{"id":43926,"date":"2019-03-19T17:37:03","date_gmt":"2019-03-19T17:37:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43926"},"modified":"2019-03-19T18:39:45","modified_gmt":"2019-03-19T18:39:45","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-artur-gabriel-silvestri-si-romania-tainica-a-sufletului-sau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/03\/19\/gheorghe-constantin-nistoroiu-artur-gabriel-silvestri-si-romania-tainica-a-sufletului-sau\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: ARTUR GABRIEL SILVESTRI \u015fi ROM\u00c2NIA TAINIC\u0102 a SUFLETULUI s\u0103u"},"content":{"rendered":"

\u00a0\"\"<\/a>\u201eVoca\u0163ia istoric\u0103 presupune at\u00eet puterea de a cunoa\u015fte sensul devenirii, st\u0103rile de suflet confuze ale maselor, dorin\u0163ele nel\u0103murite, c\u00eet \u015fi capacitatea de a le clarifici \u015fi a le impune pecetea unui duh propriu.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (DAN ZAMFIRESCU) <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Clipe, momente, n\u0103zuin\u0163e, fr\u00e2ngeri, sentimente, crez, ideal, via\u0163\u0103, voca\u0163ie, misiune, m\u0103rturisire s-au a\u015fternut la temelia g\u00e2ndirii marelui filosof al culturii Artur Gabriel<\/strong> Silvestri<\/strong> pentru a ne rezidi nou\u0103 Rom\u00e2nilor cre\u015ftini-ortodoc\u015fi o ROM\u00c2NIA TAINIC\u0102.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fragmente zguduitoare, vise, lupte ne\u00eentrerupte \u015fi \u0163eluri \u00eenalte s-au \u00eentre\u0163esut \u00een fibra lui de ROM\u00c2N, pentru ca DACIA, aceast\u0103 mo\u015ftenire divin\u0103 \u015fi str\u0103bun\u0103 s\u0103 \u00a0renasc\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a noastr\u0103 de-apururea ca o ROM\u00c2NIE TAINIC\u0102 CRE\u015eTIN\u0102.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 ROM\u00c2NIA TAINIC\u0102 este FIICA legitim\u0103 a suveranei DACIA MARE, urzit\u0103 de Dumnezeu de la \u00eenceputul lumii prin Ale\u015fii S\u0103i: \u00een\u0163elep\u0163ii, monarhii, siha\u015ftrii, proorocii, sacerdo\u0163ii \u015fi profetesele Castei aristocrate, care au transmis Voin\u0163a \u015fi \u00cen\u0163elepciunea divin\u0103, Sacra Tradi\u0163ie prin discipoli pe cale Tainic\u0103, din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 inventarea scrisului, o parte din \u00cen\u0163elepciunea tainic\u0103 a pelasgilor care trebuia cunoscut\u0103 s-a fixat \u00een C\u0103r\u0163i sacre, \u00een Codexuri, precum Codul Getic, Legile Frumoase, C\u0103r\u0163ile Sibilelor, T\u0103bli\u0163ele de la Sinaia, Argenteus \u015f.a., dar esen\u0163a a r\u0103mas ca un tezaur al spiritualit\u0103\u0163ii, doar pe seama Ini\u0163ia\u0163ilor, purt\u0103torii marilor Taine sfinte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin geniul poporului \u015fi Elita Cultural\u0103 a Neamului s-au sintetizat repere profetice din Tradi\u0163ia primordial\u0103 pelasg\u0103, care s-au transmis dinastic la urma\u015fii Urma\u015filor Ale\u015fi. To\u0163i ini\u0163ia\u0163ii, creatorii, formatorii de cultur\u0103 sacr\u0103, p\u0103str\u0103torii Tainei Cerului, culmin\u00e2nd cu marile genii ale antichit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii care au fondat cultura str\u0103veche au fost pelasgi. Cultura thrac\u0103, daco-get\u0103, chinez\u0103, indian\u0103, mesopotamian\u0103, tibetan\u0103, egiptean\u0103, persan\u0103, greac\u0103, sirian\u0103, palestinian\u0103 s-au desprins din trunchiul spiritual ancestral al \u00een\u0163elepciunii str\u0103milenare pelasge.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate Codurile, din antichitate cunoscute \u00een istoria omenirii au \u0163es\u0103tur\u0103 pelasg\u0103.<\/p>\n

Tradi\u0163ia pelasg\u0103 certific\u0103 originea Olympului preistoric, protodac, Olimpul de la marginile p\u0103m\u00e2ntului, <\/em>care dup\u0103 Hesiod, \u201eera muntele acela pe care se aflau Columnele cele legendare ale Ceriului, Atlas din \u0163ara hiperboreilor, Olympus atlantiacus<\/em>, la Calpurniu, ast\u0103zi v\u00e2rful Omului de pe muntele Bucegi.\u201d<\/em> (Hesiod, Opera et Dies; <\/em>Calpurniu IV, v. 83; Dr. Ed. Myss, Wegweiser fur Ausfluge in die Berge und Gebirge der Umgebung von Kronstadt, <\/em>Kronstadt, Gabony-1898)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Columna Cerului are forma unei Piramide, de altfel, multe \u00eent\u00e2lnite \u00een Dacia pelasg\u0103, \u201epe care se rezim\u0103 ceriul, ca polul nordic al ceriului, ca osia hiperboreilor, Cardines Mundi<\/strong>.\u201d<\/em>(Plinii H.N. IV.26.11. Pone eos montes (Ripaeos)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen vremea epocii neolitice triburi numeroase de pelasgi au plecat cu marile lor turme din Carpa\u0163i \u00eenspre Elada, Asia Mic\u0103, Liban, Egipt \u015fi \u201eoriunde se stabileau \u00een<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 aceste timpuri dep\u0103rtate, ei erau st\u0103p\u00e2ni. Ei duceau \u015fi institu\u0163iile lor na\u0163ionale, o<\/em><\/p>\n

