{"id":4326,"date":"2012-04-10T16:21:04","date_gmt":"2012-04-10T16:21:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4326"},"modified":"2012-04-10T16:24:22","modified_gmt":"2012-04-10T16:24:22","slug":"xi-costica-valceanu-%e2%80%93-eruditie-si-marginalizare-sau-duelul-contrariilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/10\/xi-costica-valceanu-%e2%80%93-eruditie-si-marginalizare-sau-duelul-contrariilor\/","title":{"rendered":"XI. COSTIC\u0102 V\u00c2LCEANU \u2013 erudi\u0163ie \u015fi marginalizare sau duelul contrariilor?"},"content":{"rendered":"


\n<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n

Tr\u0103ind o via\u0163\u0103 trepidant\u0103, neobi\u015fnuit\u0103 \u2013 a\u015f putea spune \u2013 cu furtuni de vise, cu \u00eempliniri sau nereu\u015fite, cu prietenii de cele mai multe ori trainice, Dumitru Sinu a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een permanen\u0163\u0103 din experien\u0163a lui \u015fi a celor din jur, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, el a avut abilitatea s\u0103-\u015fi adune \u00een preajm\u0103 o mul\u0163ime de oameni valoro\u015fi. Unul dintre ace\u015ftia este Costic\u0103 V\u00e2lceanu, c\u0103ruia \u00eei pastreaz\u0103 vie amintirea \u015fi despre care-mi vorbe\u015fte la superlativ. Un erudit rasat, modest \u015fi rezervat, care a d\u0103ruit mai mult dec\u00e2t a primit, apreciind calitatea celor cu care a interac\u0163ionat \u015fi \u0163in\u00e2ndu-\u015fi doar adev\u0103ra\u0163ii prieteni aproape, Costic\u0103 V\u00e2lceanu \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe nea Mitic\u0103 \u00een Canada, la Montreal.<\/strong><\/p>\n

\n

Neamurile \u0163i le d\u0103 Dumnezeu, prietenii \u0163i-i alegi<\/strong><\/p>\n

\n

Mitic\u0103 Sinu nu s-a asociat niciodat\u0103 cu oricine. Toat\u0103 via\u0163a l-a urm\u0103rit sfatul bunicului s\u0103u, nea Niculi\u0163\u0103, un\u00a0 ardelean cinstit, cu mult discern\u0103m\u00e2nt, care i-a spus: S\u0103 stai \u00een preajma unui om, doar dac\u0103 vezi c\u0103 are s\u00e2mbure \u00een ceea ce spune. Dac\u0103 nu are aceast\u0103 virtute, las\u0103-l acolo unde l-ai g\u0103sit! \u015ei bine-a gr\u0103it, cu \u00een\u0163elepciunea-i neao\u015f\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, bunicul din \u00eemprejurimile Sibiului, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintelele c\u0103ruia \u015fi-acum, la v\u00e2rsta senectu\u0163ii, \u00ee\u015fi mai aduce aminte! Via\u0163a l-a c\u0103lit, l-a \u00eencercat mult \u015fi nea Mitic\u0103 a trebuit s\u0103-\u015fi selecteze cu mare aten\u0163ie prietenii, pentru c\u0103 societatea \u00een care tr\u0103ia (de fapt, perfect valabil \u015fi pentru ziua de ast\u0103zi) predispunea la tot felul de surprize nepl\u0103cute, care, de cele mai multe ori, proveneau din cercurile de prieteni. Cunosc\u00e2ndu-i preten\u0163iile \u015fi \u00eenclina\u0163ia spre oamenii cu sc\u00e2nteie, \u00een prezen\u0163a c\u0103rora se sim\u0163ea confortabil, pe c\u00e2nd era la Montreal, unul dintre prietenii s\u0103i \u2013 profesorul Sultana \u2013 i-a spus \u00eentr-o zi: Vino s\u0103-\u0163i prezint un om cult! \u015ei i-a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Costic\u0103 V\u00e2lceanu, un adev\u0103rat erudit, cu care ulterior s-a \u00eemprietenit.<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eP\u0103i ce eram noi f\u0103r\u0103 greci?\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eEra \u00eentr-adev\u0103r un om citit \u2013 \u00eemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103 \u015fi pe fa\u0163a lui se vedea clar admira\u0163ia pentru cel despre care-mi povestea -. \u00ce\u0163i vorbea ore \u00een \u015fir despre un singur om. Cuno\u015ftea istorie, filozofie \u015fi literatur\u0103 din \u00eentreaga lume. Era expert \u00een tot ce este legat de Grecia. C\u00e2nd \u00ee\u0163i povestea despre alte na\u0163ii, \u015fi era \u00eentrebat ce poate spune despre greci, s\u0103rea \u00een picioare \u015fi striga: P\u0103i ce eram noi f\u0103r\u0103 greci? \u00cencepea apoi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre greci cu o pasiune ie\u015fit\u0103 din comun\u2026\u201d Nea Mitic\u0103 \u00eemi povestea despre un om, care toat\u0103 via\u0163a lui studiase tot ce \u0163inea de Grecia: date istorice, geografice, politice, economice, demografice, culturale. Costic\u0103 V\u00e2lceanu vorbea cu o u\u015furin\u0163\u0103 de nedescris despre to\u0163i corifeii spiritualit\u0103\u0163ii grece\u015fti, despre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii care au amprentat puternic cultura \u015fi \u015ftiin\u0163a \u00eentregii lumi: \u201e\u00cei \u015ftia pe to\u0163i \u2013 z\u00e2mbea nea Mitic\u0103 povestindu-mi \u2013 Aristotel, Socrate, Pitagora, Pericle\u2026Valsa prin cartea meritelor acestora, dovedindu-\u015fi statutul de str\u0103lucit erudit\u201d.<\/strong>
\n Ascult\u00e2ndu-l, ajunsesem s\u0103 m\u0103 \u00eentreb \u015fi eu, precum eroul povestirii sale: P\u0103i ce eram noi f\u0103r\u0103 greci?!<\/strong><\/p>\n

