{"id":43257,"date":"2019-02-21T11:34:47","date_gmt":"2019-02-21T11:34:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43257"},"modified":"2019-02-21T11:34:47","modified_gmt":"2019-02-21T11:34:47","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-iv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/21\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-iv\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (IV)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Martiri cre\u015ftini la Dun\u0103rea de Jos <\/strong><\/p>\n

Religie cu o doctrin\u0103 aparte, propov\u0103duind un monoteism cu totul str\u0103in de spiritul antic greco-roman \u015fi interzic\u00e2nd adep\u0163ilor s\u0103i participarea la riturile tradi\u0163ionale, cre\u015ftinismul nu se putea bucura de toleran\u0163a autorit\u0103\u0163ilor romane \u015fi nici de simpatia adoratorilor vechilor divinit\u0103\u0163i. Suspecta\u0163i de autorit\u0103\u0163i, respin\u015fi de mul\u0163ime pentru practicile lor contrare zeilor, cre\u015ftinii erau considera\u0163i un corp str\u0103in, marginal, \u00een afara legii romane, iar religia lor o \u201esupersti\u0163ie\u201d, ce atr\u0103gea persecu\u0163ii. Cre\u015ftinismul a fost prigonit \u00eencep\u00e2nd de la Nero \u015fi p\u00e2n\u0103 la Diocletian, adic\u0103 de la mijlocul secolului I \u015fi\u00a0 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al IV-lea. Persecu\u0163iile au atins apogeul sub \u00eemp\u0103ratul Diocletian, care a dat patru edicte \u00eempotriva cre\u015ftinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea d\u0103r\u00e2marea l\u0103ca\u015furilor biserice\u015fti, interzicerea adun\u0103rilor \u015fi arderea c\u0103r\u0163ilor sfinte. \u00cen acela\u015fi an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preo\u0163ilor, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectiv\u0103 la to\u0163i credincio\u015fii care nu sacrificau zeilor. Apoi, \u00een prim\u0103vara anului 304, a fost dat al patrulea edict, care stabilea uciderea tuturor cre\u015ftinilor, preo\u0163i \u015fi laici, care refuzau s\u0103 sacrifice. \u00cen timpul persecu\u0163iei lui Diocletian (284-305), a lui Galeriu (305-311) \u015fi Liciniu (307-324), au suferit moarte martiric\u0103 \u015fi locuitori daco-romani din regiunea dun\u0103rean\u0103. Pe linia Dun\u0103rii, martirologiile consemneaz\u0103 mai mul\u0163i cre\u015ftini, victime ale persecu\u0163iilor \u00een cinstea c\u0103rora se celebra Natalia<\/em>, la Sirmium, Singidunum, Bononia, Ratiaria, Novae, Durostorum, \u00een Moesia, Panonia, Dacia. Numele unora dintre ei le cunoa\u015ftem din \u201eactele martirice\u201d, precum Breviarul sau Martirologiul siriac, din secolul al IV-lea, Martirologiul hieronymian, datat secolul al VII-lea, aflat la originea calendarului catolic de azi, \u015fi Sinaxarul Bisericii din Constantinopol, datat secolul al VIII-lea, care st\u0103 la baza calendarului ortodox din prezent. Printre cei supu\u015fi martiriului se aflau episcopi, preo\u0163i, diaconi, cite\u0163i, solda\u0163i din armata roman\u0103, func\u0163ionari, negustori, \u0163\u0103rani, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei. Ei au p\u0103timit mai ales \u00een cet\u0103\u0163ile de pe malul drept al Dun\u0103rii, \u00een provinciile ce