T12:26:31","date_gmt":"2019-02-14T12:26:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43121"},"modified":"2019-02-14T13:00:03","modified_gmt":"2019-02-14T13:00:03","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/14\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-iii\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (III)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

I. Cre\u015ftinismul daco-roman (secolele IV-VI)<\/p>\n

Despre originea apostolic\u0103 a cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc.<\/strong> O problem\u0103 controversat\u0103 este aceea privitoare la apostolatul Sf. Andrei \u00een Scythia (Dobrogea). Cum s-a n\u0103scut aceast\u0103 tradi\u0163ie? Dup\u0103 cum rezult\u0103 din cuprinsul epistolelor, regiunile sud-dun\u0103rene \u00eenvecinate au fost evanghelizate direct de Sf. Apostol Pavel \u015fi ucenicii s\u0103i. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u0163inuturile noastre, Pr. Prof. Dr. Mircea P\u0103curariu arat\u0103 c\u0103, dup\u0103 o tradi\u0163ie consemnat\u0103 de Sf. Ipolit (170-226), Sf. Apostol Andrei a vestit evanghelia \u201esci\u0163ilor \u015fi tracilor\u201d. Ideea aceasta-prezen\u0163a Sf. Apostol Andrei \u00een Scythia \u2013 este amintit\u0103 \u015fi \u00eentr-un pasaj din Istoria bisericeasc\u0103<\/em><\/strong> a lui Eusebius din Caesarea (265-339), unde scrie c\u0103 acesta a propov\u0103duit \u015fi \u00een Dacia Pontic\u0103, viitoarea provincie Scythia Minor (Dobrogea). Eusebiu citeaz\u0103 pe Origen, Comentarii, III, Facere<\/em><\/strong>. Tradi\u0163ia conform c\u0103reia Sf. Apostol Andrei a predicat la sci\u0163ii din Pontul Euxin a fost reluat\u0103 mai t\u00e2rziu \u015fi de al\u0163i scriitori biserice\u015fti, precum c\u0103lug\u0103rul Epifanie (sec. VIII), \u00een \u201eVia\u0163a Sf. Apostol Andrei\u201d. La noi, tradi\u0163ia referitoare la Sf. Andrei a fost consemnat\u0103, pentru prima dat\u0103, de mitropolitul Dosoftei, \u00een \u201eVie\u0163ile sfin\u0163ilor\u201d. El mai adaug\u0103 c\u0103 \u00een sprijinul evangheliz\u0103rii Daciei Pontice vin \u015fi unele colinde \u015fi crea\u0163ii folclorice din Basarabia \u015fi Dobrogea, care amintesc de trecerea Apostolului prin aceste \u0163inuturi, ca \u015fi unele toponime precum pe\u015ftera Sf. Andrei, p\u00e2r\u00e2ul Sf. Andrei \u015f.a. Pe baza acestor surse, Pr. P\u0103curariu scrie: \u201ecre\u015ftinismul rom\u00e2nesc este de origine apostolic\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0Unii istorici, precum Zeiller, consider\u0103 \u201eambiguu\u201d pasajul scriitorului bisericesc Eusebius din Caesarea, \u201eo simpl\u0103 posibilitate\u201d de propov\u0103duire a legii noi \u00een provincia roman\u0103 Scythia Minor (Dobrogea). Mul\u0163i teologi \u015fi istorici rom\u00e2ni echivaleaz\u0103 Scythia cu \u0163inutul dobrogean, cu zona coloniilor grece\u015fti vest-pontice, unde Apostolul Andrei ar fi \u00eentemeiat primele comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine. Al\u0163i cercet\u0103tori manifest\u0103 re\u0163inere fa\u0163\u0103 de eventualitatea prezen\u0163ei apostolului \u00een \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103r\u0103 a o respinge, iar unii istorici apreciaz\u0103 informa\u0163ia lui Eusebiu ca fiind \u201edificil de verificat\u201d, iar tradi\u0163ia constituit\u0103 \u00een jurul misionarismului Sf. Andrei \u00een Scythia \u201efrizeaz\u0103 legenda\u201d. Geneza \u015fi evolu\u0163ia tradi\u0163iei scythice a misiunii Apostolului Andrei este interesant\u0103. Astfel, \u00een cea mai veche scriere apocrif\u0103, \u201eActa Andreae\u201d, din a doua jum\u0103tate a secolului al II-lea d. H., se spune c\u0103 Apostolul Andrei s-ar fi \u00eendreptat spre popoarele \u201edin jurul M\u0103rii Negre\u201d, spre Scythia. Dar conform actului apocrif, traseul apostolului a fost Thracia (Philippopol), Macedonia (Thessalonic), apoi Achaia (Grecia), cu ora\u015fele Corint, Megara \u015fi Patras, unde a fost \u015fi r\u0103stignit, a\u015fadar, nu apare nici o men\u0163iune despre prezen\u0163a