{"id":4359,"date":"2012-04-11T01:15:32","date_gmt":"2012-04-11T01:15:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4359"},"modified":"2012-04-11T12:29:44","modified_gmt":"2012-04-11T12:29:44","slug":"xii-nichita-tomescu-%e2%80%93-reprezentant-juridic-al-canadei-la-onu-avocat-al-mafiotilor-si-poet-al-baraganului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/11\/xii-nichita-tomescu-%e2%80%93-reprezentant-juridic-al-canadei-la-onu-avocat-al-mafiotilor-si-poet-al-baraganului\/","title":{"rendered":"XII. NICHITA TOMESCU \u2013 Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafio\u0163ilor \u015fi poet al B\u0103r\u0103ganului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/h2>\n

Dumitru Sinu, alias Nea Mitic\u0103, neobosit \u00een dezv\u0103luirea celor mai stra\u015fnice momente din via\u0163a lui din exil, nu-\u015fi rev\u0103rsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. M\u0103 avertizase \u00eenc\u0103 de la prima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire c\u0103 via\u0163a lui este un adev\u0103rat roman \u015fi iat\u0103 c\u0103 spusele lui \u00eemi dovedeau c\u0103 avea dreptate! Ne\u00eentrecut artizan al detaliilor, fascinant \u015fi jovial, \u015ftia \u00eentr-un mod aparte s\u0103 \u00ee\u0163i st\u00e2rneasc\u0103 curiozitatea, s\u0103 te transpun\u0103 \u00een momentele despre care vorbea \u015fi s\u0103-i descre\u0163easc\u0103 fruntea, pres\u0103r\u00e2nd cu abilitate c\u00e2te-o glumi\u0163\u0103 aleas\u0103 cu grij\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t timpul petrecut \u00een prezen\u0163a lui s\u0103 \u0163i se par\u0103 mereu prea scurt. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi atunci c\u00e2nd mi-a vorbit despre Nichita Tomescu, un personaj interesant, care a avut rolul lui bine determinat \u00een via\u0163a lui Dumitru Sinu. Agreat de unii, controversat din punctul de vedere al altora, avocatul Nichita Tomescu a fost o figur\u0103 proeminent\u0103 a diasporei rom\u00e2ne, reu\u015find s\u0103 ajung\u0103 reprezentant juridic al Canadei la Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, dovedind un incontestabil profesionalism \u015fi \u00een acela\u015fi timp, desf\u0103\u015fur\u00e2nd o bogat\u0103 activitate \u00een cadrul organiza\u0163iilor \u015fi asocia\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti din afara grani\u0163elor.<\/strong><\/p>\n

\u201eDe acum s\u0103-mi spui unchiule, iar eu\u00a0 \u00ee\u0163i spun nepoate\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cenchisoarea Panciova din Iugoslavia a fost locul de unde via\u0163a lui nea Mitic\u0103 a \u00eenceput s\u0103-\u015fi schimbe cursul \u015fi s\u0103 \u015ferpuiasc\u0103 sinuos pe c\u0103r\u0103rile necunoscutului\u2026 Aici l-a \u00eent\u00e2lnit pe Nichita Tomescu, un avocat din Bucure\u015fti care reu\u015fise s\u0103 scape din ghearele comuni\u015ftilor \u015fi pornise \u00een lumea larg\u0103 pentru a-\u015fi f\u0103uri o nou\u0103 via\u0163\u0103.<\/strong>
\n De cum l-a remarcat pe nea Mitic\u0103, Nichita l-a privit \u00eendelung cu ochi scrut\u0103tori \u015fi ageri, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i p\u0103trund\u0103 fiin\u0163a; s-a apropiat de el \u015fi l-a \u00eentrebat: De unde e\u015fti? \u201eDin zona Sibiului\u201d \u2013 i-a r\u0103spuns calm, Mitic\u0103 Sinu. Aha, b\u0103nuiam eu c\u0103 e\u015fti ardelean! \u2013 \u015fi a continuat pe un ton \u00eentreb\u0103tor \u015fi foarte circumspect: Cine sunt \u0103\u015ftia? Sunt comuni\u015fti? \u201eNu, sunt refugia\u0163i. Pe noi ne-au trecut legionarii grani\u0163a\u201d \u2013 a venit r\u0103spunsul prietenului meu. Surprins, Nichita Tomescu l-a \u00eentrebat imediat: P\u0103i legionarii te treceau grani\u0163a? \u201eDa\u201d, i-a r\u0103spuns z\u00e2mbind nea Mitic\u0103. Lovindu-se cu palma peste frunte \u015fi parc\u0103 repro\u015f\u00e2ndu-\u015fi pentru aceast\u0103 lips\u0103 de informare, avocatul a rostit cu o und\u0103 de regret \u00een glas: Oooo, cum n-am \u015ftiut asta?! Ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een Iugoslavia el se aruncase \u00een apele Dun\u0103rii de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nou\u0103 \u015fi \u00eenotase spre malul s\u00e2rbesc. Dup\u0103 primele minute de conversa\u0163ie, intuind caracterul puternic \u015fi cinstit al lui nea Mitic\u0103, l-a b\u0103tut pe um\u0103r \u015fi i-a spus z\u00e2mbind: Auzi, tu, de-acum, mie s\u0103-mi spui \u00abunchiule\u00bb, iar eu \u00ee\u0163i voi spune \u00abnepoate\u00bb. Nu se \u015ftie c\u00e2nd vom mai avea nevoie unul de altul\u201d.\u00a0 \u015ei a\u015fa au f\u0103cut!<\/strong><\/p>\n

Cea mai bun\u0103 meserie<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Profesorul Ionescu, un alt bucure\u015ftean care era \u00eempreun\u0103 cu nea Mitic\u0103 \u00een \u00eenchisoarea din Panciova, l-a \u00eentrebat \u00eentr-o zi: M\u0103i, Mitic\u0103, dar cum ai devenit tu nepotul lui Nichita, tu, din Transilvania, iar el din Bucure\u015fti? \u201eP\u0103i el m-a f\u0103cut nepotul lui\u201d, i-a r\u0103spuns z\u00e2mbind Dumitru Sinu. Atunci profesorul a f\u0103cut lumin\u0103 \u00een privin\u0163a lui Tomescu, cel cu care \u00eei era dat s\u0103 se re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri pe meridianele exilului: Cu \u0103sta \u00eenve\u0163i cea mai formidabil\u0103 meserie. \u0102sta joac\u0103 la cai! A\u015fa a aflat c\u0103 avocatul Tomescu era foarte cunoscut prin faptul c\u0103 aranja cursele de cai \u00een Bucure\u015fti, sport practicat \u00een timpul liber de c\u0103tre cei boga\u0163i. Nichita Tomescu \u00eei pl\u0103tea pe cei care aveau poten\u0163ial s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u015fi paria pe calul care \u015ftia c\u0103 o s\u0103 ias\u0103 \u00eenving\u0103tor. Era de o agilitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi de un curaj nebunesc, iar ceea ce \u00ee\u015fi propunea, realiza \u00eentotdeauna. Nea Mitic\u0103 \u015fi Nichita s-au re\u00eent\u00e2lnit \u00een Fran\u0163a, la Paris. Acolo s-a constituit o asocia\u0163ie a studen\u0163ilor rom\u00e2ni (care avea \u00een jur de 700 de membri), iar Nichita Tomescu era pre\u015fedintele acesteia. Cunoscut \u00een toate cercurile diasporei pariziene, activa cu s\u00e2rg \u00een cadrul asocia\u0163iei, care nu era altceva dec\u00e2t strig\u0103tul exilului rom\u00e2nesc c\u0103tre cei ce nu-\u015fi uitaser\u0103 ob\u00e2r\u015fia, neamul \u015fi valorile culturale. Neuit\u00e2ndu-\u015fi hobby-urile, \u015fi \u00een Fran\u0163a, Nichita a \u00eenceput s\u0103 joace la cursele de cai; punea pariuri pe cai, a\u015fa cum f\u0103cea odinioar\u0103 la Bucure\u015fti. \u00centotdeauna cu adrenalina \u00een concentra\u0163ii maxime, avocatul \u00ee\u015fi vedea de drum lupt\u00e2nd pentru \u0163elul ce \u00ee\u015fi propusese \u015fi \u00een acela\u015fi timp amintindu-\u015fi mereu de r\u0103d\u0103cini, de \u0163ara \u00een care se formase ca om \u015fi profesionist. De\u015fi Parisul nu se compara cu niciun alt loc din lume, el oferind fiec\u0103ruia posibilitatea realiz\u0103rii, at\u00e2t pe plan profesional, c\u00e2t \u015fi pe t\u0103r\u00e2m spiritual, o mare parte dintre rom\u00e2nii refugia\u0163i acolo, care au luptat cu mijloacele pe care le-au avut la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00eempotriva comunismului, au decis s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Fran\u0163a \u00een momentul \u00een care a \u00eenceput r\u0103zboiul din Coreea. Principalul motiv care i-a determinat s\u0103 ia aceast\u0103 decizie a fost teama de extindere a comunismului \u00een Europa. A\u015fa c\u0103, au traversat Atlanticul plec\u00e2nd \u00eenspre Canada, zona Quebec, mai exact la Montreal, unde se vorbea tot franceza. Printre cei care au p\u0103r\u0103sit atunci Fran\u0163a au fost, bine\u00een\u0163eles, nea Mitic\u0103 \u015fi unchiul s\u0103u, avocatul Nichita Tomescu\u2026<\/strong><\/p>\n

