{"id":43199,"date":"2019-02-19T09:15:40","date_gmt":"2019-02-19T09:15:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43199"},"modified":"2019-02-19T11:55:57","modified_gmt":"2019-02-19T11:55:57","slug":"anca-sirghie-memorandistul-nicolae-cristea-intre-oamenii-icoana-ai-neamului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/19\/anca-sirghie-memorandistul-nicolae-cristea-intre-oamenii-icoana-ai-neamului-romanesc\/","title":{"rendered":"Anca S\u00ceRGHIE: Memorandistul Nicolae Cristea, \u00eentre Oamenii – Icoan\u0103 ai Neamului Rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Memoria timpului cerne printr-o sit\u0103 deas\u0103 lucrarea \u00eenainta\u0219ilor, dintre care r\u0103zbat la limanul nemuririi numai o mic\u0103 parte, c\u00e2t v\u00e2rful unui aisberg plutind \u00een ocean. Despre militan\u021bii rom\u00e2ni transilv\u0103neni din perioada Imperiului Austro-Ungar se cuvine s\u0103 glos\u0103m \u00een anul Centenarului Marii Uniri mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, pentru c\u0103 activitatea lor plin\u0103 de sacrificii s-a constituit \u00een istorie ca o treapt\u0103 important\u0103 spre \u00eemplinirea visului Rom\u00e2niei \u00eentregite.<\/p>\n

Restituirea operei r\u0103mase de la preotul \u0219i publicistul\u00a0 memorandist Nicolae Cristea (n.1834 Ocna Sibiului- d. 1902 Sibiu), redactor-\u0219ef\u00a0 \u00eentre 1865 \u0219i 1883 la \u201cTelegraful Rom\u00e2n\u201c[1]<\/sup><\/strong> din Sibiu, \u0219i ctitor apoi al ziarului \u201eTribuna\u201d, din aceea\u0219i localitate a Transilvaniei, se \u00eentrege\u0219te cu fiecare volum pe care \u00eel a\u0219ez\u0103m \u00een lumina tiparului, ca o datorie pe care ne-am asumat-o fa\u021b\u0103 de un mare \u00eenainta\u0219, amenin\u021bat altfel s\u0103 cad\u0103 pe nedrept \u00een uitare. Experien\u021ba dob\u00e2ndit\u0103 ca asesor consistorial sub patru mitropoli\u021bi ai Ardealului, \u00eencep\u00e2nd cu inegalabilul Andrei \u0218aguna, care l-a desemnat \u00een testamentul s\u0103u \u00een func\u021bia \u00eencredin\u021bat\u0103 \u201cp\u00e2n\u0103-i va pl\u0103cea\u201d[2]<\/sup><\/strong>, apoi sub Procopie Ivanovici, Miron Romanul \u0219i sub Ioan Me\u021bianu, va face din ocnerul iste\u021b \u0219i harnic un om chibzuit, demn \u0219i prestant, ac\u021bion\u00e2nd cu mult tact, ceea ce \u00eel va determina\u00a0 chiar \u0219i pe fostul ministru de finan\u021be maghiar Lucaci, vorbind cu un alt rom\u00e2n, s\u0103 afirme c\u0103 Nicolae Cristea \u201ceste omul cel mai cu minte\u00a0 \u0219i de omenie din toat\u0103 na\u021bia dumneavoastr\u0103\u201d. [3] <\/sup><\/strong>\u00a0Aprecieri elogioase aveau s\u0103 vin\u0103 \u00een contemporaneitate din partea mai tinerilor jurnali\u0219ti M.Eminescu \u0219i I.Slavici, iar \u00eentre istoricii prestigio\u0219i de mai t\u00e2rziu, specializa\u021bi \u00een trecutul Transilvaniei, Vasile Netea n-a ezitat s\u0103-l socoteasc\u0103 pe Nicolae Cristea, printr-o superlativizare\u00a0 la fel de onorant\u0103, drept \u201ecea mai \u00eenalt\u0103 figur\u0103 de gazetar ardelean din secolul al XIX-lea, adev\u0103rat\u0103 pild\u0103 de onestitate, de abnega\u021bie \u0219i eroism profesional.\u201d [4]<\/sup><\/strong><\/p>\n