lui Andrei \u00een Scythia. Prin urmare, o tradi\u0163ie explicit\u0103 despre evanghelizarea Scythiei de c\u0103tre Sf. Apostol Andrei nu este men\u0163ionat\u0103 \u00een cele mai vechi scrieri apocrife. \u00cen acela\u015fi timp, Origen (184-253) nu men\u0163ioneaz\u0103 nicio tradi\u0163ie asupra misiunii Apostolului Andrei \u00een \u201eScythia\u201d. Deci, \u00een nicio lucrare anterioar\u0103 \u201eIstoriei biserice\u015fti\u201d a lui Eusebius (secolul IV), nu se face men\u0163iune la o tradi\u0163ie cert\u0103 privitoare la vestirea Evangheliei de c\u0103tre Apostolul Andrei \u00een Scythia. Ca pentru a \u00eent\u0103ri aceast\u0103 concluzie, istoricul D. M. Pippidi a f\u0103cut o analiz\u0103 istoriografic\u0103 \u015fi filologic\u0103 a fragmentului din Eusebiu, \u00een care este men\u0163ionat Apostolul Andrei \u00een Scythia, din care rezult\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 \u201e\u015fubred\u0103 \u015fi izolat\u0103, tradi\u0163ia p\u0103strat\u0103 de Eusebiu despre o misiune a apostolului Andrei \u00een p\u0103r\u0163ile dun\u0103rene nu rezist\u0103 criticii\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 secolul al IV-lea, cultul Sf. Andrei se va amplifica-datele diferitelor tradi\u0163ii din literatura popular\u0103, din apocrife, din Istoria<\/em><\/strong> lui Eusebiu au fost juxtapuse \u015fi substan\u0163ial \u00eembog\u0103\u0163ite. \u00cens\u0103 cultul consacrat lui nu indic\u0103 o venera\u0163ie aparte acordat\u0103 Sf. Apostol Andrei \u00een zona Dobrogei (Sci\u0163ia Minor). \u00cen teritoriile din nordul Dun\u0103rii, cinstirea Sf. Apostol Andrei, \u00een secolul al IV-lea, este pe deplin confirmat\u0103 de un fragment de calendar gotic, redactat \u00een Tracia, unde \u00een 29 noiembrie se men\u0163ioneaz\u0103: \u201e\u00cen Go\u0163ia, dincolo de Dun\u0103re, apostolul Andrei\u201d. Zeiller se \u00eentreba: \u201eAceast\u0103 men\u0163iune a Sf. Andrei n-ar putea fi un ecou al tradi\u0163iei, care face din el apostolul Traciei \u015fi Scythiei\u201d? \u00cen secolul al VII-lea se na\u015fte cea mai \u201epolitizat\u0103\u201d dintre tradi\u0163iile alc\u0103tuite \u00een jurul apostolului Andrei: sfin\u0163irea de apostolul Andrei a primului episcop de Constantinopol, legendarul Stachys. Aceast\u0103 legend\u0103 a sfin\u0163irii acestuia a avut drept rezultat reluarea legendei despre misiunea Sf. Andrei \u00een Scythia. Tradi\u0163ia scythic\u0103 revine, din secolul VIII, constant \u00een scrierile ecleziastice sau istoriografice bizantine,\u00a0 Sf. Andrei ar fi hirotonit ca episcop, la Odessos (Varna), pe Ampliat, \u00eens\u0103 Zeiller a ar\u0103tat c\u0103 nota din Sinaxarul Bisericii din Constantinopol este nul\u0103, lipsit\u0103 de orice valoare. \u00cen continuare, inspira\u0163i de literatura apocrif\u0103 \u015fi cult\u0103, Simeon Metaphrastul (secolul X) \u015fi Callistos Xantopulos (secolul XIII), autori \u015fi a altor mistific\u0103ri, au men\u0163ionat predicarea Evangheliei de c\u0103tre Sf. Andrei \u00een \u201epustiurile scythice\u201d \u2013 Dobrogea, p\u0103r\u0163ile r\u0103s\u0103ritene ale Daciei sau sudul teritoriului ei.<\/p>\n

Apoi, simplu, din literatura bizantin\u0103, tradi\u0163ia scitic\u0103 a trecut \u00een literatura popula\u0163iei supuse Constantinopolului. Tradi\u0163ia apostolatului Sf. Andrei \u00een Scythia, neverificat\u0103, a generat, la r\u00e2ndul ei, legenda cre\u015ftin\u0103rii de c\u0103tre acesta a rom\u00e2nilor, ru\u015filor, gruzinilor \u015fi altor popoare din zona M\u0103rii Negre. Pe de alt\u0103 parte, \u00een onomastica medieval\u0103, numele Andrei lipse\u015fte, iar Sf. Andrei nu i s-a dedicat nicio biseric\u0103. Pornind de la toate cele enumerate mai sus, Petre \u015e. N\u0103sturel ajunge la urm\u0103toarea concluzie: tradi\u0163iile populare ce fac din Apostolul Andrei evanghelizatorul rom\u00e2nilor sunt lipsite de orice valoare documentar\u0103 \u015fi trebuie respinse din r\u00e2ndul m\u0103rturiilor invocate \u00een acest sens. Repetat\u0103 de reprezentan\u0163ii bisericii, popularizat\u0103 prin