\n

Ce faci c\u00e2nd se trage \u00een obrazul lui Hristos?<\/strong><\/p>\n

\n

Spre deosebire de majoritatea refugia\u0163ilor din vremea aceea, care \u00een general erau legionari, Costic\u0103 V\u00e2lceanu se diferen\u0163ia net, nu numai prin imensul bagaj de cuno\u015ftin\u0163e pe care-l de\u0163inea, ci \u015fi printr-un lucru care, contextual, p\u0103rea bizar: era comunist! Acesta era motivul pentru care rom\u00e2nii din Montreal nu-l prea agreau. \u00cenainte s\u0103 vin\u0103 \u00een Canada fusese \u00een Spania \u015fi \u00een Fran\u0163a. Se dusese s\u0103 lupte \u00eempotriva lui Franco; \u00een Spania erau chema\u0163i sus\u0163in\u0103torii din \u00eentreaga lume, ca s\u0103 apere comunismul. \u201eIoan I. Mo\u021ba, om politic rom\u00e2n, fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail \u015fi Vasile Marin luptau \u00een Spania contra comunismului \u2013 a continuat prietenul meu relatarea, f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 -. Cum po\u0163i s\u0103 stai lini\u015ftit c\u00e2nd vezi c\u0103 se trage \u00een obrazul lui Hristos? \u2013 era deviza \u00eenfoca\u0163ilor lupt\u0103tori \u00eempotriva flagelului comunist.\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eCum ai devenit dumneata comunist\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

\u00centr-una din zile, so\u0163ia lui nea Mitic\u0103, simpatica \u015fi distinsa doamn\u0103 Nicole, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o explica\u0163ie a aplec\u0103rii lui V\u00e2lceanu pentru comunism, l-a \u00eentrebat, cu toat\u0103 sinceritatea: Cum ai devenit dumneata comunist? F\u0103r\u0103 ezit\u0103ri, f\u0103r\u0103 complexe de niciun fel, el i-a r\u0103spuns calm: M-am s\u0103turat s\u0103 o v\u0103d pe mama lucr\u00e2nd la boieroi. Mama s\u0103pa p\u0103m\u00e2ntul boierilor\u2026 C\u00e2nd am ajuns \u00eens\u0103 la liceu, deja d\u0103deam ore \u00een particular la copiii acestora, \u015fi de atunci, mama nu a mai s\u0103pat niciodat\u0103 dec\u00e2t gr\u0103dina noastr\u0103.<\/strong>
\n Ajung\u00e2nd \u00een Canada, Costic\u0103 V\u00e2lceanu a continuat s\u0103 dea medita\u0163ii, printre elevii s\u0103i num\u0103r\u00e2ndu-se \u015fi copiii lui Nichita Tomescu, un renumit avocat rom\u00e2n, foarte cunoscut \u00een bran\u015f\u0103 pentru profesionalismul s\u0103u, \u00een Montreal.<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eNea Costic\u0103, \u00eemi ceri prea mult!\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