Tainele prieteniei \u015fi secretele \u201esuccesului\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cenceput\u0103 \u00een Iugoslavia la \u00eenchisoarea din Panciova \u015fi continuat\u0103 la Paris, prietenia lui nea Mitic\u0103 cu avocatul Nichita Tomescu s-a intensificat dup\u0103 ce au ajuns pe continentul nord-american, la Montreal. Nea Mitic\u0103 mi-a vorbit multe ore despre acest personaj controversat, care \u015ftia s\u0103 ajung\u0103 acolo unde \u00ee\u015fi dorea, pe care \u00eel fascina \u00eentotdeauna ineditul \u015fi risca totul, \u015ftiind s\u0103-\u015fi direc\u0163ioneze ac\u0163iunile spre zona \u0163intit\u0103. A\u015fa a ajuns Nichita Tomescu s\u0103 practice avocatura, la Montreal. Devenise un avocat recunoscut, ne\u00eentrecut \u00een meseria sa. Jurnalele canadiene au scris mult despre el ca fiind cel mai bun avocat din Montreal. A avut clien\u0163i din toate sferele sociale, cazuri delicate, rezolvate toate \u00een mod profesionist. Beneficiind de o minte ascu\u0163it\u0103, care \u00een tandem cu flerul s\u0103u de invidiat rezolvau cele mai complicate \u015fi ciudate cazuri, \u00eei cre\u015fte cota profesional\u0103 \u015fi ajunge avocatul celebru din Montreal. Nichita avea doi prieteni apropia\u0163i: pe nea Mitic\u0103 \u015fi pe Radu Bumbaru. C\u00e2nd ie\u015feau cu el la o cafea sau la o cin\u0103, le povestea ore \u00een \u015fir despre secretele succesului s\u0103u. Cel mai greu este s\u0103 pl\u0103te\u015fti un judec\u0103tor \u2013 le spunea el -. Dac\u0103 nu \u015ftii cum s\u0103 o faci, po\u0163i s\u0103-\u0163i pierzi meseria. \u015ei Nichita le povestea c\u0103 pentru a mitui un judec\u0103tor el c\u0103uta oameni din anturajul acestuia pentru a-i studia preferin\u0163ele \u015fi pentru a afla ce ar putea accepta. C\u00e2nd identifica pe unul care accepta mita, el apela la prietenii acestuia pentru a-l contacta \u015fi a-\u015fi atinge scopul. Niciodat\u0103 nu oferea direct cadourile celui vizat pentru a-\u015fi rezolva cazurile, era inteligent \u015fi agil, \u015fi astfel faima lui a crescut \u015fi clientela s-a extins \u015fi \u00een r\u00e2ndurile mafio\u0163ilor. De exemplu, trei italieni furaser\u0103 un vagon care transporta rom. Unul dintre ei a fost arestat. Mafio\u0163ii l-au contactat pe Nichita \u015fi i-au spus: Nu conteaz\u0103 c\u00e2t ne cost\u0103. Noi vrem s\u0103-l sco\u0163i afar\u0103 pentru c\u0103 trebuie s\u0103 d\u0103m o alt\u0103 lovitur\u0103 mai mare, \u00een alt\u0103 parte, \u015fi numai el ne poate ajuta. \u015ei Nichita a fost angajat!<\/strong><\/p>\n

\u201eBine, m\u0103i, Nichita, dar cine pl\u0103te\u015fte?\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u015eirul dest\u0103inuirilor lui nea Mitic\u0103 despre avocatul bucure\u015ftean a continuat. Pe m\u0103sur\u0103 ce discu\u0163ia noastr\u0103 se ad\u00e2ncea, \u00eemi d\u0103deam seama c\u00e2t de mult \u015fi-a pus amprenta asupra vie\u0163ii lui Dumitru Sinu, personalitatea lui Nichita Tomescu. \u201eMergeam cu el la restaurant \u015fi ne spunea s\u0103 comand\u0103m ce dorim\u201d \u2013 a continuat nea Mitic\u0103 -. Noi \u00eentrebam: \u201dBine, m\u0103i, Nichita, dar cine pl\u0103te\u015fte? \u2013 la care avocatul r\u0103spundea cu un z\u00e2mbet complice: Las\u0103, c\u0103 este deja aranjat! C\u00e2nd am plecat din restaurant, la o mas\u0103 de l\u00e2ng\u0103 ie\u015fire erau ni\u015fte mafio\u0163i care, la vederea noastr\u0103, s-au ridicat \u00een picioare \u015fi l-au salutat, f\u0103c\u00e2nd o reveren\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a lui\u2026 Vede\u0163i, m\u0103i, cine a pl\u0103tit?\u201d Mafio\u0163ii \u00eei pl\u0103teau masa lui Nichita Tomescu ori de c\u00e2te ori mergea la un restaurant de lux din Montreal, era, doar, ap\u0103r\u0103torul lor preferat.<\/strong><\/p>\n