diferite mijloace de informare, tradi\u0163ia scythic\u0103 a misiunii apostolului Andrei a devenit o component\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei comune \u015fi cu greu va putea fi dislocat\u0103. Mai mult, tradi\u0163ia a trecut \u00een istoriografie, risc\u00e2nd s\u0103 se transforme dintr-o chestiune de identitate na\u0163ional\u0103 \u00eentr-un alt mit. Nici Sf. Filip, a\u015fa cum s-a sus\u0163inut, n-a fost \u00een Scythia. Prin urmare, cf. lui D. M. Pippidi, Petre \u015e. N\u0103sturel \u015fi N. Zugravu, apostolii Andrei \u015fi Filip n-au predicat niciodat\u0103 \u00een Scythia, acestea sunt doar tradi\u0163ii legendare, a\u015fadar, cre\u015ftinismul daco-roman din spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic nu are o origine apostolic\u0103. Problema prezen\u0163ei Sf. Apostol Andrei \u00een Scythia Minor r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103, urm\u00e2nd ca cercet\u0103ri ulterioare s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cen Moesia Inferior \u015fi Dacia, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al III-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al IV-lea, spiritualitatea p\u0103g\u00e2n\u0103 prezenta condi\u0163ii similare, tendin\u0163e apropiate, orient\u0103ri comune, aceasta continua s\u0103 aib\u0103 adep\u0163i, mai ales \u00een zona rural\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eenceputurile \u015fi ascensiunea cre\u015ftinismului \u00een spa\u0163iul ponto-dun\u0103rean, \u00een epoca roman\u0103, o problem\u0103 controversat\u0103 este aceea a izvoarelor privitoare la aceste \u00eenceputuri. Am v\u0103zut mai sus c\u0103 ideea originilor apostolice ale cre\u015ftinismului daco-roman este \u015fubred\u0103. Opinii divergente au generat \u015fi datele transmise de doi autori cre\u015ftini, Tertulian (160-240) \u015fi Origen (184-253). Referitor la urmele cre\u015ftine \u00een zon\u0103, cele mai vechi monumente cre\u015ftine de pe teritoriul Rom\u00e2niei\u00a0 provin din a\u015fez\u0103rile situate pe limesul dun\u0103rean \u015fi litoralul pontic: \u00een Moesia Inferior (Dobrogea), Dacia roman\u0103, teritorii din afara sa. \u00cen perioada cre\u015ftinismului timpuriu, \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc asist\u0103m la \u00eenceputurile \u201epenetra\u0163iei p\u0103g\u00e2ne\u201d \u00een cre\u015ftinism. Limba primar\u0103 a cre\u015ftinismului, a evangheliz\u0103rii \u015fi a liturghiei celor mai vechi comunit\u0103\u0163i din Orient \u015fi Occident a fost greaca comun\u0103 (koine). Abia din secolul II, \u00een provinciile latinofone, limba latin\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se substituie limbii grece\u015fti \u2013 din acel moment, cre\u015ftinismul devine un \u201efactor de latinizare\u201d. \u00cen spa\u0163iul rom\u00e2nesc, situa\u0163ia era asem\u0103n\u0103toare: \u00een ora\u015fele grece\u015fti din provincia Moesia Inferior, predicarea Legii Noi a \u00eenceput \u015fi s-a f\u0103cut constant \u00een limba greac\u0103, dar \u00een mediul latinofon din teritoriul moesic al Dobrogei \u015fi al sudului Moldovei, \u015fi mai ales \u00een Dacia, provincie occidental\u0103 prin administra\u0163ie, orientare economic\u0103, compozi\u0163ie etnic\u0103, statut lingvistic, tablou religios, latina a devenit, \u00een secolele II-III, limba liturghiei. Petre \u015e. N\u0103sturel:daco-romanii au avut, la un moment dat, o liturghie latin\u0103, fapt probat \u015fi de existen\u0163a \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a termenului \u201emeserere\u201d, ce provine din latinul miserere<\/em>. Primii cre\u015ftini din spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea dreapt\u0103, fapt ce se deduce din afirmarea divinit\u0103\u0163ii lui Iisus Hristos, numit cu titlurile \u201eDomn\u201d \u015fi \u201eM\u00e2ntuitor\u201d. \u00cen contextul religios al secolelor II-III, dominate de p\u0103g\u00e2nism, are loc penetra\u0163ia \u015fi asimilarea unor elemente p\u0103g\u00e2ne de c\u0103tre cre\u015ftinism, iar autori cunoscu\u0163i precum