Cine era Nichita Tomescu? \u00cen luna noiembrie 1952, \u00een sala parohiei Saint Vincent-Ferrier se desf\u0103\u015fura prima adunare general\u0103 a Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne din Canada (ARC), creat\u0103 \u00een scopuri cu prec\u0103dere culturale \u015fi de conservare a identit\u0103\u0163ii etnice a rom\u00e2nilor emigran\u0163i din acea parte a lumii; printre membri fondatori ai acestei asocia\u0163ii se num\u0103ra \u015fi Nichita Tomescu, al\u0103turi de nume de marc\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne\u015fti din Canada: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana (prietenul care i l-a prezentat pe V\u00e2lceanu lui nea Mitic\u0103), Nick Florescu, Ion \u0162\u0103ranu \u015fi al\u0163ii. Tomescu, f\u0103cea \u015fi el parte din staff-ul diasporei rom\u00e2ne din Montreal. Relat\u00e2ndu-mi episodul acesta, nea Mitic\u0103 \u015fi-a amintit un pasaj din istoria lui nea Costic\u0103: \u00eentr-una din zilele \u00een care V\u00e2lceanu se afla la Nichita Tomescu acas\u0103 pentru a-i medita copiii, acesta l-a \u00eentrebat: Dar nea Costic\u0103, de ce \u00eemi ceri a\u015fa mult? Din cauza convingerilor sale pro-comuniste \u015fi, probabil, \u015fi datorit\u0103 erudi\u0163iei lui de invidiat, V\u00e2lceanu nu era agreat \u00een cercurile \u00eenalte ale diasporei, de\u015fi era o valoare, prin excelen\u0163\u0103, dar sub nici o form\u0103, nici el nu-\u015fi vindea ieftin vastele-i cuno\u015ftin\u0163e!\u00a0 La fel se \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een cazul lui Tomescu, \u00ee\u015fi oferea serviciile, dar trebuiau pl\u0103tite a\u015fa cum el considera, nu f\u0103cea concesii de niciun fel, acolo unde nu era cazul.<\/strong><\/p>\n

\n

Scriitor de cancelarie<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eOcupa\u0163ia de baz\u0103 a lui Costic\u0103 V\u00e2lceanu, principala lui surs\u0103 din care \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a la Montreal, nu era aceea de preparator particular, era cu totul alta: nea Costic\u0103 scria articole pentru guvernatorul provinciei Quebec\u201d. Am aflat de la nea Mitic\u0103 un lucru interesant: cele mai reu\u015fite articole semnate de omul cu func\u0163ia cea mai \u00eenalt\u0103 din administra\u0163ia provinciei canadiene, le scria Costic\u0103 V\u00e2lceanu. Vorbea \u015fi scria \u00eentr-o francez\u0103 impecabil\u0103, era un des\u0103v\u00e2r\u015fit m\u00e2nuitor al condeiului \u015fi al\u0103turi de inteligen\u0163a-i str\u0103lucitoare, talentul \u00een ale scrisului l-a f\u0103cut celebru \u00een toate cercurile intelectualit\u0103\u0163ii canadiene.<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eCum s\u0103 te las acum s\u0103 mergi singur\u00a0 acas\u0103?\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

Mitic\u0103 \u015fi Nicole Sinu erau printre pu\u0163inii prieteni adev\u0103ra\u0163i ai lui Costic\u0103 V\u00e2lceanu; \u00eei vizita mereu, aveau subiecte comune de discu\u0163ie \u015fi se sim\u0163ea bine la ei \u00een familie; de fiecare dat\u0103 se juca \u00eempreun\u0103 cu fiica celor doi, Sandra,\u00a0 pentru c\u0103 iubea foarte mult copiii. Nici nu sim\u0163eau cum se scurgeau orele atunci c\u00e2nd erau \u00eempreun\u0103; povesteau vrute \u015fi nevrute \u015fi dep\u0103nau amintiri la nesf\u00e2r\u015fit. Nea Mitic\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163ea pe V\u00e2lceanu, \u00een drum spre cas\u0103 \u015fi continuau s\u0103 povesteasc\u0103\u2026 Am\u00e2ndoi adorau plimb\u0103rile pe jos, iar discu\u0163iile care se desf\u0103\u015furau liber, \u00eei captivau. Pentru am\u00e2ndoi, fiecare \u00eent\u00e2lnire constituia o adev\u0103rat\u0103 delectare. C\u00e2nd ajungeau \u00een fa\u0163a casei lui Costic\u0103, acesta \u00eei spunea: Cum s\u0103 te las, acum, s\u0103 mergi singur acas\u0103? Hai c\u0103 vin \u015fi te conduc! \u015ei a\u015fa se conduceau unul pe altul, p\u00e2n\u0103 terminau de discutat toate subiectele pe care le abordau\u2026<\/strong>
\n \u00cen lumea nou\u0103, unde via\u0163a este at\u00e2t de trepidant\u0103 \u015fi unde primeaz\u0103 aspectul material al existen\u0163ei, nu mul\u0163i erau cei care agreau \u015fi savurau erudi\u0163ia \u015fi prezen\u0163a de spirit a lui nea Costic\u0103 V\u00e2lceanu. Cu toate c\u0103 fiecare cuv\u00e2nt al lui era plin de miez\u2026<\/strong><\/p>\n

Octavian D. CURPA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n

Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0(Din vol.\u201dEXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX\u201d \u2013 de Octavian D. CURPA\u015e, cap.XI. )<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tr\u0103ind o via\u0163\u0103 trepidant\u0103, neobi\u015fnuit\u0103 \u2013 a\u015f putea spune \u2013 cu furtuni de vise, cu \u00eempliniri sau nereu\u015fite, cu prietenii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4326","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4326","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4326"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4326\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}