\u201eUnde-s banii?\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Nea Mitic\u0103 s-a oprit un moment din povestit; l-am v\u0103zut cum se lumineaz\u0103 la fa\u0163\u0103 \u015fi izbucne\u015fte \u00eentr-un hohot de r\u00e2s. Amintirile se derulau cu repeziciune \u00een mintea lui \u015fi nu reu\u015fea s\u0103-mi povesteasc\u0103 \u00een ritmul \u00een care \u00ee\u015fi aducea aminte c\u00e2te ceva. L-am urmat \u015fi eu cu un z\u00e2mbet, a\u015ftept\u00e2nd ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 aud continuarea pove\u015ftii lui Nichita Tomescu. \u00ce\u015fi amintise de un rom\u00e2n, pe nume, Radu, poreclit Radu Spital pentru c\u0103 era prieten apropiat cu directoarea celui mai mare spital din Montreal, unde lucrau zece rom\u00e2ni, printre care \u015fi nea Mitic\u0103. Radu Spital \u00eemprumutase bani cu dob\u00e2nd\u0103 de la un evreu, avocat de profesie. \u00cemprumuta c\u00e2te 1.000 de dolari, apoi 5.000, apoi 10.000, apoi 50.000 cu dob\u00e2nd\u0103 mare, pe termen scurt \u015fi \u00eei returna la timp. P\u00e2n\u0103 i-a c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea! La un moment dat i-a spus evreului c\u0103 are nevoie de 250.000 de dolari. Evreul i-a dat suma de bani solicitat\u0103, iar Radu a disp\u0103rut cu banii. Autorit\u0103\u0163ile canadiene l-au prins \u015fi l-au b\u0103gat \u00een pu\u015fc\u0103rie. Nichita Tomescu a fost angajat s\u0103-l apere. Ajung\u00e2nd la tribunal, evreul l-a acuzat pe Radu de escrocherie. C\u00e2nd \u015fi-a \u00eenceput Nichita Tomescu pledoaria \u00een favoarea acuzatului, s-a ridicat \u00een picioare, calm \u015fi cu un z\u00e2mbet plin de carism\u0103, a vorbit destul de scurt, iar la finalul pledoariei a adresat retoric, o \u00eentrebare completului de judecat\u0103: P\u0103i d\u00e2nsul, ca avocat, nu \u015ftia c\u0103 nu are voie s\u0103 \u00eemprumute bani cu o asemenea dob\u00e2nd\u0103? \u015ei astfel l-a sc\u0103pat Tomescu pe Radu Spital de ani grei de pu\u015fc\u0103rie. \u00cenainte de proces \u00eens\u0103, Nichita Tomescu l-a \u00eentrebat pe Radu: Bine, bine, eu te scot din pu\u015fc\u0103rie, dar unde-s banii? Radu i-a r\u0103spuns sp\u0103\u015fit: M\u0103i, Nichita, tu m\u0103 \u00eentrebi a\u015fa ceva? Doar de la tine am \u00eenv\u0103\u0163at:\u00a0 \u00abpe ei, pe ei, pe ei \u00bb!\u201d (adic\u0103 pe cai). I-am cheltuit la cursele de cai.. \u201eDe atunci a r\u0103mas o vorb\u0103 printre noi, rom\u00e2nii din Montreal: Unde-s banii?\u201d, mi-a spus z\u00e2mbind nea Mitic\u0103, \u00eencheind episodul Radu Spital din povestea despre Nichita Tomescu: \u201eNichita miza uneori pe sume exorbitante, cea mai mare ridic\u00e2ndu-se undeva pe la 100.000 de dolari. Erau bani foarte mul\u0163i la vremea aceea\u2026\u201d\u00a0 \u015ei Nichita fusese un mare juc\u0103tor la cursele de cai. Era o patim\u0103 care durase foarte mul\u0163i ani. \u00centr-o zi \u00eens\u0103 a spus: Gata, de acum n-am s\u0103 mai joc! \u015ei n-a mai jucat!<\/strong><\/p>\n

\u201eTu nu \u015ftii nici cine a fost Cicero!\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Un interesant episod din relatarea lui Dumitru Sinu a fost cel \u00een care mi-a povestit cum Nichita i-a tras o palm\u0103 logodnicei lui pentru c\u0103 fata i-a spus: M\u0103i, Nichita, tu nu \u015ftii nici cine a fost Cicero! Indignat, Nichita i-a r\u0103spuns, ro\u015fu de furie: Eu am dat lucrarea de licen\u0163\u0103 din Cicero \u015fi tu ai neobr\u0103zarea s\u0103 m\u0103 insul\u0163i \u015fi s\u0103-mi spui c\u0103 nu \u015ftiu cine a fost Cicero?, \u015fi i-a tras o palm\u0103 zdrav\u0103n\u0103, ca s\u0103-l \u0163in\u0103 minte. Fata l-a dat in judecat\u0103 \u015fi, la proces, judec\u0103torul \u00eei zise: Domnule Tomescu, am \u00een\u0163eles c\u0103 v-a\u0163i revoltat c\u0103 v-a spus domni\u015foara c\u0103 nu \u015fti\u0163i cine este Cicero. V\u0103 rog s\u0103 ne spune\u0163i ce \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103 despre Cicero.