\u00a0religiune str\u0103mo\u015feasc\u0103 format\u0103, divinit\u0103\u0163ile \u015fi preo\u0163ii rasei lor. Acolo \u00ee\u015fi formau \u015fi centrele lor politice. \u00cens\u0103, \u0162ara cea sf\u00e2nt\u0103<\/strong>, \u00een religiunea pelasg\u0103 egiptean\u0103, r\u0103mase cea de la marginile p\u0103m\u00e2ntului, de la Oceanos Potamos sau Istru<\/strong>… Aici erau mun\u0163ii lor cei sfin\u0163i<\/strong>. Aici erau columnele ceriului<\/strong>…\u201d <\/em>(Nicolae Densu\u015fianu<\/strong>, Dacia Preistoric\u0103-\u201eBiblia\u201d rom\u00e2nilor<\/strong><\/em>, vol. II, Ed. Obiectiv-Craiova, p. 128)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 apar\u0163inem Na\u0163iunii-Mum\u0103 care a dezvoltat prima Civiliza\u0163ie universal\u0103 \u015fi prima Cultur\u0103 a omenirii, patriarhii scrisului \u00een lume, certific\u0103 Marea Tain\u0103 care ne \u00eenconjoar\u0103, dar \u015fi ra\u0163iunea c\u0103 acest Neam ales a avut Cartea sa Sf\u00e2nt\u0103<\/strong>, sau mai corect C\u0103r\u0163ile sale Sfinte, Regula de Aur a Cet\u0103\u0163ii, a Regelui, a Castelor, a Divinit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este firesc ca Na\u0163iunea primordial\u0103, prima cultur\u0103 \u015fi prima civiliza\u0163ie cosmic\u0103 s\u0103 aibe BIBLIA<\/strong> ei, dar despre care, a\u015fa cum era de a\u015fteptat s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, ne-a fost furat\u0103, falsificat\u0103: \u201eBiblia-Cartea Sf\u00e2nt\u0103 a Ge\u0163ilor a fost furat\u0103 \u015fi falsificat\u0103…\u201d<\/em> (Tudor Diaconu, Scrierea Secret\u0103, <\/em>vol. II, Ed. Obiectiv-Craiova, p. 42, 65)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul fiind creat de Dumnezeu este purt\u0103torul genei religioase, indiferent dac\u0103 se reclam\u0103 ateu sau religios. Dar cel care este con\u015ftient \u015fi conlucreaz\u0103 prin fibra religioas\u0103, prin natura ontologic\u0103, fireasc\u0103, se umple de har, se atinge de intui\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa se transmite filonul tainic al \u00een\u0163elepciunii divine, prin cei ale\u015fi, pentru cei ale\u015fi, form\u00e2ndu-se astfel un PATRIMONIU al G\u00c2NDIRII na\u0163ional-universale, din care cei \u00eemplinitori de Destin al sinelui \u015fi al Na\u0163iei, t\u0103lm\u0103cesc Taina, red\u00e2ndu-i sensul ei divin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acest lucru dezv\u0103luie misterul c\u0103ut\u0103rilor filosofului Culturii, Artur Gabriel Silvestri de a descifra \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura tainic\u0103<\/em><\/strong> din s\u00e2nul apologiei spiritului getic<\/em><\/strong> \u00een al c\u0103rei tezaur s-ar afla Cartea Sacr\u0103<\/em><\/strong>, purt\u0103toare de \u00een\u0163elepciune, c\u0103l\u0103uzitoare \u00eentru nemurire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCartea Sf\u00e2nt\u0103 <\/em><\/strong>\u00eencepuse s\u0103 m\u0103 preocupe \u00eentr-un chip st\u0103ruitor, aproape chiar de a deveni obsesie \u015fi aporie irezolvabil\u0103. Avusesem, oare, o Carte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi <\/strong>ce s-ar fi putut \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi de la b\u0103tr\u00e2n \u015fi, deci \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, la t\u00e2n\u0103r \u015fi, pe urm\u0103, la discipol?\u201d<\/em> (Cuvinte pentru Urma\u015fi-\u201eModele\u201d \u015fi \u201eexemple\u201d pentru Omul Rom\u00e2n. O \u201ecarte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d conceput\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 de Artur Silvestri. Carpathia Press-2005, p. 3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu era\/ este nevoie de un miracol pentru a ajunge \u00een fa\u0163a \u201eMarelui Secret\u201d<\/em>, ci doar de o Tain\u0103, pe care Teoforii<\/strong>, purt\u0103torii de Dumnezeu o au \u00een suflet \u015fi o d\u0103ruiesc lumin\u00e2nd cu lumina lor lumina altora. \u201e\u015ei, totu\u015fi, cu vremea, am \u00eenceput s\u0103 al\u0103tur concluzii diferite, ce \u00eemi veneau din toate p\u0103r\u0163ile \u015fi de la un anumit fel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori <\/strong>care sem\u0103nau, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, cu Oamenii Mari ale c\u0103ror c\u0103r\u0163i, fundamentale m\u0103 ajutaser\u0103 s\u0103 cresc intelectualice\u015fte. Erau, ace\u015ftia, un fel de pov\u0103\u0163uitori secre\u0163i<\/strong>, de obicei b\u0103tr\u00e2ni \u015fi izola\u0163i, ce cultivau un gen de \u00een\u0163elepciune, de \u00eendrumare scurt\u0103, enigmatic\u0103 \u015fi oral\u0103, totdeauna concentrat\u0103 \u015fi apoftegmatic\u0103, \u015fi, c\u00e2teodat\u0103, neclar\u0103 ca un <<cuv\u00e2nt \u00een r\u0103sp\u0103r>> <\/strong>ce s-ar fi spus aproape \u00eentr-o limb\u0103 veche ce nu se mai vorbe\u015fte dar i se recunoa\u015fte melodia, fr\u00e2ntura muzical\u0103, intona\u0163ia… \u015ei, totu\u015fi, lec\u0163ia lor c\u0103 nu se \u00eempr\u0103\u015ftiase \u015fi fiindc\u0103 \u015fi eu, ca \u015fi al\u0163ii, o \u00eentrev\u0103zusem, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nici pe atunci nu se risipise, alungat\u0103 din memorie, c\u0103ci avea un sens mai \u00eenalt.