{"id":4331,"date":"2012-04-10T16:29:08","date_gmt":"2012-04-10T16:29:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4331"},"modified":"2012-04-10T23:21:27","modified_gmt":"2012-04-10T23:21:27","slug":"octavian-curpas-reporter-in-patria-din-suflet-si-cuvinte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/10\/octavian-curpas-reporter-in-patria-din-suflet-si-cuvinte\/","title":{"rendered":"OCTAVIAN CURPA\u015e, reporter \u00een patria din suflet \u015fi cuvinte"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/marianacristescu4.jpg\"><br \/>\n<\/a><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/marianacristescu4.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"marianacristescu4\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/marianacristescu4.jpg\" alt=\"\" width=\"320\" height=\"240\" \/><\/a><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/marianacristescu4.jpg\"><br \/>\n<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><em>SCHI\u0162\u0102 DE PORTRET<\/em><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>C\u0103ut\u0103tor de sine \u015fi de noi frumuse\u0163i prin lumea cea mare, mai t\u00e2n\u0103rul meu prieten \u015fi coleg de breasl\u0103 Octavian Curpa\u015f s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, \u00een august 1972, la Oradea. Scriitor, publicist de voca\u0163ie \u015fi jurnalist (cu studii superioare \u00een jurnalism, \u015ftiin\u0163e juridice \u015fi business interna\u0163ional), a profesat o vreme la un cotidian din \u0163ar\u0103, apoi, \u00een 1997, a ajuns \u00een California, unde a r\u0103mas vreme de opt ani. Din martie 2005, c\u0103s\u0103torit cu Roxana, o frumoas\u0103 rom\u00e2nc\u0103, asistent medical, s-a stabilit \u00een ora\u015ful Surprise, din Arizona, SUA, unde familia \u2013 care, \u00eentre timp, s-a m\u0103rit, prin sosirea pe lume a micu\u0163ei Janice &#8211; \u015fi-a deschis propriul bussines \u00een domeniul imobiliar. \u201eOctavian Curpa\u015f este un nume important al presei zilelor noastre\u201d &#8211; apreciaz\u0103 scriitoarea Vavila Popovici, din Raleigh &#8211; North Carolina (o venerabil\u0103 rom\u00e2nc\u0103 a c\u0103rei biografie este legat\u0103 inclusiv de Liceul de fete &#8211; actualmente \u201eUnirea\u201d &#8211; din T\u00e2rgu-Mure\u015f). &#8211;\u00a0 \u201eScrie cu har \u015fi d\u0103ruire la multe publica\u0163ii din Statele Unite, dar \u015fi din Rom\u00e2nia; este redactor la \u00abG\u00e2ndacul de Colorado\u00bb \u015fi \u00abPhoenix Magazine\u00bb. \u00centotdeauna mi-am imaginat jurnalistul ca un iubitor de literatur\u0103 \u015fi oameni, cu un caracter frumos, cu dragoste de meserie, acea emula\u0163ie scriitoriceasc\u0103, chemare, talent, spirit de observa\u0163ie \u015fi de dreptate, dragoste pentru tot ce este \u00een jurul s\u0103u.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Am crezut \u015fi cred c\u0103 jurnalistul nu trebuie s\u0103 se lase p\u0103c\u0103lit de aparen\u0163e sau de interven\u0163ii &#8211; continu\u0103 doamna Vavila Popovici -,\u00a0 s\u0103 aib\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u00een ceea ce vede, aude \u015fi scrie; s\u0103 fie cinstit fa\u0163\u0103 de sine, adic\u0103 fa\u0163\u0103 de g\u00e2ndirea \u015fi judecata sa, cinstit \u015fi fa\u0163\u0103 de cel care gre\u015fe\u015fte, \u015fi c\u0103ruia \u00eei sare \u00een ajutor cu deschiderea