{"id":43621,"date":"2019-03-07T11:34:17","date_gmt":"2019-03-07T11:34:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43621"},"modified":"2019-03-07T11:34:17","modified_gmt":"2019-03-07T11:34:17","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-vi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/03\/07\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-vi\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (VI)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>P\u0103g\u00e2ni \u015fi cre\u015ftini \u00een fosta provincia Dacia<\/strong><\/p>\n

\u00a0Dup\u0103 retragerea aurelian\u0103,\u00a0 \u00eentre sf\u00e2r\u015fitul secolului al III-lea \u015fi finele celui de-al IV-lea, fosta provincie roman\u0103 ofer\u0103 o priveli\u015fte dezolant\u0103: pu\u0163ine inscrip\u0163ii, morminte, obiecte m\u0103runte, nici o \u015ftire literar\u0103, \u00eenc\u00e2t percep\u0163ia asupra vie\u0163ii religioase, \u00een nordul Dun\u0103rii, nu poate fi deplin\u0103. Adev\u0103rata dimensiune a continuit\u0103\u0163ii vechii religii, rezisten\u0163a credin\u0163elor p\u0103g\u00e2ne \u015fi interferen\u0163a lor cu noile valori, modalit\u0103\u0163ile de inser\u0163ie a cre\u015ftinismului \u015fi formele sale de organizare sunt greu de reconstituit.<\/p>\n

O istorie a p\u0103g\u00e2nismului \u015fi a confrunt\u0103rii lui cu cre\u015ftinismul, \u00een Dacia postaurelian\u0103, este imposibil de scris: o mare parte a patrimoniului vechii religii a murit aproape instantaneu, prin \u00eencetarea ordinii politice romane. P\u0103g\u00e2nismul provincial, at\u00e2t de bogat, divers \u015fi complex, nu putea r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 atavisme, dar, \u00een contextul evolu\u0163iei comunit\u0103\u0163ilor daco-romane, ele trebuie c\u0103utate \u00een formele mai modeste de organizare \u015fi manifestare a vie\u0163ii religioase. Astfel, \u00een sudul Banatului \u015fi Olteniei, reintegrate Imperiului, \u00een secolele IV-VI, credin\u0163ele vechi p\u0103g\u00e2ne au fost \u00eencurajate un timp de politica religioas\u0103 tradi\u0163ional\u0103 a unor \u00eemp\u0103ra\u0163i, de intransigen\u0163a fa\u0163\u0103 de cre\u015ftini \u015fi de sta\u0163ionarea unor trupe, instrumente ale politicii imperiale. A\u015fa de exemplu un altar roman de la Drobeta dedicat lui Jupiter, de c\u0103tre un tribun pentru oamenii s\u0103i din trup\u0103, este o manifestare a p\u0103g\u00e2nismului oficial \u00eentr-o localitate aflat\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire roman\u0103. O inscrip\u0163ie de la Sucidava (Celei, jud. Olt) men\u0163ioneaz\u0103 refacerea unui templu al zei\u0163ei Nemesis din secolele III-IV. Apoi o statuet\u0103 a zeilor Lari din Sucidava, din secolul al IV-lea, denot\u0103 c\u0103 unii dintre limitaneii (solda\u0163i) din castrul de la Dun\u0103re erau ata\u015fa\u0163i credin\u0163elor vechi, romane. Pot fi men\u0163ionate \u015fi alte exemple. \u00cens\u0103 dincolo de aceste manifest\u0103ri, supersti\u0163iile \u015fi practicile magice populare din secolele II-III d.H ale st\u0103p\u00e2nirii romane au supravie\u0163uit un timp \u00eendelungat, chiar \u015fi dup\u0103 cre\u015ftinarea sever\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea. O figurin\u0103 ce o reprezint\u0103 pe zei\u0163a Hecate \u00eentr-un morm\u00e2nt din necropola de la Sucidava, din secolul IV, probeaz\u0103 credin\u0163a unui locuitor \u00een for\u0163a spiritual\u0103 a imaginii, dup\u0103 interzicerea credin\u0163elor p\u0103g\u00e2ne \u015fi distrugerea imaginilor sacre vechi, instrumente magice, protectoare \u015fi binef\u0103c\u0103toare (talismane).<\/p>\n