\u201d<\/em> (…, p. 4) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a lui a fost o continu\u0103 odisee a spiritului religios, o introspec\u0163ie metafizic\u0103 abisal\u0103, o cutezan\u0163\u0103 mistic\u0103 dep\u0103\u015find cuget\u0103rile serafice care au r\u0103scolit toate \u00eencerc\u0103rile c\u0103l\u0103uzindu-le spre t\u0103r\u00e2mul spiritual al Biruin\u0163ei rom\u00e2ne cre\u015ftin-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2nditorul rom\u00e2n aflat \u00eentr-o lume deplin\u0103 a decaden\u0163ei s-a orientat spre mistica ortodoxiei salvatoare, p\u0103str\u0103toare a spiritualit\u0103\u0163ii religioase \u00een concordan\u0163\u0103 cu valorile supreme testamentare ale Neamului: Cultura \u015fi Tradi\u0163ia <\/strong>ca ve\u015fnicie a Patrimoniului<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201ePatrimoniul este acel spa\u0163iu enigmatic ce \u00eensemneaz\u0103 deopotriv\u0103 univers de valori \u015fi univers al memoriei, dar, mai \u00eent\u00e2i de toate, Urma de existen\u0163\u0103 \u00een istorie. De la cl\u0103dirile cu vechime, exprim\u00e2nd tradi\u0163ie, urm\u0103 \u015fi memorie \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103r\u0163ile uitate, risipite, pierdute, de la personalit\u0103\u0163i ignorate \u015fi fapte ce ar bine-merita recunoa\u015ftere public\u0103 \u015fi exemplificare drept model social \u015fi p\u00e2n\u0103 la idei ce nu se evoc\u0103 \u015fi se pierd \u015fi se uit\u0103-iat\u0103 o imens\u0103 geografie de valori a c\u0103ror coeziune trebuie realizat\u0103 \u015fi p\u0103zit\u0103 c\u0103ci, la drept vorbind, Patrimoniul \u00een sine este ceva tainic, este Pomenirea P\u0103rin\u0163ilor.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Pro Memoria-Artur Silvestri, Fapta cultural\u0103, Documentar alc\u0103tuit de sociolog Teodora M\u00eendru, 135 de m\u0103rturii<\/em>. Colec\u0163ie ini\u0163iat\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 de Mariana Br\u0103escu Silvestri, Ed. Carpathia-2009, p. 11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u015ftient de chemarea sa, de alegerea \u00eentru slujirea lui Dumnezeu \u015fi a neamului Artur Gabriel Silvestri, a cernut psihologic, moral \u015fi estetic Cultura clasic\u0103, conven\u0163ional\u0103, separ\u00e2nd-o de proletcultismul purt\u0103torilor de osanale, steril, sec, sterp \u015fi f\u0103r\u0103 noim\u0103, f\u0103r\u0103 ancora creativ\u0103 a intui\u0163iei, a harului, revolu\u0163ion\u00e2nd-o \u00eentr-un ev revelat, p\u0103trunz\u0103tor, cardinal, cu ad\u00e2ncimi p\u0103trunz\u0103toare p\u00e2n\u0103 \u00een fibrele ancestrale ale Neamului r\u00e2nduit spre menirea sa aristocrat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een sufletul \u015fi ra\u0163iunea unei comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine aflate \u00een comuniune cu Dumnezeu, pentru o cunoa\u015ftere \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte iubirea de Hristos, dragostea de Adev\u0103r, sublimul Crucii, armonia Jertfei, m\u0103re\u0163ia Libert\u0103\u0163ii, filocalia M\u0103rturisirii, sofianismul sufletului frumos a Dacorom\u00e2nului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca o Albin\u0103 regal\u0103, enigmatic\u0103, habotnic\u0103, str\u00e2ng\u0103toare, uimitoare, cutez\u0103toare, \u00een\u0163ep\u0103toare a str\u00e2ns polenul din inima \u015fi sufletele unor Ale\u015fi pentru a alc\u0103tui un Stup de modele Omului Rom\u00e2n, din mierea faimoaselor lor cuvinte pline de arom\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCartea aceasta, ce se ive\u015fte acum f\u0103r\u0103 timp, a fost g\u00e2ndit\u0103 ca un \u015fir de m\u0103rturisiri \u015fi de \u00eencheieri apar\u0163in\u00e2nd unor Oameni Mari care, l\u0103s\u00e2nd fapt\u0103 \u015fi \u00eentruchipare, vor putea, ast\u0103zi \u00eenc\u0103, s\u0103 creeze exemplu \u015fi model pentru Rom\u00e2ni. Ea este, de fapt, o Predanie colectiv\u0103.\u201d <\/em>\u00a0(Cuvinte pentru Urma\u015fi-\u201eModele\u201d \u015fi \u201eexemple\u201d, op. cit., p. 4)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Icoana statuar\u0103 care r\u0103m\u00e2ne a cre\u015ftinului ortodox dacorom\u00e2n este DEMNITATEA!