\u00a0 At\u00e2t i-a trebuit! Nichita Tomescu a vorbit mai mult de o or\u0103 despre marele filosof. Judec\u0103torul a fost impresionat: O astfel de pledoarie nu am auzit p\u00e2n\u0103 acum, iar Nichita, cu tupeul de care nu ducea lips\u0103, slav\u0103 Domnului, i-a r\u0103spuns z\u00e2mbind: P\u0103i unde ai fi vrut s\u0103 auzi? La Montreal? A\u015fa ceva nu auzi dec\u00e2t \u00een Europa. Era un tip foarte spontan \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163. Apoi,\u00a0 judec\u0103torul s-a \u00eentors c\u0103tre fat\u0103, spun\u00e2ndu-i contrariat: S\u0103 \u015ftii c\u0103 ai sc\u0103pat ieftin cu o palm\u0103. Cum \u0163i-ai permis s\u0103 spui c\u0103 acest om nu \u015ftie cine a fost Cicero?<\/strong><\/p>\n

\u201eToat\u0103 lumea \u00een genunchi!\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

La un moment dat, nea Mitic\u0103 s-a oprit din povestit. Sim\u0163eam c\u0103 va fi palpitant ce \u00eemi va spune. Calm, cu o atitudine sobr\u0103, nea Mitic\u0103 mi-a relatat o \u00eent\u00e2mplare de suflet, petrecut\u0103 \u00een locul de \u00eenchinare al rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Montreal, biserica pe care o frecventa cu regularitate \u015fi el \u015fi avocatul bucure\u015ftean. Era locul \u00een care se \u00eent\u00e2lneau, c\u00e2nd le permitea timpul, \u015fi \u00ee\u015fi povesteau bucuriile \u015fi necazurile pe care le aveau, inevitabil, fiecare dintre ei.<\/strong>
\n \u00centr-o zi \u00een care se afla \u00een acea biseric\u0103 al\u0103turi de c\u00e2\u0163iva confra\u0163i rom\u00e2ni, la un moment dat, Nichita Tomescu a strigat: Toat\u0103 lumea \u00een genunchi! \u00cen diminea\u0163a aceasta ave\u0163i \u00een mijlocul vostru un sf\u00e2nt. Lumea a amu\u0163it pentru c\u00e2teva secunde \u015fi to\u0163i cei care erau \u00een biseric\u0103 au c\u0103zut \u00een genunchi. \u00cen mijlocul lor se afla poetul Aron Cotru\u015f, deja la o v\u00e2rst\u0103 venerabil\u0103 \u015fi care a r\u0103mas stupefiat de atitudinea lui Nichita. Avusese pl\u0103cerea s\u0103-l cunoasc\u0103 pe onorabilul domn Cotru\u015f pe vremea c\u00e2nd f\u0103cea liceul la Bra\u015fov. To\u0163i rom\u00e2nii din Montreal \u00eel cuno\u015fteau pe Tomescu, a\u015fa c\u0103 nu au fost prea surprin\u015fi de gestul s\u0103u. \u015etiau c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 era plecat de ani buni din Rom\u00e2nia, r\u0103m\u0103sese un adev\u0103rat patriot \u015fi un mare iubitor de cultur\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u00e2nd plec\u0103m din lume, nu lu\u0103m cu noi nici greutatea scamei\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Trecuser\u0103 deja c\u00e2teva ore bune de c\u00e2nd st\u0103team \u015fi povesteam cu domnul Dumitru Sinu. Nici n-am sim\u0163it cum a trecut timpul \u015fi cum pove\u015ftile adev\u0103rate ale prietenului meu m-au f\u0103cut s\u0103 tr\u0103iesc al\u0103turi de el emo\u0163ia amintirilor. \u201eNichita Tomescu era un tip foarte cult \u015fi vorbea franceza mai bine dec\u00e2t canadienii. \u00cen momentele lui de lini\u015fte, scria. Avea ni\u015fte poezii extrem de sensibile. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu i le-am cerut. \u00cemi aduc aminte c\u0103 una din ele spunea: C\u00e2nd plec\u0103m din lume nu lu\u0103m cu noi nici greutatea scamei\u2026 Era un om puternic!\u201d Nea Mitic\u0103 nu s-a g\u00e2ndit\u00a0 vreodat\u0103 c\u0103 unchiul din lag\u0103rul titoist al anilor \u201948 va fi prietenul s\u0103u aproape 30 de ani\u2026<\/strong><\/p>\n