Volumul Medita\u021biuni Politico-Istorice. Spre Marea Unire (Editura D*A*S, Sibiu, 2018) apare acum dup\u0103 o culegere de studii consacrate de noi\u00a0 \u00een 1996 acestui om-icoan\u0103 al neamului rom\u00e2nesc, Memorandistul Nicolae Cristea \u0219i epoca lui, prefa\u021bat\u0103 de Prof. Univ. Dr. Mircea P\u0103curariu. Cartea s-a bucurat \u0219i de o a doua edi\u021bie, \u00eembog\u0103\u021bit\u0103, \u00een 2011. Concomitent,\u00a0 \u00een 1996 a ap\u0103rut prima edi\u021bie, urmat\u0103 \u00een 1998\u00a0 de o a doua, edi\u021bie critic\u0103, la volumul File de memorialistic\u0103. Jurnal, cu un Cuv\u00e2nt \u00eenainte semnat de Mitropolitul Ardealului Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103. \u00cen noul volum au fost selectate de data aceasta dou\u0103\u00a0 eseuri politice, ap\u0103rute antum la Sibiu, respectiv La \u021bint\u0103. Medita\u021biune politic\u0103 de Nicolae Cristea, \u00een 1895 \u0219i\u00a0 Din trecut pentru viitor. Repriviri politice recente, \u00een 1899, dar cu autor nemen\u021bionat, pe copert\u0103 apar\u00e2nd doar titlul Articole politice. Textul a fost retip\u0103rit dup\u0103 ziarul \u201eTribuna\u201d nr. 251 \u0219i urm\u0103toarele din 1898, av\u00e2nd anexate trei materiale doveditoare, de un cert interes. Dorim s\u0103 complet\u0103m astfel plaja crea\u021biei lui Nicolae Cristea cu pagini \u00een care printr-o panoramare a seismelor societ\u0103\u021bii din \u021b\u0103rile central \u0219i est europene, se reflect\u0103 \u00een subtext crezul \u0219i direc\u021bia de lupt\u0103 ale temerarului combatant sibian pentru idealurile na\u021biei rom\u00e2ne. Replasat \u00een peisajul caleidoscopic al societ\u0103\u021bii austro-ungare cu principalii ei actan\u021bi, cititorul este pus \u00een contact cu evenimentele de la\u00a0 Curtea imperial\u0103 a Vienei, cu deciziile luate \u00een Parlamentul budapestan, cu luptele ce se duceau pretutindeni pentru putere. Dar tema pivotant\u0103 a comentariului r\u0103m\u00e2ne chestiunea rom\u00e2neasc\u0103, cu amintirea proasp\u0103t\u0103 a deten\u021biei suferite pentru activitatea memorandist\u0103 a sa \u0219i a camarazilor lui transilv\u0103neni de crez politic.<\/p>\n

St\u0103p\u00e2nind cinci limbi str\u0103ine, comentatorul are o anumit\u0103 ubicuitate ca spectru documentar \u0219i dovede\u0219te o autoritate cu totul special\u0103, asigurat\u0103 de continua lectur\u0103 a presei. De aici \u0219i plaja larg\u0103 a faunei politice din care \u00ee\u0219i selecteaz\u0103 personalit\u0103\u021bile discutate. Se perind\u0103 prin paginile celor dou\u0103 medita\u021biuni monarhi \u0219i arhiduci, mini\u0219tri \u0219i parlamentari, politicieni ce re\u021binuser\u0103 interesul presei momentului. Din e\u0219ichierul politic european nu lipsesc Napoleon al III-lea, Bismarck, \u021barul Rusiei Alexandru al III-lea, chiar dac\u0103 la un moment dat \u00een imperiului dualist \u201cproviden\u021bialul\u201d Kossuth Ferencz este v\u0103zut ca cel mai potrivit aspirant la tronul Ungariei \u0219i ziarele se \u00eencarc\u0103 p\u00e2n\u0103 la\u00a0 satura\u021bie cu asemenea aprecieri elogioase. \u00cen pofida at\u00e2tor nume de personalit\u0103\u021bi, care populeaz\u0103 scena politic\u0103 a vremii, profilul cel mai puternic conturat \u00een noua carte este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 chiar al lui Nicolae Cristea. Politicianul transilv\u0103nean tr\u0103ia o teribil\u0103 dram\u0103 a marginaliz\u0103rii, \u00een ciuda martiriului pe care continua s\u0103-l suporte chiar \u0219i dup\u0103 ie\u0219irea din temni\u021ba de la Va\u021b. Paginile Jurnalului s\u0103u \u00eenceput \u00een 1895 \u0219i Medita\u021biunile scrise pentru viitorime erau o supap\u0103 prin care ziaristul \u00ee\u0219i desc\u0103rca sufletul tot mai \u00eentristat \u0219i-\u0219i nutrea con\u0219tiin\u021ba mereu treaz\u0103.\u00a0 Aspira\u021biile Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n, prezent prin reprezentan\u021bii s\u0103i \u00een multe file ale Medita\u021biunilor, mi\u0219c\u0103rile Partidului Liberal \u0219i ale celui Conservator din Rom\u00e2nia, cu ader\u0103ri sau respingeri de linii tactice, trezesc interesul analistului politic de la Sibiu. Comentatorul re\u00eenvie o lume apus\u0103 pentru cititorul zilelor noastre, dar nu pe cea a str\u0103lucirii\u00a0 habsburgice, care a alimentat beletristica bogat\u0103 \u00een fantezii a temei. Analistul este preocupat \u00een principal de sarabanda aranjamentelor din culise, cu umbrele compromisurilor l\u0103sate de actan\u021bii vie\u021bii politice. \u00cen\u021beleg\u00e2nd ce se ascunde \u00een dosul cortinei, Cristea nu ezit\u0103 s\u0103 dea \u00een vileag falsul \u0219i turpitudinea acelei lumi doar aparent pline de fal\u0103, el deosebind aparen\u021bele de adev\u0103r.<\/p>\n