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103 \u00eentreb mereu al\u0103turi de marele P\u0103rinte moldav al Duhovniciei ortodoxe, Ioanichie B\u0103lan: \u201eOare o s\u0103 mai vin\u0103 totu\u015fi o ploaie aduc\u0103toare de rod, cu picurii de demnitate pe lumea aceasta?\u201d<\/em> (Pr. Constantin Catan\u0103, P\u0103rintele Ioanichie B\u0103lan, cel cu Hristos \u00een inim\u0103 \u015fi niciodat\u0103 singur. <\/em>Ed. Nepsis-2017, p. 57)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oare picurii de s\u00e2nge ai miilor de martiri rom\u00e2ni numai ai secolului al XX-lea, a miilor de cuvio\u015fi, a miilor de eroi, a miilor de m\u0103rturisitori, a milioanelor de p\u0103timitori, vor mai aduce vreodat\u0103 road\u0103 a Demnit\u0103\u0163ii acestui Neam at\u00e2t de hulit de cei mai mul\u0163i dintre presupu\u015fii rom\u00e2ni \u015fi a celor mai mul\u0163i dintre ostenitorii <\/em>nerom\u00e2ni?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zelul febril de a descifra enigmele, de a le a\u015feza \u00een lumina t\u00e2lcului lor, migala truditoare de a le potrivi cu sensul lor de \u00eentocmire, patosul de a\u015fezare \u00een esen\u0163\u0103, \u00een atitudine, \u00een desf\u0103\u015furare pentru a deveni creatoare de spirit, de istorie, de cultur\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201eC\u0103ci doar \u00eenaintarea \u00een taina marilor desf\u0103\u015fur\u0103ri este esen\u0163ial\u0103 \u015fi, pretutindeni, ea lucreaz\u0103 precum apele ad\u00e2nci, necunoscute, care fac s\u0103 se pr\u0103v\u0103leasc\u0103 deodat\u0103 ceea ce p\u0103rea p\u00e2n\u0103 cu o clip\u0103 \u00eenainte mai imutabil dec\u00e2t mun\u0163ii.\u201d<\/em> (Cuvinte<\/em>…, p. 5)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Artur Gabriel Silvestri n-a avut \u00eendoieli asupra rug\u0103ciunii \u015fi a credin\u0163ei privind \u00eenfr\u00e2ngerea sinelui autonom, n-a avut \u00eendoieli asupra suferin\u0163ei \u015fi a jertfei r\u00e2nduite de Dumnezeu pentru biruin\u0163a vr\u0103jma\u015filor din \u0163ar\u0103 sau din afara ei, tocmai de aceea a g\u00e2ndit, s-a ostenit, a trudit, a luptat \u015fi a s\u00e2ngerat pentru Patrimoniul spiritual al Neamului, pentru a deschide o nou\u0103 ER\u0102, era unui nou APOSTOLAT \u00een care s\u0103 fie suveran\u0103 o ROM\u00c2NIE TAINIC\u0102 CRE\u015eTIN\u0102 a rom\u00e2nilor de pretutindeni, care n-au renun\u0163at la credin\u0163a lor, la n\u0103dejdea lor, la libertatea lor, la n\u0103zuin\u0163a lor, la lupta lor, la suferin\u0163a lor, la jertfa lor, la demnitatea lor, la iubirea lor de cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, gl\u0103suind parc\u0103 deodat\u0103 cu marele prigonit, dar \u015fi cu marele iubitor de Neam \u015fi de Hristos, Ioan Ianolide<\/strong>: \u201e- Doresc mult s\u0103 slujim Domnului \u00eentru totul \u015fi \u00eentru toate. Suntem fiii Bisericii \u015fi nu ne vom desp\u0103r\u0163i de ea. Se deschide o er\u0103 nou\u0103 \u00een lume, care trebuie umplut\u0103 de duh, idei \u015fi activit\u0103\u0163i cre\u015ftine. Cre\u015ftinismul re\u00eenvie, dar sarcinile cre\u015ftinilor sunt mari. Este vremea unui nou apostolat.\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, \u00centoarcerea la Hristos-document pentru o lume nou\u0103. <\/em>Ed. Christiana, Bucure\u015fti-2006, p. 184)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Artur Gabriel Silvestri era con\u015ftient c\u0103 p\u0103catele societ\u0103\u0163ii de consum, corup\u0163ia societ\u0103\u0163ii comunitare, imoralitatea, ateismul, obedien\u0163a, oculta, oligarhia, tr\u0103darea, la\u015fitatea, fariseismul, c\u0103derea devastatoare \u00een minciun\u0103, demagogie, nep\u0103sare, lene, nonvaloare, nonsens, nonideal, nontranscendent, dar credea c\u0103 se vor vindeca terapeutic prin minte, inim\u0103 \u015fi suflet curat, purificat prin har, crea\u0163ie, suferin\u0163\u0103, credin\u0163\u0103 \u015fi dragoste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Imediat ce s-au anun\u0163at tunetele, ce au str\u0103fulgerat Zorii libert\u0103\u0163ii spiritului, prin lacrimile de s\u00e2nge \u015fi de foc ale cerului lui Decembrie 1989, Artur Gabriel Silvestri a continuat Rezisten\u0163a Anticomunist\u0103<\/em>, respectiv Rezisten\u0163a Religioas\u0103 printr-o cruciad\u0103 cre\u015ftin\u0103, literar\u0103, moral\u0103, cultural\u0103, privind isihia, trezvia, rede\u015fteptatea, redresarea psiho-spiritual\u0103, dar \u015fi material\u0103 a \u0163\u0103rii pustiit\u0103 de cataclismul proletaro-burghez ateu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Vatra Str\u0103mo\u015filor, \u00een Patria Str\u0103bun\u0103, \u00een Gr\u0103dina Maicii Domnului, \u00een \u0162ara P\u0103rin\u0163ilor<\/em><\/strong>, Patrimoniul \u0162\u0103rii noastre, scriitorul \u015fi g\u00e2nditorul ROM\u00c2N, Artur Gabriel Silvestru a ctitorit pentru vecie: \u201eASOCIA\u0162IA ROM\u00c2N\u0102 PENTRU PATRIMONIU<\/strong>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Edificiul spiritual purcede cunoa\u015fterea apofatic\u0103, tainic\u0103, r\u00e2vnitoare, haric\u0103, atent\u0103, p\u0103trunz\u0103toare, scrupuloas\u0103 de a reinstaura hegemonia dinastic\u0103 a Str\u0103bunilor, a Profe\u0163ilor, a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor, a P\u0103rin\u0163ilor Patriei* \u00eentru armonia Frumose\u0163ilor Carpatine.<\/p>\n