\u201eDar din\u00a0 uitare, cine-o s\u0103 m\u0103 cheme?\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Povestea lui Nichita Tomescu m-a impresionat \u015fi m-a incitat, st\u00e2rnindu-mi curiozitatea de a afla mai\u00a0 multe despre el. Am \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc am\u0103nunte pe care nu le auzisem de la nea Mitic\u0103, pe de-o parte din pur\u0103 curiozitate jurnalistic\u0103 \u015fi pe de alta, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 dac\u0103 Nichita Tomescu scrisese poezii, este imposibil s\u0103 nu descop\u0103r m\u0103car una din crea\u0163iile sale. A\u015fa am ajuns la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, g\u0103sindu-l \u00een num\u0103rul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomi\u0163ene de cultur\u0103, Helis, care apare lunar.<\/strong>
\n Singurul material din care-am reu\u015fit s\u0103 completez informa\u0163iile referitoare la ilustrul avocat rom\u00e2n, articolul intitulat \u201eNichita Tomescu \u2013 poet valoros al B\u0103r\u0103ganului\u201d, vine ca un r\u0103spuns al cons\u0103tenilor s\u0103i, reprezenta\u0163i de \u00eensu\u015fi autorul, \u00een persoana profesorului Ioan Man, la \u00eentrebarea cu care avocatul-poet \u00eencheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa m\u0103 cheme?<\/strong><\/p>\n

Nichita Tomescu \u2013 reprezentantul Canadei la Na\u0163iunile Unite<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Nichita Tomescu s-a n\u0103scut \u00een inima B\u0103r\u0103ganului \u00een anul 1919, la 23 august, \u00een localitatea cunoscut\u0103 \u00een acele timpuri sub numele de Principesa Maria, ast\u0103zi Ioan Roat\u0103, \u00een familia arenda\u015fului \u015fi negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic \u015fi foarte inteligent, tat\u0103l lui Nichita a fost cel mai bun primar al comunei, \u00een perioada interbelic\u0103. Avea o avere considerabil\u0103 \u015fi a donat prim\u0103riei tot salariul s\u0103u de primar, contribuind la construc\u0163ia unei cl\u0103diri a prim\u0103riei, care mai t\u00e2rziu a devenit sediul poli\u0163iei locale.<\/strong>
\n Trei copii i-a adus pe lume Ioana, so\u0163ia sa: pe Nichita, Mi\u015fu \u015fi Lucre\u0163ia. Dup\u0103 terminarea studiilor primare la \u015fcoala din sat, Nichita Tomescu \u00ee\u015fi continu\u0103 studiile la Liceul \u201eAndrei \u015eaguna\u201d din Bra\u015fov \u015fi urmeaz\u0103 apoi cursurile Facult\u0103\u0163ii de drept din Bucure\u015fti.<\/strong>
\n Sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial aduce multe necazuri \u015fi durere \u00een familia Tomescu: Marin Tomescu este decretat chiabur, i se confisc\u0103 mare parte din avere, \u015fi tr\u0103ie\u015fte sub continua amenin\u0163are a comuni\u015ftilor. Nu o dat\u0103 este persecutat \u015fi b\u0103tut de securitate. Nepl\u0103cerile datorate originii nes\u0103n\u0103toase s-au r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra b\u0103ie\u0163ilor familiei Tomescu. Mi\u015fu devenise medic, iar Nichita, avocat. S\u0103tul de\u00a0 urm\u0103rirea securit\u0103\u0163ii \u015fi de permanenta team\u0103 de a nu fi arestat, \u00een toamna lui 1948 p\u0103r\u0103se\u015fte Rom\u00e2nia \u00eentr-un mod original, dup\u0103 cum a relatat nea Mitic\u0103. Dup\u0103 popasul pe malurile Senei, Nichita pleac\u0103 spre Canada, unde se stabile\u015fte definitiv.<\/strong>
