{"id":43269,"date":"2019-02-21T12:54:46","date_gmt":"2019-02-21T12:54:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43269"},"modified":"2019-02-21T12:55:16","modified_gmt":"2019-02-21T12:55:16","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-adevarul-despre-primatul-apostolic-si-statul-papal-partea-i-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/02\/21\/gheorghe-constantin-nistoroiu-adevarul-despre-primatul-apostolic-si-statul-papal-partea-i-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: ADEV\u0102RUL DESPRE PRIMATUL APOSTOLIC \u0218I STATUL PAPAL (partea I-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201ePrimatul ar fi fost mo\u015ftenit succesiv din primatul apostolic-Petru, <\/em><\/strong>ai c\u0103rui urma\u015fi s\u00eent episcopii Romei care-\u015fi au succesiunea de la <\/em><\/strong>papa Clement al Romei, ca urma\u015f direct al Apostolului Petru.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0(SF\u00ceNTUL NECTARIE de EGHINA)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

O scurt\u0103 retrospectiv\u0103 a Bisericii Romei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pun\u00e2ndu-l pe Apostolul Petru<\/strong> din ceata cereasc\u0103 a Apostolilor, nelegitim<\/strong> pe Scaunul de Episcop al Romei, i s-a uzurpat conferirea apostolic\u0103 dat\u0103 de IISUS<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een Biserica Ierusalimului care i-a \u00eencredin\u0163at Apostolului Iacob<\/strong>, ruda Domnului, dar nelegitim<\/strong> Ierarhia Bisericii Cet\u0103\u0163ii Sfinte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urma\u015fii Apostolului Iacob<\/strong> s-au numit episcopi, apoi patriarhi, dar niciodat\u0103 vicari ai Domnului Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 l-au numit pe Apostolul Petru, nu simbolic ci direct Ierarhul Episcopiei primare a Romei, latinii nu mai aveau dreptul s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 niciodat\u0103 cu alt nume, chiar dac\u0103 sugestiv succesorii lui se intitulau urma\u015ful lui Petru<\/strong>\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Calitatea inoculat\u0103 Ierarhilor Episcopiei Romei de episcopus civitatis aeterne<\/em><\/strong>, s-a impus prin confirmarea Sf\u00e2ntului Apostol Petru ca Prim Episcop al Romei, de\u015fi Apostolatul <\/strong>a fost instituit direct de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos<\/strong>, nominal, f\u0103r\u0103 transmitere ereditar\u0103, iar Institu\u0163ia Eclesial\u0103 a fost instituit\u0103 de Apostoli prin Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt. Ierarhii au fost confirma\u0163i de c\u0103tre Apostolii care au r\u0103sp\u00e2ndit cre\u015ftinismul \u00een \u00eentreaga lume, fie dintre Ucenicii Apostolilor, fie dintre fii ale\u015fi ai locului Cet\u0103\u0163ii respective.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pun\u00e2ndu-l for\u0163at pe Apostolul Petru pe scaunul Romei, Biserica latin\u0103 \u015fi-a revendicat \u015fi s-a declarat cu de la sine putere-PRIMATUL PAPAL UNIVERSAL fundamentat pe:<\/p>\n

    \n
  1. a) Instituirea primatului apostolic \u00een persoana fericitului Petru <\/em>(de apostolici primatus in beato Petro institutione);<\/li>\n
  2. b) Continuitatea primatului la Pontificii romani<\/em> (de perpetuitate primatus Petri Romani Pontificis);<\/li>\n
  3. c) Natura \u015fi esen\u0163a primatului Pontificului roman <\/em>(de vi et ratione primatus Romani Pontificis);<\/li>\n