Aceast\u0103 credin\u0163\u0103 e dovedit\u0103 \u015fi de inscrip\u0163ia de pe o c\u0103r\u0103mid\u0103 de la C\u0103uni\u0163a de Jos-Gornea (jud. Cara\u015f-Severin)- amulete apotropaice puse \u00een morm\u00e2nt, vechi obicei p\u0103g\u00e2n. \u00cen domeniul funerar, \u00eenhuma\u0163ia era predominant\u0103, conform descoperirilor din necropola Sucidavei, din secolul al IV-lea, dar incinera\u0163ia nu era abandonat\u0103, se introduceau monede \u00een morm\u00e2nt, cutum\u0103 religioas\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 roman\u0103. \u00cen nordul provinciei Dacia, unde se perpetueaz\u0103 o \u201eromanitate f\u0103r\u0103 Imperiu\u201d (M B\u0103rbulescu), asist\u0103m la supravie\u0163uirea unor credin\u0163e tradi\u0163ionale romane, unii adep\u0163i ai p\u0103g\u00e2nismului s-au refugiat la nord de Dun\u0103re \u00een secolul al IV-lea. Infiltrarea unor grupuri de daci liberi, care au activat credin\u0163ele vechi de substrat (zalmoxiene), denot\u0103 conservatorismul tenace al mediilor rustice, care au influen\u0163at ritul de \u00eenmorm\u00e2ntare \u015fi pe cel funerar. \u00cen timpurile t\u00e2rzii ale secolului al IV-lea, comportamentul p\u0103g\u00e2nilor \u00eent\u00e2rzia\u0163i este unul specific, tainic, modest, inofensiv. Cei r\u0103ma\u015fi, la Ulpia Traiana, Tibiscum, Napoca, n-au abandonat credin\u0163e \u015fi rituri vechi romane, alt\u0103dat\u0103 active, probe ale loialit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de Imperiu. \u00cen acest secol, se produce o schimbare de mentalit\u0103\u0163i \u015fi credin\u0163e \u00een favoarea cre\u015ftinismului. Cimitirele din ora\u015fe indic\u0103 \u015fi ele o important\u0103 muta\u0163ie spiritual\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163e.<\/p>\n

\u00cen Dacia, dup\u0103 275, nu exist\u0103 dovezi ale func\u0163ion\u0103rii vreunui templu p\u0103g\u00e2n, dar \u00een loca\u015furile de cult de la Ulpia Traiana, se mai oficiau rituri. Oricum, primii cre\u015ftini au devastat s\u0103lile \u015fi au aruncat statuile \u015fi alte obiecte \u00een f\u00e2nt\u00e2na sacr\u0103. La Porolissum (Moigrad-jud. S\u0103laj), templul lui Bel a devenit, sub Teodosie (379-395), parte component\u0103 a bisericii cre\u015ftine. Dar nu to\u0163i zeii vor fi fost uita\u0163i. V. P\u00e2rvan considera c\u0103 starea de nesiguran\u0163\u0103, ivit\u0103 dup\u0103 \u00eencetarea protec\u0163iei imperiale (275), i-a f\u0103cut pe daco-romani s\u0103-\u015fi \u00eencredin\u0163eze soarta \u00een m\u00e2inile zeilor \u201ep\u0103str\u0103tori\u201d \u015fi \u201eap\u0103r\u0103tori\u201d (conservatores), \u201es\u0103rb\u0103toarea dedicat\u0103 lor (dies conservatoria) devenind dintr-o zi de odihn\u0103, bucurie \u015fi petrecere, una de \u00eengrijorat\u0103 \u015fi smerit\u0103 reculegere \u015fi \u00eenchinare a sufletului c\u0103tre zeii nemuritori pentru salvarea din primejdiile f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d. El a demonstrat, \u00een acela\u015fi timp, c\u00e2t de ata\u015fa\u0163i trebuie s\u0103 fi fost unii locuitori ai fostei provincii Dacia fa\u0163\u0103 de zei\u0163a Diana, foarte popular\u0103 \u015fi particularizat\u0103 \u00een nordul Dun\u0103rii, devenit\u0103 un fel de \u201ezeitate suprem\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103\u201d, echivalent\u0103 cu \u201eDestinul\u201d, \u201eSoarta\u201d, \u201eNorocul\u201d, iar \u201ez\u00e2nele\u201d \u015fi \u201ez\u0103naticii\u201d \u00ee\u015fi au originea \u00een Diana \u015fi dianatici.<\/p>\n