Ignatie Teoforul, Tertulian, Clement Alexandrinul, Iustin Martirul, Origen scriu despre cre\u015ftini, care \u00eenc\u0103 nu se debarasau de vechile credin\u0163e, consumau carnea victimelor sacrificate idolilor, nu respectau \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile M\u00e2ntuitorului, aveau \u00eendoieli sau p\u0103reri gre\u015fite despre unele practici sau se \u00eentorceau la credin\u0163ele tradi\u0163ionale. Descoperirile cre\u015ftine din spa\u0163iul rom\u00e2nesc contureaz\u0103 aceea\u015fi imagine: noua credin\u0163\u0103 a preluat practici p\u0103g\u00e2ne ce primesc semnifica\u0163ii noi, cre\u015ftine.<\/p>\n

O stel\u0103 descoperit\u0103 la Tomis prezint\u0103 un interesant sincretism de idei p\u0103g\u00e2ne \u015fi cre\u015ftine. Valori noi sunt exprimate \u00een termeni vechi, asist\u0103m acum la un adev\u0103rat amalgam de concep\u0163ii, toate denot\u0103 o atmosfer\u0103 de sincretism al ideilor, \u00eentrep\u0103trundere a credin\u0163elor, de comuniune a simbolurilor. \u00cen Dacia, imaginea Bunului P\u0103stor de pe unele geme evoca cre\u015ftinilor episoade din mitologia orfic\u0103 sau cea a lui Hermes, era popular cultul zei\u0163ei egiptene Isis. \u00cen provincia nord-dun\u0103rean\u0103, figurile fantastice, \u015ferpii au contribuit la fundamentarea \u201eiconografic\u0103\u201d \u015fi chiar lingvistic\u0103 a \u201edracului\u201d rom\u00e2nesc, pe care V. P\u00e2rvan l-a derivat din to\u0163i \u201eidolii \u015fi demonii p\u0103g\u00e2ni\u201d comb\u0103tu\u0163i de cre\u015ftinismul \u00een ascensiune. Din secolul al III-lea, a \u00eenceput s\u0103 se generalizeze \u015fi sensul cre\u015ftin al termenului \u00eenger<\/em>, din latinul angelus<\/em>, la care au contribuit nu numai concep\u0163iile cre\u015ftine, ci \u015fi influen\u0163ele orientale \u015fi cele greco-romane. \u00censu\u015firea unor acte, gesturi \u015fi lexeme cre\u015ftine a fost facilitat\u0103 de realit\u0103\u0163i similare din cultele p\u0103g\u00e2ne din Moesia Inferior \u015fi Dacia. O dat\u0103 cu ascensiunea treptat\u0103 a cultului Fecioarei Maria, a fost asimilat\u0103 \u015fi vechea terminologie p\u0103g\u00e2n\u0103, N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu \u00eembrac\u0103 aspecte particulare \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, iar L. Blaga se-ntreba: \u201eNu devine Maica Domnului uneori o zei\u0163\u0103 a fertilit\u0103\u0163ii\u201d? O dat\u0103 cu dezvoltarea cultului martirilor, printre ruralii nord-dun\u0103reni, dup\u0103 350, se generalizeaz\u0103 termenul s\u00e2nt<\/em> din latinul sanctus<\/em>. Sunt \u015fi alte vocabule specifice universului spiritual p\u0103g\u00e2n care au contribuit la \u00eenchegarea terminologiei cre\u015ftine rom\u00e2ne\u015fti, \u00een teritoriile Moesiei Inferior (Dobrogea) \u015fi Dacia: monumentum \u2013 morm\u00e2nt, tacere \u2013 a t\u0103cea, comendare<\/em> -a com\u00e2nda, basilica<\/em> -biseric\u0103, Domine Deus<\/em> \u2013 Dumnezeu. Concluzie: \u00eenceputurile cre\u015ftinismului popular rom\u00e2nesc dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada preconstantinian\u0103.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

13 februarie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I. Cre\u015ftinismul daco-roman (secolele IV-VI) Despre originea apostolic\u0103 a cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc. O problem\u0103 controversat\u0103 este aceea privitoare la apostolatul Sf. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43121","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43121","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43121"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43121\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43125,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43121\/revisions\/43125"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43121"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43121"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43121"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}