  4. d) Principiul infailibilit\u0103\u0163ii Pontificului roman <\/em>(de Romani Pontificis infailibili magisterio). (Sf. Nectarie de Eghina, De ce papa \u015fi supu\u015fii lui s-au desp\u0103r\u0163it de Biserica lui Hristos?<\/em> Istoria Schismei (I), trad. din lb. greac\u0103 de Caliopie Papacioc, Ed. Evanghelismos, Bucure\u015fti-2011, p. 17)<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0\u00a0 Alegerea Apostolului Petru pe scaunul episcopal al Romei n-a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Ra\u0163ionamentul a fost acesta: Petru ca Apostol era considerat de latini Vicarul lui Hristos, fiindc\u0103, zic\u0103-se tot de c\u0103tre romani, Iisus i-ar fi \u00eencredin\u0163at Cheile Raiului. Devenind primul Episcop al Romei, urma\u015fii s\u0103i papii nu deveneau vicarii lui Petru, ci Vicarii lui Hristos, care \u00een mod implicit \u00ee\u015fi exercitau puterea precum Hristos Arhiereul absolut at\u00e2t peste Cer, c\u00e2t \u015fi peste p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Ierarhii celorlalte Biserici Apostolice, a Ierusalimului<\/strong>, Antiohiei<\/strong>, Alexandriei<\/strong> \u015fi Constantinopolului<\/strong> s-au numit pur \u015fi simplu Episcopi, iar ulterior Patriarhi.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Biserica Apostolic\u0103 Universal\u0103 Lupt\u0103toare a M\u00e2ntuitorului pe p\u0103m\u00e2nt era M\u00e2na<\/strong> Sa dreapt\u0103<\/strong> care binecuv\u00e2nta lumea cre\u015ftin\u0103, slujind \u015fi sl\u0103vind Capul<\/strong> ei-Iisus Hristos<\/strong>. Cele 5 Degete<\/strong> de la M\u00e2n\u0103<\/strong> erau cele 5 Biserici Apostolice<\/strong>, dar cu urm\u0103toare distinc\u0163ie: Biserica Romei care reclama direct Ocrotirea expres\u0103 a Apostolului Petru, iar celelate Biserici Surori se considerau Fiicele lui Hristos \u015fi ale Maicii Sale, dar \u015fi privilegiatele tuturor celor 13 Apostoli<\/strong>, inclusiv a lui Petru.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 C\u00e2t timp Biserica Romei a r\u0103mas \u00een s\u00e2nul dreptei credin\u0163e-Ortodoxia, dar substituindu-l pe Hristos-Capul<\/strong> ei cu Petru, a r\u0103mas numai sub energiile necreate ale Duhului Sf\u00e2nt, fiindc\u0103 s-a al\u0103turat consensului Sinodal al Bisericii Apostolice, al\u0103turi de celelalte 4 Biserici Surori, altfel ar fi pierdut \u015fi aceast\u0103 brum\u0103 de har.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Niciodat\u0103<\/strong> cele 4 Biserici Apostolice Surori: Ierusalimul<\/strong>, Antiohia<\/strong>, Alexandria<\/strong> \u015fi Constantinopolul <\/strong>n-au renun\u0163at la Capul ei IISUS HRISTOS<\/strong>!<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Niciodat\u0103 <\/strong>cele 4 Biserici Apostolice Surori n-au renun\u0163at la credin\u0163a-Ortodox\u0103<\/strong>!<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Niciodat\u0103<\/strong> nu s-au considerat una superioar\u0103 alteia canonic sau dogmatic!<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Niciodat\u0103 <\/strong>nu au\u00a0 r\u00e2vnit hegemonia universal\u0103, ci s-au considerat un singur TRUP<\/strong> av\u00e2nd Cap<\/strong> doar pe Fiul <\/strong>lui Dumnezeu-M\u00e2ntuitorul Bisericii Sale cere\u015fti <\/strong>\u015fi p\u0103m\u00e2nte\u015fti!<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Regele francilor Pepin cel Scurt (741-756), cu binecuv\u00e2ntarea \u015fi invita\u0163ia papei \u015etefan II (752-757), a trecut \u00een fruntea armatei \u00een Italia distrug\u00e2nd regatul longobarzilor \u00eentre anii 754-756, iar teritoriul cucerit a fost d\u0103ruit papei \u015etefan II pe care papa inspirat l-a botezat:\u00a0 <<Patrimonium Sancti Petri>><\/em><\/strong>, <\/em>pun\u00e2ndu-se astfel bazele STATULUI PAPAL UNIVERSAL- RESPUBLICA ROMANORUM<\/em><\/strong> \u00eentre anii 754-755 \u0219i care a durat ne\u00eentrerupt p\u00e2n\u0103 la 20 Septembrie 1870, c\u00e2nd a fost desfiin\u0163at de \u201cMarele Inspector General\u201d<\/em>, grad 33 Giuseppe Garibaldi (1807-1882), conform instruc\u0163iunilor primite de la Direc\u0163ia suprem\u0103 a francmasoneriei*\u00a0 \u015fi re\u00eenfiin\u0163at la 11 Februarie 1929, dar nu \u00een limitele vechilor hotare.