judec\u0103\u0163ii sale, expus\u0103 \u00een cuvinte, pe pagina unui ziar; s\u0103-i lipseasc\u0103 \u00eeng\u00e2mfarea, arogan\u0163a, dar s\u0103 fie integru, tran\u015fant; s\u0103 aib\u0103 demnitate, s\u0103 nu se lase ispitit de provoc\u0103ri, insulte; s\u0103 aib\u0103 umor, desigur numai \u00een situa\u0163ii posibile, acel umor specific spiritului rom\u00e2nesc, cu care poate descre\u0163i frun\u0163ile cititorilor, \u00eencruntate din cauza provoc\u0103rilor cotidiene ale vie\u0163ii; s\u0103 nu fie ranchiunos, ci prietenos, \u015fi s\u0103 admit\u0103 cu senin\u0103tate c\u0103 \u015fi el poate gre\u015fi; s\u0103 \u015ftie s\u0103-\u015fi cear\u0103, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, scuzele necesare; s\u0103 fie \u00eendr\u0103zne\u0163, curajos \u015fi cu iubire de Dumnezeu; articolul lui s\u0103 fie concis, adic\u0103 s\u0103 aib\u0103 maximum de informa\u0163ie cu minimum de cuvinte. Cam multe cerin\u0163e, \u015fi, totu\u015fi, pentru o at\u00e2t de frumoas\u0103 carier\u0103, merit\u0103 s\u0103 cau\u0163i aceste calit\u0103\u0163i \u00een sufletul t\u0103u \u015fi s\u0103 le sco\u0163i la suprafa\u0163\u0103, s\u0103 le cizelezi, pentru binele oamenilor, al societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103im. Toate aceste calit\u0103\u0163i le-am descoperit la Octavian Curpa\u015f.\u201d<\/strong><br \/>\n<strong> <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Recent, Octavian Curpa\u015f \u2013 Tavi, cum \u00eei spunem noi, prietenii, mi-a trimis online cea mai recent\u0103 carte a sa: \u201eEXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX. Un altfel de \u00abpa\u015fopti\u015fti\u00bb rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite\u201d, Editura \u201eAnthem\u201d, Arizona, SUA, octombrie 2011. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong> O adev\u0103rat\u0103 \u201esaga\u201d, tulbur\u0103toare, a exilului rom\u00e2nesc, scris\u0103 cu talent, for\u0163\u0103, emo\u0163ie, cu un condei viguros, de gazetar experimentat, care a v\u0103zut \u015fi a p\u0103timit multe, care a scris \u015fi scrie despre oameni, fapte, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu acea at\u00e2t de rar\u0103, exemplar\u0103, principialitate, cu fair-play fa\u0163\u0103 de subiec\u0163i, dar mai ales, cu vizibil\u0103, infinit\u0103 iubire fa\u0163\u0103 de&#8230; aproapele s\u0103u. Cartea este prefa\u0163at\u0103 de un om al literelor \u201epe m\u0103sur\u0103\u201d \u2013 nici nu se putea altfel! &#8211;\u00a0 nimeni alta dec\u00e2t Cezarina Adamescu, excep\u0163ional cronicar literar, sensibil\u0103 poet\u0103, prozatoare \u015fi dramaturg. \u201eUn mozaic de tr\u0103iri autentice r\u0103sfr\u00e2nte \u00een amintiri\u201d \u2013 \u00ee\u015fi intituleaz\u0103 prietena mea r\u00e2ndurile ce deschid cartea acestui reporter \u00een patria din suflet \u015fi cuvinte. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong> \u201eC\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 r\u0103sfoie\u015fti o carte &#8211; scrie Cezarina -, o lume fascinant\u0103 \u0163i se dezv\u0103luie treptat \u015fi tu e\u015fti poftit s\u0103 p\u0103trunzi \u00een ea, pe m\u0103sur\u0103 ce filele se \u00eentorc parc\u0103 singure. Ochiul atent al scriitorului surprinde instantaneu fa\u0163etele realit\u0103\u0163ii. (&#8230;) Autorul este un documentarist de elit\u0103, furniz\u00e2nd cu minu\u0163ie, am\u0103nunte spa\u0163io-temporale, despre locurile descrise \u015fi contextul istoric \u00een care s-au dezvoltat. Intertextualitatea este o modalitate intrinsec\u0103 acestui fel de scriere. Ineditul povestirilor este, de asemenea, specific acestui autor, nec\u0103utat cu tot dinadinsul, dar care decurge firesc din arta \u015fi din crezul s\u0103u artistic. Cadrul este, desigur, lumea nou\u0103, unde via\u0163a este at\u00e2t de trepidant\u0103 \u015fi unde primeaz\u0103 aspectul material al existen\u0163ei. Nu numai oameni \u015fi locuri descrie Octavian Curpa\u015f \u2013 av\u00e2nd ca pretext amintirile lui Nea Mitic\u0103, &#8211; de fapt, Dumitru Sinu, octogenar stabilit \u00een America,\u00a0 dar \u015fi evenimente de excep\u0163ie de la mijlocul veacului trecut, petrecute \u00een Ora\u015ful Luminilor \u015fi care au avut ca participan\u0163i figuri ilustre ale diasporei rom\u00e2ne\u015fti, integrate perfect \u00een atmosfera parizian\u0103. Astfel a fost Festival rom\u00e2nesc de ziua mamei &#8211; sala Odeon din Paris. Iat\u0103 cum evoc\u0103, Octavian Curpa\u015f prin vocea personajului s\u0103u, nea Mitic\u0103, acest eveniment deosebit: \u201eComunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Parisul anului 1950 a avut parte de un eveniment deosebit de emo\u0163ionant: \u00eentr-un cadru festiv, sala Odeon a reunit de Ziua Mamei un mare num\u0103r de emigran\u0163i rom\u00e2ni afla\u0163i la Paris: personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne, ca Mircea Eliade, Neagu Djuvara \u015fi al\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi fo\u015fti oameni politici, rom\u00e2ni din toate sferele sociale, de toate categoriile \u015fi toate confesiunile religioase: \u201eDar cine n-a fost? &#8211; \u015fi-a reluat \u015firul amintirilor Dumitru Sinu -. To\u0163i! Catolici, ortodoc\u015fi, \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti, liberali, fo\u015fti legionari &#8211; o adunare impresionant\u0103 de rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een afara grani\u0163elor \u015fi care, \u00een acea zi memorabil\u0103, au petrecut \u00eempreun\u0103 momente de neuitat\u201d. Nea Mitic\u0103, \u201erom\u00e2n hot\u0103r\u00e2t \u015fi descurc\u0103re\u0163\u201d, este un personaj foarte interesant \u015fi convorbirile cu el iau aspectul unor c\u0103l\u0103torii de agrement .prin lume, cu lume pestri\u0163\u0103 \u015fi locuri pitore\u015fti. (&#8230;) Personajul Nea Mitic\u0103 este un pretext pentru prezentarea unor aspecte ale vie\u0163ii economice, sociale \u015fi culturale ale vie\u0163ii occidentale. Prozele sunt fragmentate \u00een mici capitole, c\u0103rora autorul le-a dat c\u00e2te un subtitlu pentru a sublinia esen\u0163ialul, mesajul transmis cititorului.\u00a0 E un procedeu jurnalistic destul de r\u0103sp\u00e2ndit. Simplele pretexte de conversa\u0163ie, devin, sub pana\u00a0 autorului, pove\u015fti de via\u0163\u0103 inedite, foarte interesante, aproape emblematice, despre via\u0163a \u015fi experien\u0163a celor care se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 plece \u00een exil \u015fi s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 alt destin. Desprinderea de \u00abgr\u0103dina dulce\u00bb\u00a0 \u00een care a v\u0103zut lumina, este pentru fiecare, destul de dureroas\u0103. Ca element comun pentru cei