\n \u00cen Canada, cunoa\u015fte o ascensiune profesional\u0103 pe care nici el n-ar fi putut-o b\u0103nui, dar \u00eenainte de toate este nevoit s\u0103 reia studiile juridice, pentru c\u0103 cele absolvite \u00een Rom\u00e2nia n-au fost recunoscute de c\u0103tre canadieni. C\u00e2\u015ftig\u0103 procese grele \u015fi se remarc\u0103 \u00een avocatur\u0103, astfel c\u0103 la un moment dat este numit reprezentant juridic al Canadei la Na\u0163iunile Unite. Avea o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103, se c\u0103s\u0103torise cu o canadianc\u0103 de origine francez\u0103, cu care a avut trei copii. Doi dintre ei s-au stabilit ulterior \u00een Fran\u0163a. Era un om \u00eemplinit pe toate planurile: \u015fi familial \u015fi profesional. Este de remarcat faptul c\u0103, de\u015fi \u00een Canada se realizeaz\u0103 pe deplin, nu uit\u0103 nicio clip\u0103 c\u0103 este rom\u00e2n \u015fi, al\u0103turi de alte nume de seam\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne din \u0163ara frunzei de ar\u0163ar, pune piatra de temelie a Asocia\u0163iei Rom\u00e2nilor din Canada, num\u0103r\u00e2ndu-se printre membri ei fondatori. \u00cens\u0103 o puternic\u0103 criz\u0103 hepatic\u0103 \u00eei curm\u0103 via\u0163a, fulger\u0103tor, la numai 58 de ani. \u00cen data de 29 decembrie 1977, se stinge din via\u0163\u0103 departe de \u0163ar\u0103, a\u015fa cum parc\u0103 intuise dup\u0103 ultima vizit\u0103 pe care o f\u0103cuse \u00een Rom\u00e2nia\u2026 \u00cen num\u0103rul din ianuarie 1978 al revistei rom\u00e2nilor din Canada, \u201eLe courier roumain\u201d, un coleg de pribegie al lui Nichita Tomescu m\u0103rturisea: L-am ascultat cum \u00ee\u015fi declama singur versurile, fericit de a-\u015fi fi reg\u0103sit r\u0103d\u0103cinile, satul lui, p\u0103m\u00e2ntul lui, credin\u0163a lui. C\u00e2nd a terminat, m-a \u00eentrebat: \u00abOare ne vom mai \u00eentoarce vreodat\u0103? Eu nu mai pot crede\u00bb!\u201d<\/strong>
\n A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Canada, departe de satul din B\u0103r\u0103gan care-i fusese at\u00e2t de drag. \u00cen semn de pre\u0163uire, cons\u0103tenii i-au ridicat un monument funerar al\u0103turi de mormintele p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, pe care-i iubise at\u00e2t de mult\u2026<\/strong><\/p>\n

Poeme adunate \u00een \u201eGenuni\u201d<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cemi povestise nea Mitic\u0103 despre talentul literar al lui Nichita Tomescu \u015fi-acum, iat\u0103 c\u0103 am avut ocazia s\u0103 citesc c\u00e2teva din poeziile sale. Majoritatea au fost scrise \u00eenc\u0103 din anii de liceu \u015fi adunate \u00eentr-un volum intitulat \u201eGenuni\u201d, tip\u0103rit \u00een anul 1939, \u00een 500 de exemplare. Toate poart\u0103-n ele amprenta dragostei de locurile natale \u015fi de oamenii lor, constituind parc\u0103 un preambul al c\u0103r\u0163ii exilului de mai t\u00e2rziu. \u00censu\u015fi titlul\u00a0 \u00eemi inspir\u0103 acest lucru: \u201eGenuni\u201d! \u2013 odat\u0103 ce-ai p\u0103\u015fit pe drumul exilului, nu po\u0163i s\u0103 \u015ftii niciodat\u0103 spre ce pr\u0103p\u0103stii te \u00eendrep\u0163i sau pe ce culmi te po\u0163i \u00een\u0103l\u0163a. Dac\u0103 \u00een Canada cunoscutul avocat a atins \u00een\u0103l\u0163imile \u00een carier\u0103, pr\u0103pastia din suflet r\u0103m\u00e2nea aceea\u015fi \u2013 dep\u0103rtarea de locurile \u015fi oamenii pe care i-a iubit dintotdeauna. \u201eSunt un b\u0103iat firav, cu p\u0103rul de lan \/ Cu ochii pierdu\u0163i, cu fruntea de cea\u0163\u0103. \/ \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103 \/ M-a fug\u0103rit fata Morgana-n B\u0103r\u0103gan\u201d \u2013 spune Nichita \u00een prima strof\u0103 a poeziei \u201eEu\u201d, o adev\u0103rat\u0103 radiografie a sufletului s\u0103u, d\u0103ltuit din lutul B\u0103r\u0103ganului. \u201ePe pieptul salc\u00e2mului pl\u00e2ngeam \u00een v\u00e2nt \/ Noaptea-mi ar\u0103ta Calea Robilor. \/ Pe buze sim\u0163eam bucuria stropilor \/ C\u00e2nd s\u0103rutam flori \u015fi p\u0103pu\u015fi de p\u0103m\u00e2nt\u201d \u2013 ce dovad\u0103 mai clar\u0103 a leg\u0103turii cu locul \u00een care a fost pl\u0103smuit, vrem, oare? Mai bine s\u0103-i deslu\u015fim fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile ce transpar din urm\u0103toarele versuri: \u201eAnii m-au fug\u0103rit \u015fi m-au pierdut \u00een vreme.