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 * (Paul Rosen, L\u2019Ennemie Sociale<\/em>, Histoire documentee des faites et gestes de la Franc-Masonerie, <\/em>Paris-1890)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 Biserica Romei nu s-a zidit nici pe Jertfa Hristic\u0103, nici pe sacrificiul Apostolic, ci pur \u015fi simplu pe sacrilegiul orgoliului, m\u00e2ndriei, hegemoniei<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fazele preliminare Schizmei celei Mari:<\/p>\n

      \n
    • \u00eemp\u0103r\u0163irea Imperiului roman de c\u0103tre augustul Diocle\u0163ian (284-305), \u00een anul 286 \u00een Imperiul roman de R\u0103s\u0103rit cu capitala la Nicomidia \u015fi Imperiul roman de Apus cu capitale la Roma;<\/li>\n
    • mutarea capitalei Imperiului universal Bizantin la Constantinopol, la 11 Mai 330 de c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare (306-337);<\/li>\n
    • \u00eemp\u0103r\u0163irea Imperiului Bizantin de c\u0103tre Teodosie cel Mare (379-395), \u00een 395 \u00eentre fii s\u0103i, Arcadiu (395-408) care a primit Orientul \u015fi Honoriu (395-423), c\u0103ruia i-a revenit Occidentul;<\/li>\n
    • introducerea ereziei adaosului <<Filioque>><\/em> \u00een Simbolul de Credin\u0163\u0103 Niceo-Constantinopolitan, adic\u0103 purcederea Duhului Sf\u00e2nt: <<de la Tat\u0103l \u015fi de la Fiul>><\/em> de c\u0103tre latini, par\u0163ial \u00een anul 447 la Soborul I de la Toledo, apoi \u00een cel de-al III-lea, Toledo-589 \u015fi Aachen 809, apoi definitiv \u00een 14 Februarie 1014;<\/li>\n
    • \u00eencorporarea provinciilor Iliricului oriental, Italia de Sud-Calabria, Sicilia \u015fi Creta sub jurisdic\u0163ia patriarhului de Constantinopol de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Leon III Isaurul (717-740), \u015fi confiscarea veniturilor Romei din acele provincii;<\/li>\n
    • \u00eencoronarea regelui franc Carol cel Mare (768-814), ca \u00eemp\u0103rat roman al Apusului \u00een Noaptea de Cr\u0103ciun a anului 800, de c\u0103tre papa Leon al III-lea;<\/li>\n
    • respingerea preten\u0163iilor papei Nicolae I (858-867) de a impune primatul papal apusean \u015fi asupra Bisericii R\u0103s\u0103ritului, de c\u0103tre patriarhul ecumenic Fotie (858-867; 877-886), care l-a excomunicat pe pap\u0103 \u00een anul 867;<\/li>\n
    • cardinalul Humbert f\u0103r\u0103 \u00eemputernicirea superiorului s\u0103u papa Leon al IX-lea care decedase la 19 Aprilie 1054, a emis un act de excomunicare prin care \u00eei anatematiza pe patriarhul Mihail Cerularie (1043-1058), clericii \u015fi credincio\u015fii Bisericii sale Ortodoxe, pe care l-a aruncat pe masa Sf\u00e2ntului Altar a Catedralei Sf\u00e2nta Sofia la \u00eenceputul Sfintei Liturghii \u00een S\u00e2mb\u0103ta din 16 Iulie 1054<\/strong> \u015fi a fugit;<\/li>\n
    • motivul principal al m\u00e2r\u015favului act, al nelegitimei anateme a fost acela\u015fi: preten\u0163ia universal\u0103 a papilor asupra \u00eentregii Biserici din Apus \u015fi R\u0103s\u0103rit;<\/li>\n