din diaspora (nici nu se putea altfel!) \u2013 este dorul m\u0103cin\u0103tor de suflet, care provoac\u0103 ar\u015fi\u0163e mai ustur\u0103toare dec\u00e2t suli\u0163ele de pe cer. (&#8230;) Dar r\u0103nile l\u0103untrice nu se v\u0103d. Ele transpar \u00eens\u0103, uneori, \u00een chip nea\u015fteptat, de regul\u0103 \u00een fa\u0163a unor necunoscu\u0163i, unor trec\u0103tori gr\u0103bi\u0163i, care slujesc drept duhovnici, confesori sau prieteni ocazionali \u00een fa\u0163a c\u0103rora, e mai lesne s\u0103-\u0163i radiografiezi sufletul. Cei care le primesc le iau cu ei ca pe un bagaj str\u0103in, ajuns niciodat\u0103 la destina\u0163ie. Pove\u015fti \u00een poveste. Pove\u015fti de via\u0163\u0103. Fr\u00e2nturi, cr\u00e2mpeie de soart\u0103. Averi neimpozitabile, comori de suflet. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fite, \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ite, fr\u00e2nte precum p\u00e2inea la\u00a0 Cina din urm\u0103,\u00a0 neor\u00e2nduite, nestivuite, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de-a valma, care-\u0163i populeaz\u0103 sufletul. Relat\u00e2ndu-le, \u00ee\u0163i u\u015furezi inima \u015fi trupul. Statura \u0163i se \u00eendreapt\u0103, umerii nu mai par \u00eencovoia\u0163i. (&#8230;) R\u0103sfoind aceste file de trecut, observi c\u0103 ele, pe undeva se aseam\u0103n\u0103, au aproximativ,\u00a0 acelea\u015fi elemente: na\u015fterea \u00eentr-un sat, loc neap\u0103rat mioritic, zbaterea pentru a-\u015fi f\u0103uri un destin, hot\u0103r\u00e2rea (grea) de a p\u0103r\u0103si locul, casa, oamenii (lucrul cel mai dureros!) \u2013 \u00eenstr\u0103inarea, dorul, \u00eenchegarea unui alt destin \u015fi \u2013 de cele mai multe ori \u2013 re\u00eentoarcerea \u2013 atunci c\u00e2nd nu mai e chip de tr\u0103it din pricina mrejelor dorului. (&#8230;) Cu toate inconvenientele unui regim auster de via\u0163\u0103, cum s-ar mai re\u00eentoarce, s\u0103-\u015fi afle sf\u00e2r\u015fitul &#8211;\u00a0 l\u00e2ng\u0103 oasele str\u0103bunilor! Nu sunt vorbe \u00een v\u00e2nt. Sunt m\u0103rturii. M\u0103rturii zguduitoare, pilduitoare. Puse \u00een gura personajelor reale, pove\u015ftile, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, subiective, desigur, cap\u0103t\u0103 o aur\u0103 tragic\u0103, pentru c\u0103 protagoni\u015ftii nu se pot deta\u015fa. Aici e nevoie de iscusin\u0163a autorului canalizat\u0103 pe subiect, la care se mai adaug\u0103 \u015fi travaliul fanteziei acestuia, ori al altor personaje care intervin \u00een poveste, fie direct, fie prin \u00eensemn\u0103ri scrise demult \u015fi oferite cu generozitate, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie ca pagini ale exilului rom\u00e2nesc. Pe aceast\u0103 plaj\u0103 uneori \u00eensorit\u0103, alteori mohor\u00e2t\u0103, dar niciodat\u0103 pustie de oameni, Octavian Curpa\u015f nu face altceva dec\u00e2t radiografiaz\u0103 destine pornind de la fapte reale \u00een stil reportericesc, ad\u0103ug\u00e2nd caratele talentului s\u0103u de ne\u00eentrecut povestitor \u015fi interlocutor iscusit care \u015ftie s\u0103 \u201esmulg\u0103\u201d extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real \u015fi chintesen\u0163a din orice \u00eent\u00e2mplare, nu f\u0103r\u0103 t\u00e2lc,\u00a0 pentru cei care citesc ori ascult\u0103. Istorisirile sunt antrenante, bine \u00eentocmite, iar cadrul de desf\u0103\u015furare