\u00cen mod cert, \u021binuta d\u00e2rz\u0103, at\u00e2t profesional\u0103 c\u00e2t \u0219i uman\u0103, \u00eel desemneaz\u0103 pe jurnalistul transilv\u0103nean ca pe un model demn de urmat. Modest \u0219i discret \u00een tot ce a \u00eentreprins, cu aplica\u021bie social\u0103 \u0219i vizionarism politic, Nicolae Cristea a l\u0103sat imaginea omului de condei consecvent crezului s\u0103u, tot astfel cum Mircea Vulc\u0103nescu r\u0103m\u00e2ne pentru noi icoana omului de stat imaculat, iar Arsenie Boca este \u00een con\u0219tiin\u021ba urma\u0219ilor simbolul credin\u021bei religioase m\u00e2ntuitoare. \u0218i nicic\u00e2nd nu socotim c\u0103 ne este mai necesar\u0103 o asemenea pilduitoare existen\u021b\u0103 de memorandist, implicat \u00een lupta pentru demnitatea poporului s\u0103u asuprit, ca \u00een acest an centenar al Marii Uniri.<\/p>\n

Mai presus de toate, \u00een concluzie, merit\u0103 \u00een\u021beles mesajul pe care autorul \u00eel transmite viitorului prin medita\u021biunile sale. \u00cen contextul dramatic \u00een care i-a fost dat s\u0103 lupte pentru \u201c\u021binta\u201c na\u021bional\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania,\u00a0 pe care el trebuia s\u0103 o ascund\u0103 sub pav\u0103za unei atitudini moderate, \u00een lupta cu teroarea regimului austro-ungar ajuns la apogeul puterii sale, m\u0103rturisirea f\u0103cut\u0103 \u00een eseul La \u021bint\u0103 concentreaz\u0103 crezul s\u0103u de lupt\u0103tor\u00a0 cu arma condeiului: \u201d\u00centre astfel de \u00eempregiur\u0103ri, aspira\u021biunile rom\u00e2ne nu pot fi imposibile\u2026 De optimism putea fi vorba c\u00e2nd ne-am fi m\u0103rginit la laudele activit\u0103\u021bii rom\u00e2ne de p\u00e2n\u0103 aici \u00een cauza na\u021bional\u0103 politic\u0103, atunci c\u00e2nd am zis c\u0103, dup\u0103 activitatea l\u0103udabil\u0103 de p\u00e2n\u0103 aci \u0219i chiar \u0219i admirabil\u0103, lucrurile au s\u0103 se dezvolte mai departe de la sine \u0219i c\u0103 rom\u00e2nii nu mai au nimic de f\u0103cut. Aceasta nu am zis-o \u0219i nu o zicem, c\u00e2nd constat\u0103m c\u0103 rom\u00e2nii nu au ajuns \u00eenc\u0103 la \u021bint\u0103. Evenimentele, nici at\u00e2ta nu ne permit: s\u0103 st\u0103m la constatarea aceasta. Ele ne \u00eemping, \u0219i \u00eenc\u0103 cu tot dinadinsul, la ac\u021biune mai departe. Este timpul suprem. \u0218i a\u0219teptarea \u0219i am\u00e2narea sunt p\u0103cate de moarte. \u201c (s.n.) N\u0103dejdea nu \u00eei este spulberat\u0103 nici m\u0103car de lunile petrecute \u00een \u00eenchisoarea ungureasc\u0103 de la Va\u021b, de unde el \u00eencurajeaz\u0103 so\u021bia \u0219i copiii\u00a0 \u00een 13\/25 august 1894, \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-i c\u0103 necazurile prezente se vor transforma \u00een \u201cpl\u0103ceri sigure, pentru to\u021bi apar\u021bin\u0103torii familiei noastre\u00a0 \u00een mic \u0219i\u00a0 mare.\u201d(s.n.) Desigur c\u0103 familia cea mare era \u00een con\u0219tiin\u021ba acestui om de profund\u0103 \u00eensufle\u021bire patriotic\u0103 \u021bara \u00eentreag\u0103, care trebuia m\u00e2ntuit\u0103 pe plaiuri transilvane de jug str\u0103in. Dar la finele secolului al XIX-lea Rom\u00e2nia nu era \u00eenc\u0103 preg\u0103tit\u0103 pentru o unire administrativ\u0103, drept care unii jurnali\u0219ti transilv\u0103neni, \u00eentre care se num\u0103ra \u0219i Ioan Slavici, vedeau posibil\u0103 o structurare federal\u0103 a statului, cu regiuni care s\u0103-\u0219i conserve identitatea bazat\u0103 pe specific de limb\u0103 \u0219i de cultur\u0103. Aceast\u0103 optic\u0103 alimenta teoria unit\u0103\u021bii prin diversitate, pivot\u00e2nd pe elemente culturale \u0219i era aplicat\u0103 de comentatori la \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n