* \u201eP\u0103rin\u0163ii Patriei\u201d<\/em> era ideea n\u0103scut\u0103 de straniul scriitor profetic <\/em>Dan Zamfirescu la o Cin\u0103 de Tain\u0103 spiritual\u0103 <\/em>\u00een Cetatea Bucure\u015ftilor prin 1985, care resfira o mireasm\u0103 de<\/em> \u00eenr\u0103d\u0103cinare \u015fi de stabilitate \u00een Univers. <\/em>Litania sau predania \u201eP\u0103rin\u0163ii Patriei\u201d<\/em><\/strong>, \u201edescria, la drept vorbind, cerul nostru sufletesc, axa lumii noastre, totemul colectiv f\u0103r\u0103 de care totul s-ar fi precipitat \u00een haos…\u201d<\/em> (Cuvinte pentru Urma\u015fi, <\/em>op. cit., p. 6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Zamfirescu, profeticul straniu \u00eemi este cunoscut prin celebra sa Tez\u0103 de Licen\u0163\u0103 \u00een Teologie din 1956: Ortodoxie \u015fi Romano-Catolicism \u00een specificul existen\u0163ei lor istorice, <\/em>tez\u0103 care dep\u0103\u015fea cu mult pe cele doctorale de atunci.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare fapt\u0103 misionar\u0103 a celui Ales trebuie s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00eentr-o \u00eenalt\u0103 voca\u0163ie istoric\u0103 \u00eentru dimensiunea continuit\u0103\u0163ii ve\u015fniciei Neamului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVoca\u0163ia istoric\u0103 presupune un sim\u0163 al <<devenirii>><\/strong>, viziunea unei curgeri \u00een care e\u015fti cufundat \u015fi al c\u0103rei ritm interior \u00eel po\u0163i sim\u0163i…Omul cu voca\u0163ie<\/em> istoric\u0103 simte z\u0103mislindu-se, \u00een ad\u00e2ncul realit\u0103\u0163ilor prezente, realit\u0103\u0163ile viitoare \u015fi le serve\u015fte servindu-se la r\u00e2ndu-i de ele pentru \u0163elurile sale.\u201d<\/em> (Dan Zamfirescu, Ortodoxie \u015fi Romano-Catolicism \u00een specificul existen\u0163ei lor istorice. <\/em>Ed. Roza V\u00eenturilor, Bucure\u015fti-1992, p. 161)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Viziunea \u015fi \u00eemplinirea voca\u0163iei istorice presupune PILDA misiunii cre\u015ftine-hristice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eIdeea \u00eens\u0103\u015fi de a re\u0163ine <<Modelul Faptei Esen\u0163iale>> <\/strong>\u015fi a-l ar\u0103ta pentru a se putea urm\u0103ri, \u00een\u0163elege \u015fi, dac\u0103 va fi vrednicie, s\u0103 se continue c\u00e2t va fi omenet \u015fi Limba Rom\u00e2n\u0103 \u00een Carpa\u0163i este ea \u00eens\u0103\u015fi tulbur\u0103toare.\u201d<\/em> (Cuvinte pentru…<\/em>op. cit., p. 6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Artur Gabriel Silvestri a devenit Scutul \u015fi Sabia Cuv\u00e2ntului, o ampl\u0103 Antologie a spiritului \u00een \u00eencle\u015ftarea cu regimul continuator al celui fost, respectiv cu industria literar\u0103 care c\u0103zuse din treapta de institu\u0163ie fundamental\u0103 a culturii noastre na\u0163ional-universale, milit\u00e2nd asiduu pentru recuperarea Memoriei Elitei Neamului Rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei-a ctitorit o citadel\u0103 a Rezisten\u0163ei spirituale axat\u0103 pe o avangard\u0103 de idei novatoare, pe o flamur\u0103 a esen\u0163ei, pe o \u015farj\u0103 a cavaleriei de sensuri pentru asaltul care aducea biruin\u0163a fenomenalului ROM\u00c2NIEI TAINICE aflat\u0103 \u00eentre MIT \u015fi ADEV\u0102R.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u0103ci noi suntem Rom\u00e2nia tainic\u0103<\/strong>, oameni de tot felul \u015fi de peste tot, pentru care esen\u0163ial nu este de a c\u00e2\u015ftiga \u00een imediatul trec\u0103tor ci de a fi \u00eencredin\u0163a\u0163i c\u0103 pentru locul acesta, unde, \u00eentr-un sat de departe, stau adormi\u0163i cei ce ne aduser\u0103 lumin\u0103 \u015fi sens, pentru acest loc am f\u0103cut, <<ce trebuia>><\/strong>. \u015ei la o vreme, c\u00e2nd o mai trebui, vom face \u015fi Predania definitiv\u0103, c\u0103tre cei ce ne urmeaz\u0103 \u015fi vor fi.\u201d <\/em>(Cuvinte…<\/em>op. cit., p. 7)<\/p>\n