\/ M-am \u00eemb\u0103tat cu picur\u0103ri de flaut \/ Ca \u00eentre stele \u015fi ceruri s\u0103 m\u0103 caut, \/ Dar din uitare, cine-o s\u0103 m\u0103 cheme?\u201d \u00centr-un alt poem, evoc\u0103 \u00eentr-un mod absolut original, mo\u015ftenirea dob\u00e2ndit\u0103 din tr\u0103irile \u00eenainta\u015filor s\u0103i: \u201eMo\u015fii mei v\u00e2nau dropiile t\u0103cerilor \/ Din r\u0103dvanul singur\u0103t\u0103\u0163ii\u2026.\/\/\u2026au murit \u00eentr-o pagin\u0103 \/ Din cartea amintirilor\u2026\u201d, dar, \u201e\u2026peste mine apleca\u0163i \/ Sap\u0103 nostalgii \u00een a inimii mele paragin\u0103. \/\/ Ei mi-au d\u0103ruit setea de ceruri \u015fi pustiu \/ \u015ei mi-au tors peste inim\u0103, dep\u0103rtarea\u201d (\u201eAtavism\u201d). Frumos, profund \u015fi foarte trist, \u00een acela\u015fi timp. Din majoritatea poeziilor acestui volum r\u0103zbate c\u0103tre sufletul cititorului dragostea poetului fa\u0163\u0103 de satul din B\u0103r\u0103gan, respectul \u015fi pre\u0163uirea fa\u0163\u0103 de cei \u00een mijlocul c\u0103rora s-a n\u0103scut \u015fi a crescut, pe fondul tr\u0103irilor sale intense de etern ne\u00een\u0163eles\u2026 \u201e Nimeni nu m\u0103-n\u0163elege, tat\u0103. \/ Pentru asta mi-e team\u0103 c\u0103 odat\u0103 \/ Am s\u0103 plec din sat, de n-o s\u0103 mai m\u0103-ntorc \/ \u015ei din inim\u0103 toate durerile o s\u0103-mi storc.\u201d (\u201eScrisoare tatii\u201d) Din p\u0103cate, multe dintre crea\u0163iile lui Nichita Tomescu au r\u0103mas necunoscute, pentru c\u0103 se afl\u0103 risipite prin diverse publica\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 vreodat\u0103, cineva le va aduna \u00eentr-un volum. \u00cen necrologul ap\u0103rut \u00een revista rom\u00e2nilor din Canada \u00een ianuarie 1978, scria: \u201eJoi, 29 decembrie 1977, avocatul Nichita Tomescu a trecut la cele eterne\u2026\u00cen ultimii zece ani, fiind suferind, \u00eei era greu s\u0103 se mai consacre \u015fi activit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, motive din care, omul \u015fi poetul Nichita Tomescu a fost mai pu\u0163in cunoscut dec\u00e2t avocatul distins al cauzelor, a\u015fa zise, dinainte pierdute dar pe care el \u015ftia cum s\u0103 le c\u00e2\u015ftige. Totu\u015fi, Nichita, chiar din aceast\u0103 \u00abretragere\u00bb continu\u0103 s\u0103 simt\u0103 \u015fi g\u00e2ndeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte, pentru el \u015fi pentru noi. Chiar cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a muri mi-a trimis un poem pentru \u00abCurierul Rom\u00e2n\u00bb, de s\u0103rb\u0103tori, purt\u00e2nd chiar acest titlu: \u00abDe s\u0103rb\u0103tori\u00bb, \u00een mijlocul c\u0103rora el ne-a p\u0103r\u0103sit pentru totdeauna!<\/strong>
\n \u015ei, citind a\u015fa, mai multe dintre poemele lui Nichita ne-am sim\u0163it purta\u0163i \u00eentr-o alt\u0103 lume pe care n-o po\u0163i atinge dec\u00e2t cu aripile sufletului. \u015ei Nichita a fost un om de suflet!<\/strong><\/p>\n

Octavian D. CURPA\u015e<\/strong><\/em><\/p>\n

Phoenix<\/strong><\/em>, Arizona<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0(Din vol.\u201dEXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX\u201d \u2013 de Octavian D. CURPA\u015e, cap.XII. )<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru Sinu, alias Nea Mitic\u0103, neobosit \u00een dezv\u0103luirea celor mai stra\u015fnice momente din via\u0163a lui din exil, nu-\u015fi rev\u0103rsase nici [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4359","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4359","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4359"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4359\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}