    • patriarhul Mihail Cerularie a convocat Sinodul de la 24 Iulie 1054<\/strong>, care a hot\u0103r\u00e2t \u00een unanimitate: anatema asupra papei Leon IX, a cardinalului Humbert, a delega\u0163ilor papali \u015fi a Bisericii romane.<\/li>\n<\/ul>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cauzele fundamentale privitoare la schism\u0103, revendicate de Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103:<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00a0\u201epreten\u0163iile arogante \u015fi anticanonice privitoare la primatul Papilor Romei care contravin duhului Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornice\u015fti \u015fi Apostole\u015fti, a\u015fa cum este el formulat \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, ap\u0103rat \u015fi p\u0103strat de cele \u015fapte Sfinte Sinoade Ecumenice<\/em>; inova\u0163iile introduse, prin care Biserica roman\u0103 s-a \u00eendep\u0103rtat at\u00e2t de mult de Biserica Ortodox\u0103 Soborniceasc\u0103 \u015fi Apostoleasc\u0103 <\/em>\u015fi \u00a0\u00eenc\u0103lcarea autorit\u0103\u0163ii Sfintelor Sinoade, singurele care pot de\u0163ine adev\u0103rul \u00een Biseric\u0103.\u201d<\/em> (Sf\u00eentul Nectarie, op. cit., p. 18)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Prin Schisma cea Mare de la 1054, c\u00e2nd s-a rupt voit \u015fi definitiv de trupul Bisericii Apostolice Universale, intitul\u00e2ndu-se Biserica Romano-catolic\u0103, ea pierde definitiv harul Duhului Sf\u00e2nt, nemaiav\u00e2nd calitatea de Institu\u0163ie divino-uman\u0103, ci doar de: Asocia\u0163ie, Federa\u0163ie, Confedera\u0163ie, Confrerie, Congrega\u0163ie papisto-uman\u0103.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Patriarhul ecumenic Atenagora I (1949-1972), \u015fi papa Paul al VI (1963-1978), printr-o <<Declara\u0163ie comun\u0103>><\/em> rostit\u0103 concomitent la Constantinopol \u015fi Roma \u00een 7 Decembrie 1965<\/strong>, au ridicat reciproc anatemele din 16 <\/strong>\u015fi 24 Iulie<\/strong> 1054.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADELE APUSENE CATOLICE<\/strong><\/p>\n

      \u00a0<\/strong><\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Cruciadele catolice <\/strong>au avut un scop religios: eliberarea Locurilor Sfinte de sub st\u0103p\u00e2nirea arabilor, <\/em>la care s-au al\u0103turat \u015fi cauze politico-economice disimulate.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 <\/strong>Unii dintre cavaleri au c\u0103utat m\u00e2ntuirea, al\u0163i spiritul de aventur\u0103, al\u0163ii bog\u0103\u0163ia.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA I-a <\/strong>(1096-1099), a avut drept corifei pe \u00eemp\u0103ratul Alexios I Comnen (1081-1118) \u015fi papa Urban al II-lea (1088-1099). Primul a pus aurul, cel\u0103lat armata de cavaleri: flamanzi, germani, franci, bretoni, englezi, provensali.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Grosul Cruciadei l-au format baronii \u015fi nobii r\u0103sfira\u0163i pe patru grupe de crucia\u0163i:<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Grupa I-a<\/strong> sub conducerea ducelui Godefroy de Bouillon al Lotharingiei (Belgia), a contelui Robert de Flandra, fiul lui Wilhelm Cuceritorul (1066-1087) al Angliei \u015fi fra\u0163ii Eustache \u015fi Balduin de Boulogne cu cavaleri lotaringieni, flamanzi, germani.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Grupa a II-a<\/strong> sub conducerea ducelui Normandiei, Robert de Courtheuse (1087-1105), fiul cel mare al lui Wilhelm Cuceritorul, i-a \u00eenrolat pe ambi\u0163io\u015fii cavalerii francezi, bretoni \u015fi englezi.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Grupa a III-a<\/strong> a contelui de Toulouse, Raymond al IV-lea (1088-1105), cu Adhemar du Puy, legatul papei a aliniat cavalerii provensali.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Grupa a IV-a<\/strong> animat\u0103 de ducele Boemond de Tarent (+1111), Robert Guiscard de Sicilia (1015-1083), fiul ducelui normanzilor \u015fi Trancred (+1112), nepotul de sor\u0103 al lui Boemond. Toate cele 4 grupe au adunat peste 200.000 de crucia\u0163i.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 B\u0103t\u0103lia pentru Antiohia a durat 7 luni de zile \u015fi a costat 160.000 de vie\u0163i.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Crucia\u0163ii au \u00eenfiin\u0163at primele state latine \u00een Orient, Edesa<\/strong> (1098-1144), Antiohia <\/strong>(1098-1268) \u015fi Ierusalimul <\/strong>(1099-1187), dup\u0103 \u201eun masacru f\u0103r\u0103 precedent \u00een istorie, ucig\u00e2nd pe iudei \u015fi musulmani, fapt care a compromis ideea de cruciad\u0103.\u201d<\/em> (Pr. prof. dr. Ioan R\u0103mureanu, Istoria Bisericii Universale. <\/em>Manual pentru Seminariile teologice, Ed. I.B.M. al B.O.R. Bucure\u015fti-1992, p. 246)<\/p>\n