\u00cen inima lui n-au stat grijile cotidiene, m\u0103rimile lume\u015fti, jil\u0163urile demnitare, compromisurile diplomatice, ci o \u00eentreag\u0103 \u015fi o profund\u0103 ROM\u00c2NIE TAINIC\u0102, \u00een S\u00e2nul c\u0103reia stau \u00eempreun\u0103: \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103torul de \u0163ar\u0103, vl\u0103dica de <<\u0162\u0103ri>>, pov\u0103\u0163uitorul de tineri \u015fi de copii, deslu\u015fitorul de semne vechi, descoperitorul de forme \u015fi culori de azi ori de alat\u0103ieri, o lume cu toate st\u0103rile sociale desf\u0103\u015furate fiindc\u0103 pretutindeni sentimentul misiunii a ap\u0103rut \u015fi <<lucreaz\u0103>> <\/strong>\u00een felul lui nedeslu\u015fit, enigmatic, a\u015fa cum pogoar\u0103 harul.\u201d<\/em> (Cuvinte pentru Urma\u015fi, <\/em>op. cit., p. 7)<\/p>\n

\u00a0 12 ani <\/strong>sunt un ciclu profetic care se deschide-\u00eenchide \u015fi se redeschide pentru un alt ciclu mai \u00eenalt de crea\u0163ie religios spiritual\u0103, \u00eeng\u0103duit \u015fi r\u00e2nduit de Profet discipolului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Acest Ciclu <\/strong>s-a <\/strong>dechis pe 14 Martie 2007, <\/strong>s-a \u00eemplinit pe 14 Martie 2019 <\/strong>\u015fi s-a redeschis pentru o alt\u0103 etap\u0103 tainic\u0103 a Profetismului dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Luna Martie-M\u0103r\u0163i\u015forul, deschide ciclul vie\u0163ii, poarta Prim\u0103verii, fereastra crea\u0163iei. Pe 15 Martie 1940 a urcat la ceruri \u015fi marele filosof metafizico-mistic Nae Ionescu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMoartea lui, <\/em>consemna un alt mare filosof br\u0103ilean Vasile<\/strong> B\u0103ncil\u0103<\/strong>, nea\u015fteptat\u0103 \u015fi neverosimil\u0103, <\/em>(programat\u0103 de discipolul criminal Carol al II-lea n.a.), pune \u00eenc\u0103 o dat\u0103 problema dac\u0103 noi, rom\u00e2nii, avem \u00eendeajuns parte de oameni excep\u0163ional de dota\u0163i pe care ni-i d\u0103ruie\u015fte na\u0163ia noastr\u0103<\/strong>. El vine s\u0103 se adauge la acea serie de b\u0103rba\u0163i ajun\u015fi \u00een plin\u0103 putere de crea\u0163ie, dar disp\u0103ru\u0163i \u00eenainte de a-\u015fi fi \u00eemplinit opera: Lambrior, Bogrea, P\u00e2rvan, V\u00e2lsan, Matei Nicolau…\u201d<\/em>(Istoria logicei, <\/em>p. V. cf. Dan Ciachir, G\u00e2nduri despre Nae Ionescu<\/em>, Lumea Credin\u0163ei, Bucure\u015fti-2018, p. 46) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul Filosofului NAE IONESCU este asem\u0103n\u0103tor cu cel al Filosofului ARTUR GABRIEL SILVESTRI: unul a avut t\u0103r\u00e2mul filosofiei cre\u015ftine, cel\u0103lalt meleagurile literare \u00eentru spiritualitatea religioas\u0103. Am\u00e2ndoi au fost deschiz\u0103tori de drumuri. Am\u00e2ndoi au fost formatori de \u015fcoal\u0103. Am\u00e2ndoi au fost na\u0163ionali\u015ftii demnit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Am\u00e2ndoi au fost geniali. Am\u00e2ndoi au fost purt\u0103tori de Destin profetic rom\u00e2nesc. Am\u00e2ndoi au plecat \u201efor\u0163at\u201d <\/em>\u00eenainte de vreme: unul la 50 de ani, cel\u0103lalt la 55 de ani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eFilosofia-nu este un me\u015fte\u015fug, ci o chemare. Ea are f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o anumit\u0103 tehnic\u0103, un aparat de lucru mai mult sau mai pu\u0163in determinat care se poate \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi care trebuie \u00eenv\u0103\u0163at. Dar partea de crea\u0163iune personal\u0103-aceasta st\u0103 \u00een afar\u0103 de orice metode. Ea at\u00e2rn\u0103 de bog\u0103\u0163ia sufleteasc\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi; de inspira\u0163ia care se coboar\u0103 de sus asupra noastr\u0103; de durerea chinuitoare cu care anumite probleme se pun \u015fi-\u015fi cer dezlegare; de puterea cu care \u00een fiecare dintre noi se afirm\u0103 necesitatea de a ie\u015fi din contingen\u0163ele vie\u0163ii-de a ne ridica, dac\u0103 nu p\u00e2n\u0103 la m\u00e2ntuirea noastr\u0103, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la lini\u015ftea noastr\u0103.\u201d<\/em> (Nae Ionescu<\/strong>, Func\u0163iunea epistemologic\u0103 a iubirii<\/em>, \u00een Isvoare de filosofie, <\/em>I, 1942)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Viziunea Profetului const\u0103 \u00een alegerea C\u0103ii \u015fi C\u0103l\u0103uzitorii pe care trebuie s-o,\/ s\u0103-i urmeze \u00een formarea, \u00eemplinirea, devenirea, voca\u0163ia, definirea sa discipolul ales.<\/p>\n