apar\u0163ineau Imperiului, dup\u0103 275, ca Panonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea, Dalma\u0163ia, Dardania, Moesia Inferior \u015fi Scythia Minor. \u00centruc\u00e2t poporul rom\u00e2n s-a \u00eenchegat, deopotriv\u0103, \u00een nordul \u015fi \u00een sudul Dun\u0103rii, \u00een cadrul \u201eromanit\u0103\u0163ii r\u0103s\u0103ritene\u201d, este firesc s\u0103 amintim aici pe to\u0163i martirii cre\u015ftini din aceste provincii, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Pr. P\u0103curariu \u00een sinteza sa bisericeasc\u0103.<\/p>\n

Astfel, la Sirmium (Mitrovi\u0163a-Serbia), \u00een Panonia Inferior, au fost martiriza\u0163i preotul Montanus \u015fi so\u0163ia sa Maxima, \u00eeneca\u0163i \u00een r\u00e2ul Sava, din ordinul guvernatorului Probus, la 26 martie 304, c\u00e2nd sunt pomeni\u0163i de biseric\u0103. Acest martir, Montanus, este considerat primul preot daco-roman cunoscut \u00een istorie. \u00cen acela\u015fi loc, Sirmium, a p\u0103timit \u015fi episcopul Irineu, decapitat \u015fi apoi aruncat \u00een Sava, la 6 aprilie 304, urmat de diaconul s\u0103u Dimitrie, la 9 aprilie acela\u015fi an, viitorul sf\u00e2nt Dimitrie, pomenit de biseric\u0103 la 26 octombrie. \u00cen Singidunum (Belgrad-Serbia), \u00een Moesia Superior, au fost supu\u015fi martiriului diaconul Ermil \u015fi temnicerul Stratonic, convertit de el, chinui\u0163i \u015fi arunca\u0163i \u00een Dun\u0103re, la 13 ianuarie 307, sub Liciniu. \u00cen provincia Dacia Ripensis, sunt aminti\u0163i martirii Agheu, Gaius \u015fi Hermes din Bononia (Vidin-Bulgaria), \u00een Dacia Mediterranea, avem moa\u015fte ale martirilor la Naissus (Ni\u015f-Serbia), iar \u00een Dardania, sunt cunoscu\u0163i martirii Flor \u015fi Laur. \u00cen Moesia Inferior, o alt\u0103 provincie sud-dun\u0103rean\u0103, pe malul drept, este amintit martirul Lupus la Novae (Si\u015ftov-Bulgaria), iar la Durostorum (Silistra-Bulgaria), au fost martiriza\u0163i solda\u0163ii Pasicrat \u015fi Valention (fra\u0163i), decapita\u0163i la 24 aprilie 298, Marcian \u015fi Nicandru,\u00a0 uci\u015fi la 8 iunie, veteranul Iuliu, la 27 mai, Hesichius, la 15 iunie. La Ozovia, l\u00e2ng\u0103 Durostorum, au fost decapita\u0163i trei cre\u015ftini \u0163\u0103rani, Quintilianus, Maximus \u015fi Dadas, la 28 aprilie 304- credin\u0163a ajunsese \u015fi la sate.<\/p>\n

Credincio\u015fi cre\u015ftini au fost martiriza\u0163i, pe vremea lui Diocletian \u015fi Maximian, \u015fi \u00een provincia Scythia Minor (Dobrogea) \u00een localit\u0103\u0163i ca Tomis, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia, Axiopolis, unde s-au aflat inscrip\u0163ii \u015fi s-au f\u0103cut descoperiri arheologice. Astfel, dup\u0103 unele acte martirice, la Tomis, a p\u0103timit ca martir episcopul ora\u015fului Efrem, la 7 martie 300, iar ulterior Macrobiu \u015fi Gordian, originari din Asia Mic\u0103, surghiuni\u0163i aici \u015fi ar\u015fi, la 13 septembrie 320-323, sub Liciniu. \u00cempreun\u0103 cu ei, au fost martiriza\u0163i \u015fi localnici, precum Heli, Lucian \u015fi Zotic, care au fost decapita\u0163i, urma\u0163i de Valerian. Martirii Argeu \u015fi Narcis (fra\u0163i) au fost decapita\u0163i la 3 ianuarie 320-323, iar fratele lor Marcelin a fost chinuit \u015fi aruncat \u00een mare. La Axiopolis (Cernavod\u0103), au p\u0103timit ca martiri Chiril, Chindeas \u015fi Tasius (Dasius), probabil \u00een 303-moa\u015ftele celui din urm\u0103, soldat, au fost duse la Durostorum, iar \u00een 579 mutate la Ancona (Italia), unde se p\u0103streaz\u0103 \u015fi azi. La Halmyris (Dunav\u0103\u0163-jud. Tulcea), au fost martiriza\u0163i Epictet, preot, \u015fi Astion, t\u00e2n\u0103r convertit de el, la 8 iulie, \u00eentre 298-303. Ei erau originari din Asia Mic\u0103, fiind refugia\u0163i la Halmyris, unde au predicat \u015fi au f\u0103cut convertiri, fiind \u00eenchi\u015fi \u015fi apoi decapita\u0163i. La Noviodunum (Isaccea), sunt pomeni\u0163i sfin\u0163ii Flavian (25 mai) \u015fi Filip (4 iunie). Din listele de martiri, alc\u0103tuite de istoricii str\u0103ini, nici unul nu provine din regiunea dun\u0103rean\u0103. Dar cercet\u0103torii rom\u00e2ni au ar\u0103tat c\u0103 sunt \u015fi aici martiri, \u00eens\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc confuzii, exager\u0103ri, date false sau gre\u015fite, legende, cli\u015fee. De pild\u0103, \u00een calendarul liturgic de la Tomis, sunt men\u0163iona\u0163i 60 de martiri. Dintre martirii cunoscu\u0163i, doar patru au p\u0103timit pe p\u0103m\u00e2nt dobrogean: Attalos, Kamasis, Philippos \u015fi Zoticos, descoperi\u0163i \u00eentr-o basilic\u0103 din Niculi\u0163el (jud. Tulcea). Unii presupun c\u0103 au p\u0103timit \u00een cetatea \u00eenvecinat\u0103 de la Noviodunum, \u00een timpul lui Diocletian sau Liciniu, \u00eentr-o zi de 4 iunie. Al\u0163ii \u00eei consider\u0103 pe cei patru ca fiind \u201emisionari\u201d \u00een p\u0103r\u0163ile Buz\u0103ului, unde au suferit martiriul \u00een timpul persecu\u0163iei lui Athanarich, apoi trupurile lor au fost duse dincolo de Dun\u0103re \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntate la Niculi\u0163el. Sub cripta bisericii din Niculi\u0163el, ce ad\u0103postea pe cei patru, s-au descoperit resturi dintr-un morm\u00e2nt mai vechi unde se aflau moa\u015ftele a doi martiri necunoscu\u0163i-se pare c\u0103 ace\u015ftia sunt cei mai vechi martiri dobrogeni, probabil din timpul persecu\u0163iei lui Decius (249-251). Basilica de la Niculi\u0163el cu cripta (martyrion) respectiv\u0103 este \u00eensemnat\u0103 pentru istoria cre\u015ftinismului nostru, pentru c\u0103 aici s-au p\u0103strat singurele moa\u015fte de martiri aflate p\u00e2n\u0103 acum pe teritoriul rom\u00e2nesc. \u00cen prezent, moa\u015ftele celor patru martiri (sfin\u0163i) sunt depuse \u00een biserica m\u00e2n\u0103stirii Cuco\u015f aflat\u0103 \u00een apropierea locului unde au fost descoperite.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

21 februarie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Martiri cre\u015ftini la Dun\u0103rea de Jos Religie cu o doctrin\u0103 aparte, propov\u0103duind un monoteism cu totul str\u0103in de spiritul antic [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43257","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43257","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43257"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43257\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43259,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43257\/revisions\/43259"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}