Dar religia nu se identific\u0103 \u00eentotdeauna cu ideea de zei \u015fi spirite, \u015fi din aceast\u0103 perspectiv\u0103 trebuie abordate realit\u0103\u0163ile spirituale ale Daciei, dup\u0103 275. Astfel, abandona\u0163i de autorit\u0103\u0163i, constr\u00e2n\u015fi la un trai modest, redu\u015fi la o cultur\u0103 simpl\u0103, daco-romanii au fost sili\u0163i s\u0103 nu mai caute sacrul doar \u00een edificii (temple) \u015fi personific\u0103ri divine, iar g\u00e2ndirea \u015fi practica religioas\u0103 s-au refugiat \u00een cutume, situri, supersti\u0163ii \u015fi legende, elemente ale spiritualit\u0103\u0163ii populare str\u0103vechi.<\/p>\n

Unele descoperiri arheologice ca \u015fi materialul lexical de origine latin\u0103 din limba rom\u00e2n\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne imagin\u0103m care era universul de credin\u0163e, practici, gesturi \u015fi reprezent\u0103ri cu valoare religioas\u0103, specifice acestor latinofoni din nordul Dun\u0103rii, situa\u0163i \u00een afara Romaniei, \u015fi afla\u0163i \u00een pragul cre\u015ftin\u0103rii. Astfel, \u201ea am\u0103gi\u201d (arhaic), adic\u0103 \u201ea face semne cabalistice cu m\u00e2na, a desc\u00e2nta, a vr\u0103ji\u201d, din latinul vulgar admagire (de la magus-mag, vr\u0103jitor \u015fi magia-magie, vr\u0103jitorie, apoi \u201ea fermeca\u201d (popular f\u0103rm\u0103ca, f\u0103rmeca), de la latinul pharmacum, \u201ea desc\u00e2nta\u201d, de la discantare<\/em>, \u201esoarte, soart\u0103\u201d din latinul sors, sortem<\/em>, sau \u201ealtar\u201d, \u201ev\u0103rgur\u0103\u201d, \u201ep\u0103cat\u201d, \u201edrac\u201d, \u201e\u00eenchina\u201d, \u201erug\u0103\u201d, \u201eajuna\u201d sau termenul provenit din substrat, precum \u201ebalaur\u201d (monstru), sm\u0103u, bal\u0103, \u201eghionoaie<\/em>\u201d (cioc\u0103nitoare). Inexisten\u0163a templelor, lipsa idolilor, absen\u0163a dedica\u0163iilor nu constituie premise ale abstractiz\u0103rii sacrului, ce vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea ideii Dumnezeului cre\u015ftin, nev\u0103zut, infinit? Nu este o premis\u0103 a cre\u015ftin\u0103rii? Expresie a persisten\u0163ei p\u0103g\u00e2nismului, dup\u0103 retragerea aurelian\u0103 (275), este domeniul funerar. Mormintele de incinera\u0163ie, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului III sau din secolul IV, de la Iernut, Lechin\u0163a de Mure\u015f \u015fi S\u0103r\u0103\u0163eni (jud. Mure\u015f), Sf. Gheorghe (jud. Covasna), Soporu de C\u00e2mpie (jud. Cluj), cimitirul 1 Brateiu (jud. Sibiu), unde se practica, p\u00e2n\u0103 la anul 400, acela\u015fi rit funerar, indic\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc conservatorismul locuitorilor daco-romani din sate, \u00eent\u0103rit \u015fi de influen\u0163e venite din substrat, practici \u015fi obiceiuri funerare ce coboar\u0103 \u00een vremurile vechi dacice \u015fi daco-romane, care au l\u0103sat urme \u00een spiritualitatea cre\u015ftin\u0103. Ca exemplu men\u0163ion\u0103m monede aflate \u00een morminte ca obol, la Iernut \u015fi Brateiu, vase de b\u0103ut pentru mor\u0163i, \u00eenso\u0163ite de banchetul funebru, la Brateiu.<\/p>\n