      \u00a0 CRUCIADA a II-a <\/strong>(1147-1149)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 <\/strong>Primul Principat latin a c\u0103zut definitiv \u00een 1146, \u00een m\u00e2inile emirilor arabi, fapt ce l-a determinat pe ducele Raymond de Edesa s\u0103-i cear\u0103 papei Eugeniu al III-a (1145-1153), o nou\u0103 cruciad\u0103, ce s-a promulgat prin bula din 1 Decembrie 1145.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Cruciada a II-a organizat\u0103 de abatele Bernard de Clairvaux, i-a avut conduc\u0103tori regali \u00a0pe \u00eemp\u0103ratul german Conrad al III-lea (1138-1152), \u015fi regele franc Ludovic al VII-lea (1137-1180). Ambele armate \u015fi capii lor \u015fi-au dat \u00eent\u00e2lnire la Constantinopol cu scopul de a cuceri capitala imperiului bizantin \u015fi numai diploma\u0163ia abilului \u00eemp\u0103rat Manuil I Comnen (1143-1180) a salvat imperiul cre\u015ftin de R\u0103s\u0103rit.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Crucia\u0163ii apuseni au ridicat la Ierusalim dou\u0103 biserici: Golgota <\/em>\u015fi Sf\u00e2ntul Morm\u00eent <\/em>\u00eentre 1140-1149, pentru a-\u015fi rezerva dreptul de monopol asupra Cet\u0103\u0163ii sfinte.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00cen 1148, cele dou\u0103 Case imperiale s-au unit: Bertha de Sultzbach, cumnata lui Conrad al III-lea, a devenit \u00eemp\u0103r\u0103teasa Irina (+1152), so\u0163ia lui Manuil I Comnen.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Ludovic al VII-lea s-a aliat cu Roger II al Siciliei, dar inten\u0163ia lor a r\u0103mas pe loc.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA a III-a <\/strong>(1189-1192)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 <\/strong>Cruciada a III-a a debutat din start cu \u00eenfr\u00e2ngere peste \u00eenf\u00e2ngere. Biruitorul a fost Saladin, sultanul Egiptului (1171-1193), care dup\u0103 atacul din 4 Iulie 1187, asupra Transiordaniei, Palestinei \u015fi Siriei, au pierit 14 000 de cavaleri latini. A urmat Ierusalimul care l-a primit biruitor pe Saladin \u00een 2 Octombrie 1187, pe care sultanii Egiptului l-au st\u0103p\u00e2nit p\u00e2n\u0103 \u00een 17 Februarie 1229, c\u00e2nd peste a\u015ftept\u0103ri sultanul Malik al Kamil (1218-1238) l-a retrocedat cre\u015ftinilor crucia\u0163i pentru 10 ani.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00cen fruntea Cruciadei a III-a au stat 3 b\u0103rba\u0163i puternici: Friederich I Barbarossa (1152-1190), \u00eemp\u0103rat german, Richard Inim\u0103 de Leu (1189-1199), monarhul englez \u015fi Filip al II-lea August (1180-1223) regele francez. Constantinopolul a fost la un pas s\u0103 fie atacat de augustul Barbarosa. Dup\u0103 o prim\u0103 victorie a Cet\u0103\u0163ii Iconium-capitala turcilor selgiucizi, probabil sub aburii biruin\u0163ei, \u00eemp\u0103ratul german s-a \u00eenecat \u00een r\u00e2ul Selef-Cilicia la 10 Iunie 1190. Armata imperial\u0103 a fost condus\u0103 de fiul lui Friederich I Barbarosa, Friederich de \u015evabia doar p\u00e2n\u0103 la Acra, fiinc\u0103 moare \u015fi el \u00een luna Ianuarie 1191.