\u201eEseistica, de mare for\u0163\u0103 intelectual\u0103, a lui Gh. C. Nistoroiu se \u00eentemeiaz\u0103 pe o erudi\u0163ie ie\u015fit\u0103 din comun care \u00eens\u0103 nu-i o <\/em><<cunoa\u015ftere de carte rar\u0103>> ce conduce adeseori la sterilitate \u015fi la studii de tematic\u0103 minor\u0103 ci, fiind \u015ftiin\u0163a \u00eensu\u015fit\u0103 care lucreaz\u0103 la formula intelectual\u0103, produce un gen de <\/em><<contribu\u0163ie>> cu gen indefinit, deopotriv\u0103 filosofie a culturii cu aspect tradi\u0163ional. C\u0103rturarul, c\u0103ci un c\u0103rturar autentic este acest autor despre care abia mai recent a \u00eenceput s\u0103 se \u015ftie mai mult, \u00eenainteaz\u0103 pe o direc\u0163ie care alt\u0103dat\u0103 a fost ilustrat\u0103 de <\/em><<autohtonismul profetic>> al lui Ha\u015fdeu \u015fi N. Densu\u015fianu iar, mai \u00eencoace, de Constantin Noica, Paul Anghel \u015fi Petre \u0162u\u0163ea. Ceea ce \u00eei lipse\u015fte \u00eenc\u0103 lui Gh. C. Nistoroiu este <\/em><<bibliografia operei>>, adic\u0103 opera manifestat\u0103 prin titluri c\u0103ci altfel, \u00een constitu\u0163ia \u00eentregului impresionant de clar, ea exist\u0103 \u015fi se c\u0103l\u0103uze\u015fte dup\u0103 un ceas interior or\u00e2nduit pe ciclurile lungi. Opera lui s-a alc\u0103tuit prin reflec\u0163ie \u015fi <\/em><<scris secret>> \u015fi cu rost de perfec\u0163iune interioar\u0103, de un c\u0103lug\u0103rism mirean, \u015fi, \u00eentocmindu-se \u00een penumbr\u0103 precum \u00een vremurile fanariote, p\u0103streaz\u0103 ceva de inactualitate de privire superioar\u0103 care apar\u0163ine <\/em><<modelului eminescian>>, unde <\/em><<ce e val ca valul trece>>. \u00cens\u0103, cu toate acestea, c\u00e2teva culegeri de eseuri documenteaz\u0103 prin forma finit\u0103 imensul \u015fantier ce se afl\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul titlurilor prea pu\u0163ine, iar \u00eentre acestea <\/em><<Privirea sun Coroan\u0103>> este cea mai reprezentativ\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Artur Silvestri, Un Breviar de <\/em>\u201eAutohtonism\u201d-post-fa\u0163a la vol. <\/em>\u201ePrivire sub Coroan\u0103. Preliminarii la o analiz\u0103 a <<noului jaf regal>><\/em>.\u201d Page 1 of 5, http:\/\/ floareadarurilor.wordpress.com\/carti-ce puteau-sa-nu-existe\/un-breviar-de-autor…14.03.2007<\/strong>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Viziunea profetic\u0103 a lui Artur Gabriel Silvestri care, mi-a netezit Calea sinelui pentru a urca spre Piscurile Profetismului pelasgo-dacorom\u00e2n: Bogdan-Petriceicu Ha\u015fdeu<\/strong> (1838-1907),\u00a0 Nicolae Densu\u015fianu<\/strong> (1846-1911), Mihail Eminescu<\/strong> (1850-1889), Constantin Noica<\/strong> (1909-1987), Paul Anghel<\/strong> (1931-1995), Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> (1902-1991) este cople\u015fitoare \u015fi cutremur\u0103toare \u00een acela\u015fi timp fiindc\u0103 te provoac\u0103 permanent la o \u00eentrecere de esen\u0163\u0103, de sens, de spirit, de \u00eennoire mistic\u0103 cu tine \u00eensu\u015fi \u00eentru destinul filocalic \u015fi sofianic al Neamului t\u0103u, al \u00cenainta\u015filor Ale\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci, \u00een 14 Martie 2007, m\u0103rturisesc c\u0103 nu \u00eentrez\u0103ream neobi\u015fnuitul crea\u0163iei, taina mistic\u0103 a ilumin\u0103rii pe care trebuia s\u0103 o urmez, s\u0103 o urc, spre \u00een\u0103l\u0163imi serafice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, 14. Martie 2019, mul\u0163umesc Bunului Dumnezeu \u015fi Profe\u0163ilor c\u0103l\u0103uzitori, am urcat, vorba prietenului meu, bibliofilul, omul de cultur\u0103 Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti, spre Culmile montane ale Misticii ortodoxe a spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Misiunea ontologic\u0103 a Na\u0163iunii pelasge, h\u0103r\u0103zit\u0103 de Dumnezeu \u00een Vatra Daciei Mari, a fost de a \u00a0pune \u00een brazda ad\u00e2nc\u0103 a Neamului ghinda sa nobil\u0103 de STEJAR.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSc\u0103pat ca prin minune din spulber\u0103torul v\u00e2rtej al str\u0103inismului \u015fi pl\u0103m\u0103dit \u00een \u0163\u0103r\u00e2na cea sf\u00e2nt\u0103 a str\u0103bunilor, s\u00e2mburele cel curat rom\u00e2nesc n-ar fi \u00eent\u00e2rziat o clip\u0103 d-a se \u00eenfige cu putere \u00een brazdele m\u0103nosului nostru p\u0103m\u00e2nt, pentru ca din s\u00e2nu-i s\u0103 r\u0103sar\u0103 mai falnic \u015fi mai verde stejarul Rom\u00e2nismului.\u201d <\/em>\u00a0(B. P. Ha\u015fdeu<\/strong>, IV. Publicistica politic\u0103. <\/em>Academia Rom\u00e2n\u0103. Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103-Univers enciclopedic, Bucure\u015fti-2007, p. 1425)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa, cum Pantocratorul HRISTOS<\/strong> sus\u0163ine cosmosul \u00een m\u00e2na Sa, a\u015fa cum Atlan\u0163ii sus\u0163in pe umerii lor \u0162ara ideal\u0103, a\u015fa cum cre\u015ftinul ortodox poart\u0103 pe umerii Crucea destinului s\u0103u, a\u015fa cum Biserica poart\u0103 Destinul neamului ei, tot a\u015fa ISTRUL<\/strong>, \u0163ine axa cerului, marginile civiliza\u0163iei p\u0103m\u00e2ntului \u015fi marginile culturii omenirii.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eOlympul Iliadei este Olympul cel vechi de la Okeanos Potamos <\/em>(Istru<\/strong>), unde era <<originea zeilor>><\/strong>, la <<marginile p\u0103m\u00e2ntului>><\/strong>, ce nutrea mult\u0103 lume… Aici, la Carpa\u0163i <\/strong>\u015fi la Dun\u0103rea de Jos<\/strong>, ni se prezint\u0103 leag\u0103nul str\u0103vechi al civiliza\u0163iunii omene\u015fti.