Studiile publicate \u00een volumul Medita\u021biuni politico-istorice. Spre Marea Unire, pentru prima dat\u0103 \u00eenm\u0103nunchiate astfel,\u00a0\u00a0 sunt nu numai un dialog impresionant al intelectualului sibian cu marile imperative ale vremii lui, ci \u0219i o oglind\u0103 a evolu\u021biei limbii rom\u00e2ne la finele secolului al XIX-lea, o interesant\u0103 baz\u0103 de cercetare pentru stadiul momentului publicistic respectiv. \u00a0Pentru c\u0103 asemenea pagini se cer puse la \u00eendem\u00e2na cititorilor de la \u00eenceputul secolului al XXI-lea, unele retu\u0219\u0103ri discrete s-au impus cu necesitate, \u00eentocmai cazului unor construc\u021bii resim\u021bite ast\u0103zi ca inadecvate. Principiul urmat a fost ca, pe c\u00e2t este posibil, s\u0103 conserv\u0103m expresivitatea limbii literare rom\u00e2ne de la finele secolului al XIX-lea, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219oc\u0103m lectorul zilelor noastre. Unde era necesar, am dat explica\u021bii la cuvintele ie\u0219ite din uz, recurg\u00e2nd la marile dic\u021bionare ale vremii. A\u0219a cum ne-am constituit ca o echip\u0103 \u00een realizarea unui asemenea dificil proiect editorial, \u00een care istoricul Mihai Sofronie este prefa\u021bator, iar \u00eengrijirea edi\u021biei am \u00eemp\u0103r\u021bit-o cu Marin Diaconu, consider\u0103m c\u0103 \u00een acest an de s\u0103rb\u0103torire a Centenarului Marii Uniri, apari\u021bia noii c\u0103r\u021bi\u00a0 dedicate memorandistului transilv\u0103nean Nicolae Cristea are multiple ra\u021biuni de sus\u021binere. G\u00e2ndul nostru de a des\u0103v\u00e2r\u0219i o restituire \u0219tiin\u021bific\u0103 complet\u0103 cuprinde \u0219i un al patrulea volum, cel consacrat publicisticii autorului sibian, \u00eentregire pe care o \u00eencredin\u021b\u0103m anului ce va veni.<\/p>\n

————————<\/p>\n

[1] <\/sup><\/strong>Cel mai longeviv ziar rom\u00e2nesc al tuturor timpurilor, \u201cTelegraful Rom\u00e2n\u201d apare ne\u00eentrerupt\u00a0 la Sibiu din 3 ianuarie 1853, c\u00e2nd a fost ctitorit de Andrei \u0218aguna,\u00a0 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

[2] <\/sup><\/strong>A.\u0218aguna, Testamentul marelui arhiepiscop\u00a0 Andrei baron de \u0218aguna<\/em>, Sibiu, Diecezana, 1915, p. 9.<\/p>\n

[3] <\/sup><\/strong>N.Cristea, File de memorialistic\u0103. Jurnal<\/em>,\u00a0\u00a0 Casa de pres\u0103 \u0219i Editura Tribuna, Sibiu, 1996,\u00a0 p. 245.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

[4] <\/sup><\/strong>V.Netea, Discu\u021bii asupra ziarelor \u0219i ziari\u0219tilor ardeleni<\/em>. \u00cen Pentru Transilvania<\/em> (P\u0103m\u00e2ntul \u0219i oamenii<\/em>), f.a., p. 213.<\/p>\n

——————–<\/strong><\/p>\n

Anca S\u00ceRGHIE<\/strong><\/p>\n

Sibiu, ianuarie 2019 <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Memoria timpului cerne printr-o sit\u0103 deas\u0103 lucrarea \u00eenainta\u0219ilor, dintre care r\u0103zbat la limanul nemuririi numai o mic\u0103 parte, c\u00e2t v\u00e2rful [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43199","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43199","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43199"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43213,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43199\/revisions\/43213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}