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Cei doi monarhi r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een Cruciad\u0103 \u015fi-au jucat fiecare cartea sa: regele englez a cucerit de la bizantini la 6 Mai 1191, insula Cipru, iar \u00eempreun\u0103 cu omologul s\u0103u francez au cucerit pe 12 Iulie 1191, Acra. S-au certat pentru locul I, \u015fi regele Fran\u0163ei a p\u0103r\u0103sit cruciada \u00eentorc\u00e2ndu-se acas\u0103. Viteazul Inim\u0103 de Leu-Richard n-a reu\u015fit dec\u00e2t un armisti\u0163iu cu Saladin al Egiptului care a oferit crucia\u0163ilor o f\u00e2\u015fie din litoralul Mediteranei \u00eentre Jafa (Joppe) \u015fi Acra, m\u0103rit\u0103 dup\u0103 cucerirea Beirutului. Leul s-a \u00eentors \u00een Anglia, dup\u0103 ce i-a d\u0103ruit insula Cipru regelui Ierusalimului Guy de Lusignan, st\u0103p\u00e2nit\u0103 trei secole prin descenden\u0163ii s\u0103i (1192-1489), c\u00e2nd au cucerit-o vene\u0163ienii (1489-1571), apoi de turcii sultanului Selim al II-lea (1566-1574)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA a IV-a <\/strong>(1202-1204)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 <\/strong>Ini\u0163iatorul ei a fost papa Inocen\u0163iu al III-lea, beneficiarul: Republica Vene\u0163ia angajat\u0103 contra cost cu transportul crucia\u0163ilor. Alt interesat a fost Alexios IV, fiul lui Isac II Anghelos (1185-1195) \u00eemp\u0103ratul bizantin, \u00eenl\u0103turat de pe tron \u015fi orbit de Alexios III-Anghelos fratele. Alexios IV, \u00een 1201, a ajuns s\u0103 cear\u0103 ajutorul crucia\u0163ilor pentru \u00eensc\u0103unarea tat\u0103lui s\u0103u, \u00een schimbul supunerii Scaunului papal a Bisericii ortodoxe grece\u015fti. Vene\u0163ia a pus um\u0103rul \u015fi cruciada a IV-a sub dogele Enrico Dandolo a ajuns \u00een Iunie 1203 la Constantinopol. Dup\u0103 10 zile de asediu, uzurpatorul de frate este alungat \u015fi a\u015fezat orbul Isac II Anghelos, care neput\u00e2nd pl\u0103ti suma cerut\u0103 de crucia\u0163i, a fost r\u0103sturnat \u00een 25 Ianuarie 1204, a\u015fez\u00e2ndu-l pe Alexios V Dukkas Murtzuflos, dar nici acesta n-a putut pl\u0103ti.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Crucia\u0163ii ca s\u0103 nu piard\u0103 au asediat Cetatea bizantin\u0103 Sf\u00e2nt\u0103 \u00een Vinerea Patimilor -13 Aprilie 1204, trec\u00e2nd-o timp de 3 zile p\u00e2n\u0103 la \u00cenviere prin moartea pe Cruce, iar pe temelia de s\u00e2nge curat au zidit Imperiul latin de Constantinopol (1204-1261), sub aura s\u00e2ngeroas\u0103 a lui Balduin de Flandra (1204-1205). Din imperiul cucerit samavolnic, 3\/ 8 din teritoriu a revenit vene\u0163ienilor, Catedrala Sf. Sofia \u015fi numirea unui patriarh vene\u0163ian \u00een persoana lui Toma Morosini. Regatul Tesalonic, Macedonia \u015fi Tesalia au fost oferite lui Bonifaciu de Montferrat, iar al\u0163i crucia\u0163i \u015fi-au fondat despotate \u015fi ducate: Geoffroy de Villehardouin (+1278) a primit Despotatele de Ahaia \u015fi Moreea (vechiul Peloponez), iar al\u0163ii\u00a0 Ducatele Atenei \u015fi Tebei.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Aristocra\u0163ia bizantin\u0103 \u015fi clerul ortodox s-au refugiat \u00een Asia Mic\u0103 pun\u00e2nd bazele Imperiului grec de Niceea (1204-1261), unde s-a \u00eentronizat \u015fi Patriarhia ecumenic\u0103 \u00een anul 1308, Imperiul grec de Trebizonda (1204-1461), tot \u00een Asia Mic\u0103 \u015fi Despotatul de Epir \u00een Europa.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Cucerirea Imperiului Bizantin la 29 Mai 1453, de c\u0103tre sultanul Mahomed al II-lea (1451-1481), s-a datorat pr\u0103pastiei ad\u00e2nci s\u0103pate \u00eentre latini \u015fi bizantini, prin ocuparea samavolnic\u0103 de c\u0103tre fra\u0163ii <\/em>crucia\u0163i a Imperilui de R\u0103s\u0103rit \u00eentre 1204-1261.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA COPIILOR <\/strong>(1212)<\/p>\n