este narat cu tot dichisul marilor romancieri. Personajele sunt, de asemenea, bine creionate, din ele desprinz\u00e2ndu-se prototipuri, caractere \u2013 cum ar zice americanul. (&#8230;) Un adev\u0103r despre mentalitatea emigran\u0163ilor este rostit de autor, f\u0103r\u0103 a neglija realitatea imediat\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een felul urm\u0103tor: \u00abTrecutul reprezint\u0103 pentru fiecare emigrant tinere\u0163ea, o Rom\u00e2nie pe care \u015fi-a construit-o \u00een suflet \u2013 pu\u0163in utopic\u0103, pu\u0163in idilic\u0103\u2026, specific\u0103 oamenilor cu dou\u0103 patrii\u00bb. Cartea constituie \u015fi o provocare spre cunoa\u015ftere, spre asimilarea unor noi culturi, spre aventur\u0103, deschidere spre univers unde po\u0163i \u00eent\u00e2lni \u015fansa pe urmele pa\u015filor t\u0103i, ori pe dinaintea privirilor. Depinde doar de felul cum \u015ftii s\u0103 \u00eentinzi m\u00e2na s\u0103 o atingi, s\u0103 o prinzi din zbor, sau s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu ochii \u0163inti\u0163i spre ea, ca spre o Fata Morgana.\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong> *Cartea lui Octavian Curpa\u015f i-a atras aten\u0163ia \u015fi cona\u0163ionalei noastre Aura Imb\u0103ru\u015f, nominalizat\u0103 la Premiul Pulitzer pentru cartea autobiografic\u0103\u00a0 \u201eOut of the Transylvania Night\u201d: \u201eUita\u0163i \u00eentr-un apus de soare, r\u0103sfira\u0163i pe tot globul, rom\u00e2nii tot \u00ee\u015fi amintesc cu drag de ob\u00e2r\u015fia lor, chiar dac\u0103 le-a fost greu \u00een \u0163ara natal\u0103.\u00a0 Suspendat \u00eentr-un t\u0103r\u00e2m al inocen\u0163ei este Mitic\u0103, sau sub numele lui adev\u0103rat Dumitru Sinu, indiferent pe ce meleaguri s-a r\u0103t\u0103cit, pentru pu\u0163in sau mai mult timp. C\u0103l\u0103toria lui \u00een timp \u015fi spa\u0163iu este a celor cutez\u0103tori \u015fi dornici de a \u00eencerca soarta pe toate fa\u0163etele \u015fi a-i smulge chinului un z\u00e2mbet timid. Autorul c\u0103r\u0163ii \u201eExilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX &#8211; Un alt fel de pa\u015fopti\u015fti rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite\u201d &#8211; Octavian Curpa\u015f &#8211; surprinde cu m\u0103iestrie \u00een condeiul s\u0103u zbuciumul sufletesc al celor dezr\u0103d\u0103cina\u0163i dar netem\u0103tori de un viitor mai pu\u0163in clar. Tragedia rom\u00e2nilor\u00a0 se transcrie \u00een \u00eenvingerea sinelui, oriunde s-ar afla.\u201d <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong> MARIANA CRISTESCU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.phoenixmission.org\/\">Revista Phoenix Mission Magazine, Arizona<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; &nbsp; SCHI\u0162\u0102 DE PORTRET &nbsp; C\u0103ut\u0103tor de sine \u015fi de noi frumuse\u0163i prin lumea cea mare, mai t\u00e2n\u0103rul meu [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4331","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4331","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4331"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4331\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4331"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4331"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4331"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}