\u201d <\/em>(Nicolae Densu\u015fianu<\/strong>, Dacia Preistoric\u0103-\u201eBiblia\u201d rom\u00e2nilor<\/strong><\/em>, vol. II, Ed. Obiectiv-Craiova)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din gr\u00e2ul sacru al sufletelor Profe\u0163ilor \u00eencol\u0163e\u015fte, r\u0103sare \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fte \u00een inimile curate ale Tinerilor discipoli p\u00e2inea d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103 a Na\u0163ionalismului cre\u015ftin-ortodox, care trebuie s\u0103 spulbere tendin\u0163ele str\u0103ine, cosmopolite: \u201eInteresul nostru na\u0163ional este ca noi \u015fi numai noi s\u0103 ne sporim \u00een \u0163ara pe care noi \u015fi numai noi am ap\u0103rat-o timp de veacuri, noi \u015fi numai noi am preg\u0103tit-o prin cur\u0103turi pentru cultur\u0103; trebuie dar s\u0103 combatem pe to\u0163i cari lucreaz\u0103 \u00een vederea unui elemnet str\u0103in.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu<\/strong>, Ortodoxia<\/em>. O antologie de Fabian Anton, Cuv\u00e2nt \u00eenainte de I.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p.27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ve\u015fnicia unui Neam se m\u0103soar\u0103 cu m\u0103sura particip\u0103rii eternit\u0103\u0163ii sale la fiin\u0163a pe care i-a h\u0103r\u0103zit-o Atotcreatorul, \u00eentru slujire \u015fi sl\u0103vire, \u00eentru tr\u0103irea sa religioas\u0103. \u201eNeamul nostru r\u0103m\u00e2ne pentru c\u0103 \u015fi el particip\u0103, \u00een felul lui, la eternitatea fiin\u0163ei.\u201d <\/em>(Constantin Noica<\/strong>, Pagini despre sufletul rom\u00e2nesc.<\/em> Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2014, p. 11) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful culturii, istoricul literar \u015fi romancierul Paul Anghel<\/strong>, r\u0103sf\u0103\u0163atul lui Heidegger: – \u201eWas ist die genialische Walach?<\/em>, a aderat \u015fi el la ROM\u00c2NIA TAINIC\u0102, proiect\u00e2nd Enciclopedia performan\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti \u00een secolul XX<\/em>, pun\u00e2nd Omul deasupra planului existen\u0163ial, h\u0103r\u0103zit \u00eentru spiritualitate, ca o \u201efiin\u0163a care creaz\u0103\u201d, <\/em>adic\u0103 o f\u0103ptur\u0103 \u201ed\u0103ruit\u0103.\u201d<\/em> (Ilie B\u0103descu, Paul Anghel – <<Genialul valah>>-Cele opt lumi ale literaturii rom\u00e2ne.<\/em>Ed. Mica Valahie, Bucure\u015fti-2018, p. 14)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul istoric descende din cel primordial, pelasg, dar pentru a trece din imanent \u00een transcendent, conform chem\u0103rii lui Hristos, ca urmare a Crucii sale, murire-nemurire, \u00eenspre m\u00e2ntuire, starea lui trebuie s\u0103 fie o permanent\u0103 comuniune cu M\u00e2ntuitorul prin mistica spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftin-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u201eMistica cre\u015ftin\u0103 a scos omul de sub st\u0103p\u00e2nirea naturii destin, prin fiin\u0163a suprem\u0103, care, cre\u00e2ndu-l, l-a destinat nemuririi, definitorie pentru libertatea real\u0103, pentru dep\u0103\u015firea jocului vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii, supranaturalul asigur\u00e2ndu-i mo\u015ftenirea suveran\u0103 \u00een natur\u0103, modelele invariante fiind obiectice-transcendente-nu ra\u0163ional-obiective, g\u00eendind platonic-paulinic, peste obiectivitatea ca punct de vedere general acceptat prin limitele formal-comode sau utile, coeren\u0163a \u015fi necontradic\u0163ia fiind tot formal-comode sau utile.\u201d<\/em> (Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, B\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u015fi alte texte Filosofice. <\/em>Ed. Viitorul Rom\u00e2nesc, Bucure\u015fti-1992, p. 26)<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b, 19 martie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eVoca\u0163ia istoric\u0103 presupune at\u00eet puterea de a cunoa\u015fte sensul devenirii, st\u0103rile de suflet confuze ale maselor, dorin\u0163ele nel\u0103murite, c\u00eet \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43926","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43926","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43926"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43926\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43939,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43926\/revisions\/43939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43926"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43926"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43926"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}