      \u00a0<\/strong><\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Un \u00eenchipuit \u015fi n\u0103t\u00e2ng cioban francez \u015etefan Etienne, izbit de o n\u0103lucire fantomic\u0103 considerat\u0103 chemare a adunat o cruciad\u0103 de copii francezi pentru Palestina. Regele Filip al II-lea i-a interzis plecarea copiilor, dar doi negustori atei, anticre\u015ftini i-au \u00eembarcat pe cor\u0103bii \u00een portul Marsilia spre Orient. Dou\u0103 dintre cor\u0103bii au naufragiat, iar cei care au ajuns la Alexandria \u00een Egipt \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri arabe au fost v\u00e2ndu\u0163i ca sclavi. Nicolae un copil german de nici 10 ani, a condus o legiune cu mii de copii din Colonia (Koln), trec\u00e2nd Alpii spre porturile italiene \u00eenspre Palestina. Cea mai mare parte a copiilor n-a supravie\u0163uit.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA a V-a <\/strong>(1228-1230)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00cen cruciada a V-a s-au angajat Andrei al II-lea (1205-1235), regele maghiar, Leopold al VII-lea duce de Austria, nobili din Bavaria \u015fi Austria, m\u0103r\u015f\u0103luind spre Palestina \u00eentre 1218-1219. \u201eDup\u0103 toat\u0103 probabilitatea, \u00eentre osta\u015fii lui Andrei al II-lea se aflau \u015fi rom\u00e2ni din Transilvania.\u201d<\/em> (Pr. prof. dr. Ioan R\u0103mureanu, Istoria Bisericii Universale,<\/em> op. cit., p.251). Aventura maghiarului a r\u0103mas doar aventur\u0103.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 maghiarul monarh a avut tot interesul s\u0103 sacrifice c\u00e2\u0163i mai mul\u0163i dintre tineretul d\u00e2rz \u015fi lupt\u0103tor valah.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 A urmat a doua expedi\u0163ie de germani, westfali \u015fi olandezi pleca\u0163i din Bremen sub conducerea con\u0163ilor George de Wied \u015fi Wilhelm de Olanda, c\u0103rora li s-a al\u0103turat \u015fi fostul rege al Ierusalimului-Jean de Brienne, ce va ajunge \u015fi \u00eemp\u0103rat latin de Constantinopol (1229-1237). Au reu\u015fit doar ocuparea portului Damietta, iluzie care a durat un an \u015fi o lun\u0103, recucerit apoi de Malik al Kamil, sultanul Egiptului, pe care c\u0103lug\u0103rul Francisc de Assisi (+1226) a \u00eencercat s\u0103-l converteasc\u0103 \u00een 1219.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 A doua faz\u0103 a expedi\u0163iei a pornit f\u0103r\u0103 binecuv\u00e2ntarea papei, pe cont propriu a lui Friederich al II-lea (1215-1250), \u00eemp\u0103ratul german, care de\u015fi excomunicat \u015fi \u00eenfierat de pontif ca \u201ep\u0103g\u00e2n \u015fi musulman\u201d<\/em>, monarhul apusean la convins pe cel mai \u00een\u0163elept sultan al Egiptului,\u00a0 Malik al Kamil s\u0103 \u00eencheie la 11 Februarie 1229, tratatul de la Jaffa prin care a ob\u0163inut pentru 10 ani custodia \u201eIerusalimului <\/em>(f\u0103r\u0103 moscheea lui Omar), Betleemul, Nazaretul, ducatul Toron din Galileea de nord \u015fi teritoriul Sidonului din Fenicia, pentru ca luptele dintre musulmani \u015fi cre\u015ftini s\u0103 \u00eenceteze\u201d<\/em><\/p>\n

      \u00a0\u00a0 (ibid., p. 251)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103ratul Friederich al II-lea a intrat la 17 Martie 1229, triumfal \u00een Ierusalim, pun\u00e2ndu-\u015fi singur coroana pe cap, apoi \u00een Mai acela\u015fi an a cedat-o cavalerilor crucia\u0163i care au p\u0103strat-o p\u00e2n\u0103 la 23 August 1244, c\u00e2nd au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i de turci.