Marea muta\u0163ie, \u00een plan religios, pe teritoriul fostei provincii Dacia este r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului cu mai mult\u0103 intensitate dec\u00e2t \u00eenainte de 275-concret, \u00eenmul\u0163irea monumentelor \u015fi obiectelor cre\u015ftine, cre\u015fterea num\u0103rului de adep\u0163i \u015fi dezvoltarea comunit\u0103\u0163ilor cre\u015ftine. Progresul cre\u015ftinismului \u00een fosta provincie Dacia trebuie v\u0103zut ca o continuare a unui proces \u00eenceput \u00een secolele II-III. Retragerea aurelian\u0103 n-a \u00eensemnat \u015fi mic\u015forarea nucleelor cre\u015ftine sau o sincop\u0103 \u00een difuzarea noii religii, comunit\u0103\u0163ile din nordul Dun\u0103rii s-au putut \u00eent\u0103ri prin primirea unor cre\u015ftini trecu\u0163i \u00een st\u00e2nga fluviului, \u00een urma persecu\u0163iilor de la hotarul secolelor III-IV, \u00een timpul lui Diocletian. Dup\u0103 313, oficializarea religiei noi, progresul cre\u015ftinismului \u00een Dacia a fost favorizat de al\u0163i factori precum \u00eenglobarea la Imperiu a p\u0103r\u0163ii de sud a teritoriului transdanubian: sudul Banatului \u015fi Dacia Ripensis (zona dintre v\u0103rsarea Cernei \u015fi a Oltului p\u00e2n\u0103 la \u201eBrazda lui Novac\u201d). Structurile biserice\u015fti din sudul Dun\u0103rii s-au extins \u015fi asupra \u0163inuturilor din nordul ei, astfel \u00eenc\u00e2t bisericile daco-romane din a\u015fez\u0103rile situate \u00een sudul Daciei s-au aflat \u00een direct\u0103 \u015fi continu\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cre\u015ftin\u0103tatea sud-dun\u0103rean\u0103. Consecin\u0163ele acestei situa\u0163ii au fost stimulative pentru comunit\u0103\u0163ile din nordul Dun\u0103rii, ale Daciei postaureliene, \u00eenlesnite de similitudinea culturii \u015fi limbii. \u00cen plus, trecerea unor cre\u015ftini \u00een \u201e\u0163inuturile barbare\u201d, din cauza m\u0103surilor excesive luate de statul roman, a contribuit la reu\u015fita noii religii \u00een r\u00e2ndurile daco-romanilor.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

6 martie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103g\u00e2ni \u015fi cre\u015ftini \u00een fosta provincia Dacia \u00a0Dup\u0103 retragerea aurelian\u0103,\u00a0 \u00eentre sf\u00e2r\u015fitul secolului al III-lea \u015fi finele celui de-al IV-lea, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43621"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43623,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43621\/revisions\/43623"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}