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA a VI-a <\/strong>(1248-1254)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00cen 1245 la Conciliul din Lyon, papa Inocen\u0163iu al IV-lea (1243-1253), a emis bula pentru o nou\u0103 cruciad\u0103, \u00een fruntea c\u0103reia s-a oferit \u00een 1248, Ludovic al IX-lea (1226-1279), regele Fran\u0163ei. A iernat \u00een Cipru, iar prim\u0103vara s-a \u00eendreptat spre Egipt. A cucerit portul Damietta, \u00eens\u0103 \u00een drum spre Cairo a fost f\u0103cut prizonier cu \u00eentreaga sa armat\u0103 la Mansura \u00een 1250, iar flota de pe Nil distrus\u0103. S-a r\u0103scump\u0103rat cu greu, pierz\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi portul. Timp de 4 ani a peregrinat cer\u015find dup\u0103 ajutoare.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 CRUCIADA a VII-a <\/strong>(1270)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mentorul ultimei cruciade a fost tot regele Ludovic al IX-lea, care s-a deplasat la Tunis sper\u00e2nd s\u0103-l converteasc\u0103 pe emir \u015fi \u00eempreun\u0103 s\u0103 cucereasc\u0103 Egiptul. Ciuma a l\u0103sat cruciada f\u0103r\u0103 cap \u015fi f\u0103r\u0103 mul\u0163i crucia\u0163i. Urma\u015ful \u015fi fiul s\u0103u Filip al III-lea (1270-1285), a reu\u015fit un armisti\u0163iu cu saracinii, \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een \u0163ara sa.<\/p>\n

      \u00a0 Uzurparea conferirii apostolice dat\u0103 de Iisus ucenicului s\u0103u Petru \u0219i alegerea for\u0163at\u0103, nelegitim\u0103, dar inten\u0163ionat\u0103 a Ap. Petru pe scaunul Romei,a constituit temeiul\u00a0 legitim \u00een sus\u0163inerea Primatului Papal\u00a0 Universal, iar Capul ei episcopul s\u0103 fie numit, Vicarul <\/em>lui Hristos.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cauzele Schismei Mari-1054 au fost politice \u015fi religioase privind instituirea primatului apostolic-Petru \u015fi Statul papal.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0 Primele trei Cruciade,pornite din ini\u0163iativa bazileilor bizantini s-au \u00eentrecut \u00een excese barbare, jafuri p\u0103g\u00e2ne \u015fi crime inumane \u00eempotriva evreilor, arabilor, cre\u015ftinilor ortodoc\u015fi\u00a0 considera\u021bi schismatici.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0 \u00a0Cruciada a IV-a a pref\u0103cut Ortodoxia \u00cenvierii Domnului \u00een R\u0103stignirea pe Cruce a Imperiului Bizantin.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cruciada copiilor francezi a fost un sacrilegiu soldat cu genocidul infantil \u015fi v\u00e2nzarea celor r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 ca sclavi.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Setea de glorie, de m\u00e2ndrie, de jaf, de bog\u0103\u0163ie, de putere, de autoritate, au \u00a0c\u0103lcat \u00een picioare scopul pentru care fuseser\u0103 ini\u0163iate cruciadele, pierz\u00e2nd cu totul caracterul cre\u015ftin pe care \u015fi l-au asumat.Crucia\u0163ii germani, francezi, normanzi, englezi, vene\u0163ieni, maghiari nu aveau nimic comun cu demnitatea de cavaler \u015fi nici cu onoarea de cre\u015ftin.<\/p>\n

      \u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

      Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

      Brusturi-Neam\u021b, 21 februarie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      \u201ePrimatul ar fi fost mo\u015ftenit succesiv din primatul apostolic-Petru, ai c\u0103rui urma\u015fi s\u00eent episcopii Romei care-\u015fi au succesiunea de la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43269","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43269","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43269"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43269\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43272,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43269\/revisions\/43272"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}